Imaginea Romaniei: bani aruncati pe fereastra

In timp ce imaginea tarii noastre este sifonata sistematic de mass-media occidentale, in misiunile diplomatice romanesti se relaxeaza functionari amatori, fara studii de specialitate, care toaca banii statului. Uln raport al Curtii de Conturi arata ca externele nu stiu sa stranga punga.

Angajarea de „valeti" locali, platiti cu norma intreaga, decontari masive fara justificare, chiolhanuri sub forma de actiuni de protocol etc. sunt practici uzuale ale diplomatiei romanesti.

Functionarii MAE, trimisi la posturi, sunt muncitori care peste noapte devin contabili in ambasade. Functionarii angajati ai sistemului sunt in marea lor parte absolventi ai liceelor industriale si agricole, iar cei cu studii superioare, rar intalniti, sunt absolventii unor facultati care nu au nici o legatura cu specializarea necesara posturilor ocupate. Gabriel Burlacu Eugen Ciufu

Grija fata de banul public este practic inexistenta la misiunile diplomatice romanesti, din moment ce nimeni nu se sinchiseste sa deconteze sumele cheltuite sub acoperirea „bunei desfasurari a activitatii". Ca sa nu mai vorbim de faptul ca majoritatea membrilor misiunilor diplomatice nu au studiile de specialitate corespunzatoare posturilor pe care le ocupa. De exemplu, cei care se ocupa de operatiunile financiar-contabile ale misiunilor diplomatice sunt, in marea lor majoritate, absolventi de... licee industriale.

In fine, haosul este atat de mare incat echipa Curtii de Conturi, care a descins la 17 misiuni diplomatice, nu a putut decat sa constate ca o evaluare a prejudiciilor este practic imposibila. Inca un minister in care, la vremuri noi, guverneaza mentalitati vechi.

Anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat, in premiera, un control la unele misiuni diplomatice ale Romaniei. Este vorba de ambasade si consulate cu sedii la Atena, Beijing, Cairo, Nairobi, Lisabona, Londra, Madrid, Moscova, Montreal, Mexic, New York, Praga, Seul, Toronto, Tokio, Viena si Washington. Concluzia a fost una soc: haos total. Ba chiar, dupa cum constatau membrii echipei de control, haosul este „legalizat" prin Norma financiar-contabila nr. 101/1998 elaborata de MAE, ale carei prevederi „au consecinte negative in administrarea eficienta a resurselor financiare, iar in unele situatii exced cadrului legislativ, stimuland fenomenul de risipa sau favorizand crearea de prejudicii", se mentioneaza in sinteza trimisa de Curtea de Conturi ministrului Afacerilor Externe, Mircea Geoana.

Verificarile echipei Curtii de Conturi au vizat mai multe aspecte, printre care: managementul resurselor umane - pregatirea si specializarea personalului cu atributii financiar-contabile, examinarea platilor efectuate la nivelul misiunilor diplomatice si modul de evidentiere a acestora, examinarea modului de elaborare a bugetului de venituri-cheltuieli si examinarea actelor financiar-contabile acceptate ca documente justificative ale operatiunilor patrimoniale efectuate de catre misiunile diplomatice.

Citește pe Antena3.ro

Șoc în timpul unei execuții, în SUA. Ce a făcut un bărbat chiar înainte de a muri

Muncitor in centrala MAE ajuns contabil la Praga

Respectul MAE fata de banul public este fidel oglindit in politica de resurse umane pentru operatiunile financiar-contabile. „Pentru a cunoaste nivelul si gradul de specializare a lucratorilor cu atributii financiar-contabile, structura personalului a fost analizata si prin prisma institutiilor de invatamant absolvite", explica membrii echipei de control.

Constatarile Curtii de Conturi sunt de-a dreptul socante. „Rezultatele examinarii au evidentiat faptul ca din cei 114 lucratori financiari din misiunile diplomatice, doar 18 sunt absolventi de ASE, sase cu licee economice, iar 90 sunt absolventi ai liceelor industriale, agricole sau teoretice", subliniaza raportul de performanta al institutiei de control.

Un exemplu elocvent si in acelasi timp frapant este cel de la misiunea diplomatica din Praga, unde pentru efectuarea operatiunilor financiar-contabile a fost desemnata o persoana care in centrala MAE avea functia de incadrare de... muncitor. La fel si in Atena, unde „personalul oficiilor consulare, care manipuleaza valori banesti rezultate din incasarea taxelor pentru serviciile prestate, fie nu este instruit sub aspectul gestionarii si utilizarii imprimatelor cu regim special, fie nu are calificarea necesara desfasurarii acestor operatiuni". Efectele neprofesionalismului practicat in privinta gestionarii corecte a situatiilor financiare din consulatele si ambasadele romanesti au fost lesne de identificat de catre auditorii Curtii de Conturi. „Din cauza faptului ca personalul de specialitate nu tine corect evidenta contabila, operatiune care se realizeaza uneori cu intarzieri de pana la 12 luni de zile, dupa primirea documentelor necesare in centrala MAE, evaluarile situatiilor reale ale activelor si pasivelor patrimoniale devin imposibile."

Astfel, institutia de control releva faptul ca aceste zone prezinta in prezent un risc crescut in privinta producerilor de prejudicii pentru statul roman. La acest capitol, exemplul oferit de raport este cel identificat in misiunea diplomatica din orasul canadian Otawa, unde o serie de bunuri considerate depreciate si scoase din uz pe baza proceselor-verbale de casare inca se mai regasesc in sedii, acestea fiind in continuare utilizate.

Risipa

Potrivit controlului de performanta al Curtii de Conturi, personalul cu atributii financiar-contabile angajat la misiunile diplomatice ale Romaniei considera fondurile alocate de la bugetul statului ca fiind practic la cheremul lor.

„Sunt situatii in care actele care stau la baza platilor nu probeaza realitatea acestora", se arata in raport. Inspectorii de conturi subliniaza ca, de multe ori, personalul trimis la posturi nu se sinchiseste nici macar sa elibereze chitante, daramite sa incheie contracte pentru serviciile prestatorilor din tarile unde isi desfasoara activitatea, platile fiind facute de multe ori doar in baza unor asa-zise procese-verbale, care nu tin loc de documente justificative.

Un exemplu semnificativ este si cel de la misiunea diplomatica din Cairo, unde s-au incheiat astfel de „contracte" pentru servicii de paza si salubritate. De asemenea, la misiunea diplomatica din Madrid au fost descoperite deconturi de cheltuieli pentru cazare facute in baza formularelor de la hoteluri, care atesta doar intentia de rezervare a locurilor de cazare si nicidecum ocuparea acestora. Aceste „deconturi" au fost facute cu ocazia deplasarii in capitala Spaniei a unui angajat al MAE, Ovidiu Valeanu, care a justificat cazarea doar cu o astfel de chitanta. Un alt caz elocvent al managementului „performant" aplicat de diplomatia autohtona a fost scos la lumina tot la Cairo, unde s-au scos la vanzare prin licitatie mai multe autoturisme ale caror reparatii facute pentru a putea fi vandute au costat cu mult mai mult decat pretul obtinut pe ele.

Controlul de performanta al Curtii de Conturi mai atrage atentia si asupra celui mai intalnit mod in care aparatul diplomatic angajat al misiunilor externe reuseste sa profite, probabil si la nivel personal, de fondurile alocate pentru promovarea tarii noastre in mediile externe. In loc sa puna in aplicare strategii complexe bazate pe programe stabile, personalul angajat al ambasadelor si al consulatelor prefera sa faca exces de zel in a organiza mese protocolare, banchete si dineuri, cu evidente efecte superficiale. Si asta doar pentru simplul motiv ca aceste genuri de activitati sunt printre cele ale caror cheltuieli pot fi decontate integral si nici nu exista o limita maxima impusa in normele interne ale MAE.

„Argati" in slujba diplomatilor romani

Expertiza Curtii de Conturi arata ca, in unele ambasade romanesti, diplomatii nostri isi paseaza elegant atributiile de serviciu diversilor „colaboratori", pe care ii angajeaza direct din tarile unde sunt trimisi la post. Si mai interesant este faptul ca, desi isi desfasoara activitatile in regim de patru ore pe zi, „ajutoarele" diplomatiei autohtone sunt platite cu norma intreaga de opt ore, nivelul de salarizare a acestora ajungand sa fie echivalentul functiei de consilier IA, unul destul de bine cotat in centrala MAE. Astfel, pe baza semnalelor trase de auditori, concluziile pot fi lesne de tras fara sa fii prea mare specialist in ale controlului financiar. Functionarii angajati in slujba diplomatiei autohtone risipesc fondurile bugetare si asa putine.

MAE se considera o institutie neobisnuita

Justificarile MAE fata de cele prezentate mai sus sunt de-a dreptul abracadabrante. Printre altele se invoca distanta mare la care se afla ambasadele sau faptul ca acest minister Ñeste practic scos din cadrul institutiilor publice obisnuite din Rom‚niaì.

In fine, in comunicatul remis redactiei noastre, MAE sustine ca in privinta separarii atributiilor personalului misiunilor diplomatice, implicit in efectuarea operatiunilor financiar-contabile, de cele privind exercitarea controlului financiar-preventiv, a transmis Ministerului Finantelor Publice Normele interne de aplicare a controlului financiar-preventiv propriu. Referitor la modul de gestionare a valorilor banesti, MAE spune ca pur si simplu inu s-au constatat imobilizari de fonduri care sa depaseasca necesarul de o luna sau doua, acolo unde se efectueaza transfer prin curier diplomaticì, nespecificand insa daca acel necesar este sau nu umflat de catre functionarii din misiunile diplomatice. Un alt aspect sesizat de Curtea de Conturi este acela de separare a atributiilor personalului misiunilor diplomatice, implicit in efectuarea operatiunilor financiar-contabile de cele privind exercitarea controlului financiar-preventiv.

In acest sens, MAE a transmis Ministerului Finantelor Publice - Directia generala de control preventiv, spre avizare, Normele interne de aplicare a controlului financiar-preventiv propriu.

Acestea prezentau si situatiile absolut particulare existente la unele misiuni diplomatice, care datorita unei scheme de personal redusa nu pot dispune ca o persoana sa detina numai atributii de control financiar-preventiv. Œn urma discutiilor purtate intre reprezentantii celor doua ministere, Ministerul Finantelor Publice a indicat ca posibila exercitarea acestui control de catre persoane desemnate in acest sens, aflate in Centrala ministerului, desigur prin luarea unor masuri organizatorice si a inscrierii unor prevederi explicative in acest sens in normele metodologice specifice.

In ceea ce priveste decalajul de timp intre data efectuarii operatiunilor patrimoniale si data inregistrarii acestora in evidenta contabila a MAE, se invoca faptul ca in contabilitate se fac inregistrari "numai pe baza de documente originale, documente care ajung in Centrala MAE in functie de zona geografica unde acestea se afla si in legatura cu rutele curierilor diplomatici, si astfel se ajunge la un decalaj in timp de aproximativ doua luni", desi Curtea de Conturi arata ca decalajele sunt chiar si de peste 12 luni de zile. In final, MAE invoca argumentul suprem, conform caruia ar fi "practic scos din cadrul institutiilor publice obisnuite din Romania". Totusi, ministerul in speta sustine ca ar fi demarat initierea unor reglementari, cum ar fi punerea de acord a Legii contabilitatii cu cele privind exercitarea controlului financiar preventiv sau modificarea reglementarilor privind actiunile de protocol desfasurate de MAE.

La New York, platile se fac ca la bordel: banii inainte

Inca un caz care denota lipsa de respect fata de banii contribuabililor a fost descoperit la Misiunea permanenta a Romaniei la Natiunile Unite, unde „s-a achitat in mod nelegal suma de 7.500 de dolari (echivalentul a 249,7 milioane de lei) catre un furnizor local de servicii de proiectare, prin decontarea inclusiv a fazei finale referitoare la supravegherea lucrarii, in conditiile in care executia propriu-zisa a acestora nu incepuse", se mentioneaza in Raportul Curtii de Conturi pe anul 2002. In acelasi raport se mentioneaza ca, in timpul controlului, banii au fost restituiti misiunii de catre furnizor, iar echivalentul in lei a fost virat de catre MAE la bugetul de stat.

CONTINUARE: Amatorism, o regula a diplomatiei romane