x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Implantul care îi face pe surzi să audă

0
Autor: Miruna Munteanu 16 Mai 2009 - 00:00
Implantul care îi face pe surzi să audă /Stockxpertcom
Vezi galeria foto


Anual, în România se nasc circa 150 de copii complet surzi. Până de curând, ei erau condamnaţi la statutul de handicapat. Astăzi, pentru majoritatea lor, o viaţă perfect normală este posibilă. Nu însă şi accesibilă. Lăcomia, birocraţia, lipsa de informare şi nepăsarea blochează prea des şansele de recuperare ale acestor copii.



Hipoacuzie profundă bilaterală - aşa se numeşte, în termeni medicali, surditatea completă. Un diagnostic, până recent, fără speranţă. Protezele acustice clasice - care sunt, de fapt, nişte amplifica-toare - dau rezultate doar dacă există un auz rezi­dual. Dacă acesta este nul, amplificarea nu foloseşte la nimic.

Ştiinţa a oferit însă o soluţie şi pentru astfel de cazuri disperate: implantul cohlear. Un dispozitiv bionic captează sunetele şi le transfor­mă în semnale electrice care evocă, la nivel ce­re­bral, senzaţii auditive. Rezultatele pot fi mi­ra­culoase, însă e nevoie de efort şi de perseve­re­nţă. Şi de bani. Preţul unui implant este de peste 20.000 de euro, fără a socoti costurile intervenţiei chirurgicale. Cheltuielile nu se opresc însă aici.

Puţini români îşi pot permite să plătească asemenea sume. Din fericire, de câţiva ani există un program naţional al Ministerului Sănătăţii, destinat terapiei prin implantare cohleară a surzilor. Pentru stat este o afacere bună.

Costurile unei asemenea operaţii sunt mult mai mici decât cele presupuse de susţinerea unei persoane cu handicap pe întregul parcurs al vieţii ei. Potrivit unui studiu efectuat în SUA în 1997, "fiecare dolar investit în intervenţia timpurie poate economisi 7,16 dolari care ar trebui cheltuiţi mai târziu pentru educaţie specială, asistenţă socială, controlul delincvenţei, alte costuri asociate".

Din nefericire, programul Ministerului Sănătăţii are multe hibe. Unele dintre ele sunt, probabil, inerente oricărui început: deficitul de personal calificat, accesul greoi la informaţie, lipsa unei viziuni clare despre complexitatea procesului de recuperare. Acest proces durează ani buni şi implică eforturile conjugate ale unei echipe de specialişti formată din audio­log, logoped, inginer clinic cu expertiză în reglajul implanturilor auditive. Doar coordonarea perfectă între multiplele paliere ale terapiei asigură rezultate optime.


CAPTIVI ÎN LUMEA TĂCERII
Problemele unui copil născut complet surd nu dispar automat în momentul activării implantului. El începe să audă sunetele, dar nu ştie ce înseamnă ele. Este complet lipsit de repere. Dacă adaptarea nu se reali­zează treptat, experienţa poate fi profund traumatizantă. Reglajul corect al aparatului este esenţial. Acesta trebuie verificat periodic, altfel implantul poate face mai mult rău decât bine. Pacientul nu poate semnala eventualele disfuncţiuni (intesităţi prea mari sau distorsiuni ale sunetelor), fiindcă nu are termeni de comparaţie. În plus, el nu ştie să vorbească.

Pentru un copil născut surd, limbajul verbal este la fel de străin cum sunt culorile pentru un orb. Neauzind niciodată vreo voce omenească, nu ştie cum să o imite. Comunicarea sa cu lumea exterioară este drastic limitată.

Copiii surzi (neimplantaţi) învaţă să vorbească foarte târziu şi numai dacă beneficiază de efortul susţinut al logopezilor. Chiar şi aşa, vocabularul lor rămâne extrem de sumar şi topica rudimentară. Vocea spartă, nefirească, îi va trăda întotdeauna. Deşi reuşesc să comunice - prin cuvinte sau prin limbaj mimico-gestual -, continuă să fie prizonierii propriului handicap. Implicaţiile sunt mult mai profunde şi mai grave decât pot părea la prima vedere. Startul ratat în primii ani, ai copilăriei, când se dobândesc deprinderile esenţiale dezvoltării ulterioare, îi marchează pentru tot restul vieţii. După cum riscă să-i marcheze frustrările acumulate de la o vârstă foarte fragedă, din cauza neputinţei de a se face înţeleşi. Capacitatea de învăţăre este sever alterată.

Iată de ce recuperarea devine cu atât mai eficientă, cu cât implantarea cohleară se face mai devreme. Vârsta este un factor crucial, crede dr Antonius Stanciu, singurul inginer clinic din România specializat în reglajul acestor dispozitive sofisticate. El explică: "Între 1 şi 3 ani este perioada ideală. Până la 6-7 ani, rezultatele sunt relativ bune; către 10 ani, şansele de recuperare se deteriorează spre maximum 10%. Curbele depind însă şi de la individ la individ".
O BĂTĂLIE CONTRACRONOMETRU, SABOTATĂ DE IGNORANŢĂ ŞI INCOMPETENŢĂ
Un copil surd care, în urma implantării, începe să audă la vârsta de un 1 are şansa de a deprinde limbajul în mod aproape natural, cu eforturi minime. Cu cât înaintează în vârstă, cu atât procesul devine mai anevoios şi sechelele surdităţii, mai adânci. Din păcate, în România, şansele unei intervenţii timpurii sunt minimale. Nu doar din cauza lungilor liste de aşteptare, ci mai ales fiindcă problema este de multe ori diagnosticată foarte târziu.

În lipsa unui screening neonatal, depistarea surdităţii rămâne de obicei în sarcina părinţilor. Nu întotdeauna însă aceştia sunt capabili să descifreze semnele rău prevestitoare: lipsa de reacţie la zgomote, somnul prea adânc, întârzierea vorbirii. Mulţi părinţi încep să conştientizeze că ceva nu este în regulă abia când copilul se apropie de 3 ani şi încă nu rosteşte nici un cuvânt. Există, din păcate, şi pediatri care, în loc să recomande imediat investigaţii suplimentare, se mulţumesc să îndemne la răbdare, asigurând familia că nu sunt motive de îngrijorare şi că unii copii pur şi simplu vorbesc mai târziu. O atitudine absolut iresponsabilă, care poate avea consecinţe dezastruoase.

Chiar şi atunci când părinţii observă devreme problema şi se adresează rapid specialiştilor, un diagnostic corect nu este întotdeauna uşor de obţinut. Asociaţia persoanelor cu deficienţe de auz "Ascultă viaţa" a cules în acest sens mărturii şocante despre incompetenţa unor medici care au prelungit cu ani întregi calvarul acestor copii, diminuându-le radical şansele de recuperare. Ani decisivi, în care se joacă un întreg destin, au fost pierduţi. Nimeni nu plăteşte însă pentru asta.


O AFACERE ÎN PAGUBA PACIENŢILOR
Diagnosticul corect nu reprezintă nici pe departe sfârşitul problemelor pentru familiile copiilor surzi din naştere. Începe, apoi, bătălia cu birocraţia, în speranţa unui loc eligibil pe lista celor care vor beneficia de un implant cohlear finanţat de stat. În 2005, Ministerul Sănătăţii a alocat fonduri pentru doar 25 de astfel de implanturi la nivelul întregii ţări. În 2006 şi 2007, bugetul a fost mărit considerabil, putând asigura 70, respectiv 90 de operaţii. Un progres evident, deşi totuşi insuficient. Din păcate, exact în această perioadă, programul naţional de implantare cohleară a fost blocat din cauza unor serioase suspiciuni legate de procedurile de achiziţie. Alocările bugetare mai generoase transformaseră acest domeniu de nişă într-o afacere extrem de interesantă.

Ca întotdeauna când sunt în joc bani mulţi, au apărut comisioanele, licitaţiile cu dedicaţie, acuzaţiile de corupţie. Distribuitorii de implanturi cohleare îşi dispută piaţa din România, iar interesul pacientului este adeseori neglijat.

Există, la nivel mondial, doar patru producători de implanturi cohleare: în Austria, Statele Unite, Australia şi Franţa. Preţurile nu variază mult de la o firmă la alta, diferenţa nedepăşind 10%. Toate gravitează în jurul valorii de 21.000 de euro. Diferenţele calitative sunt însă foarte mari.

După o tentativă eşuată de centralizare a achiziţiilor de implanturi cohleare (şi după o licitaţie contestată, cu succes, în instanţă), Mi­nisterul Sănătăţii a lăsat decizia la latitudinea celor patru clinici româneşti care efectuează astfel de operaţii. Tentaţiile şi presiunile au rămas aceleaşi, doar că s-au mutat de la centru în teritoriu. Funcţionează în continuare aceleaşi mecanisme de lobby, care alterează deseori procesul de selecţie al furnizorului de implanturi. Rezultatul? Unii copii primesc dispozitive performante, în vreme ce altora li se dau aparate de calitate inferioară, depăşite tehnic. Pe principiul "calul de dar nu se caută la dinţi". Chiar dacă este legal, e profund imoral.

Soluţia există şi este foarte simplă - explică reprezentanţii Asociaţiei "Ascultă viaţa". Statul nu ar trebui să achiziţioneze implanturile cohleare, ci doar să le deconteze, în limita unui plafon. Eventual, doar până la preţul cel mai mic de pe piaţă. Pacienţii interesaţi de dispozitive mai perfomante ar avea astfel posibilitatea să achite doar diferenţa. Opinia beneficiarului ar conta, în sfârşit, în alegerea implantului. Concurenţa dintre distribuitori ar deveni benefică, nu generatoare de corupţie. Iar bugetul Ministerului Sănătăţii ar ieşi în câştig.

Procedura decontării se aplică, de altfel, în cazul oricărui alt dispozitiv medical: orteze, proteze, implanturi. Este de neînţeles de ce implanturile cohleare au un regim special.


UN CALCUL PROST: DISCRIMINAREA SURZILOR CARE AU AUZIT
Programul Ministerului Sănătăţii mai are o hibă majoră: el se adresează numai copiilor surzi din naştere. Persoanele care au avut un auz sănătos şi, dintr-un motiv sau altul, şi l-au pierdut nu pot beneficia de implantare cohleară finanţată de stat. Cu toate că, în aceste cazuri, recuperarea este practic instantanee. Aceşti pacienţi au apucat să înveţe să vorbească, au dobândit toate deprinderile necesare unei vieţi normale. Au făcut şcoală, au avut profesii, au plătit impozite. Până când neşansa i-a transformat în handicapaţi întreţinuţi de societate. O simplă operaţie le-ar putea reda auzul şi existenţa de dinaintea nenorocirii. Iar statul, în loc să plătească pentru un cetăţean asistat, ar câştiga un contribuabil. Investiţia este mult mai sigură decât în cazul copiilor surzi din naştere. Rezultatele sunt imediate şi garantate 100%. Totuşi, numai cei care îşi pot permite să plătească 20.000 de euro pentru un implant primesc această a doua şansă. Nu e doar nedrept, e şi lipsit de pragmatism.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Rămas fără deputăție, Ponta s-a jucat, puțin, de-a avocatul, după care a intrat în afaceri 

Rămas fără deputăție, Ponta s-a jucat, puțin, de-a avocatul, după care a intrat în afaceri 
Galerie Foto La o lună și opt zile după ce a ratat intrarea în Parlamentul României, Victor Ponta, președinte al Pro România, fost deputat și ex-prim ministru, a intrat în afaceri. El a înmatriculat compania SC VP Projects...

Război la baionetă între Putere și Opoziție pentru majorarea alocațiilor de stat pentru copii

Război la baionetă între Putere și Opoziție pentru majorarea alocațiilor de stat pentru copii
Parlamentarii umaniști au anunțat, ieri, că se alătură colegilor din grupurile parlamentare ale PSD, din Senat și Camera Deputaților, pentru a susține unul dintre amendamentele depuse la Legea Bugetului de stat...

Directorul general de la Complexul Energetic Hunedoara câștigă, din birou, cât zece mineri de la Lupeni în subteran

Directorul general de la Complexul Energetic Hunedoara câștigă, din birou, cât zece mineri de la Lupeni în subteran
Galerie Foto Salariile, neplătite cu lunile, pentru care minerii de la Mina Lupeni au protestat, închizându-se timp de șapte zile în subteran, reprezintă a zecea parte din indemnizația lunară pe care o încasează fostul...

Dictatura lui Nicușor Dan: își supune primăriile de sector

Dictatura lui Nicușor Dan: își supune primăriile de sector
Galerie Foto Un scandal uriaș s-a declanșat luni, când primarul general, Nicușor Dan, a decis în numele primăriilor de sectoare anularea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ). Anularea acestor PUZ-uri înseamnă milioane de...

Tensiunea cu valori schimbătoare este începutul hipertensiunii

Tensiunea cu valori schimbătoare este începutul hipertensiunii
Hipertensiunea arterială este pe tristul podium al celor mai răspândite boli. În rândul populaţiei au apărut o sumedenie de întrebări, care trebuie lămurite. Explică boala hipertensivă prof. dr. Daniela...

Corupția, măsurată pe ultima uliță a Bucureștiului. O asfaltare furată 100%

Corupția, măsurată pe ultima uliță a Bucureștiului. O asfaltare furată 100%
Intrarea Şimleu. O stradă liniştită din sectorul 5 al Capitalei, cu case vechi, printre care au răsărit în ultimii ani şi case cu etaj. Locuitorii ei au însă o mare supărare. Strada lor se scufundă în noroi...

Compania de asigurări Euroins, client fidel al amenzilor ASF 

Compania de asigurări Euroins, client fidel al amenzilor ASF 
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis, în urma controalelor efectuate de departamentele de specialitate din cadrul Autorității, aplicarea unei amenzi de 500.000 de lei companiei de asigurări...

Familia politică a lui Cioloș a penetrat PNL și Guvernul încă din 2019. Umbra lui „Grindă”, la șefia Achizițiilor Publice.

Familia politică a lui Cioloș a penetrat PNL și Guvernul încă din 2019. Umbra lui „Grindă”, la șefia Achizițiilor Publice.
Galerie Foto Tehnocrații lui Cioloș sunt în tot și în toate, în noul guvern de coaliție condus de Florin Cîțu. Dacă în ediția de ieri “Jurnalul” a devoalat rețeaua de la Ministerul Sănătății, adusă de Vlad...

“Vacanța” lui Maior la Washington, întreruptă de Iohannis cu doi ani întârziere

“Vacanța” lui Maior la Washington, întreruptă de Iohannis cu doi ani întârziere
Galerie Foto Fostul șef al SRI, din perioada regimului condus de Traian Băsescu, George Cristian Maior, a fost rechemat, ieri, prin decret prezidențial, de către Klaus Iohannis, din funcția de ambasador al României în SUA....

Compania Coaliției de dreapta, cu acționarul plecat puțin la Bruxelles. Afacerile, transferate de la un guvern la altul

Compania Coaliției de dreapta, cu acționarul plecat puțin la Bruxelles. Afacerile, transferate de la un guvern la altul
Galerie Foto Compania de consultanță controlată de europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii, în timpul guvernului condus de Dacian Cioloș, s-a mufat la contractele guvernamentale, finanțate prin...

Fetiţă de 3 ani ajunsă la psiholog, după ce a fost terorizată de o îngrijitoare la creşă

Fetiţă de 3 ani ajunsă la psiholog, după ce a fost terorizată de o îngrijitoare la creşă
Galerie Foto O fetiţă de doar 3 ani a fost terorizată psihic mai multe luni de o infirmieră de la o creşă din sectorul 4 al Capitalei. Din cauza relelor tratamente la care a fost supusă, fetiţa a început să se dea acasă cu...

Unde duce setea de personal, la Administrația Bazinală Prut-Bârlad

Unde duce setea de personal, la Administrația Bazinală Prut-Bârlad
Simona Iancu, celebra angajată a directorului autointitulat „animal politic”, a fost detaşată de la Primăria Vatra Moldoviţei, din judeţul Suceava, la Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad din cauza...

31 de senatori și colecția lor privată de bijuterii și opere de artă de 1,7 milioane de euro

31 de senatori și colecția lor privată de bijuterii și opere de artă de 1,7 milioane de euro
Galerie Foto Dacă deputații, dublu ca număr de parlamentari față de Senat, se pot lăuda cu adevărate colecții de ceasuri, bijuterii, opere de artă sau bunuri de valoare de peste 3,5 milioane de euro, aleșii din Camera...

Curat tehnocrat. Talentul, ONG-ul și partidul de tip „nou” îi recomandă pentru funcții guvernamentale

Curat tehnocrat. Talentul, ONG-ul și partidul de tip „nou” îi recomandă pentru funcții guvernamentale
Galerie Foto Împărțeala de funcții de secretar de stat între PNL, USR-PLUS și UDMR intră în linie dreaptă. Negocierile care s-au purtat cu cuțitele pe masă, în perioada anterioară par să se fi...

„Minerii” au pus ochii pe Parcul Național Munții Măcinului 

„Minerii” au pus ochii pe Parcul Național Munții Măcinului 
Galerie Foto În secolul al XIX-lea, Munţii Măcinului din Dobrogea erau una dintre cele mai importante zone de exploatare a granitului, piatra de aici rivalizând cu marmura neagră şi roşie. Exploatarea industrială a...
Serviciul de email marketing furnizat de