x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Implantul care îi face pe surzi să audă

0
Autor: Miruna Munteanu 16 Mai 2009 - 00:00
Implantul care îi face pe surzi să audă /Stockxpertcom
Vezi galeria foto


Anual, în România se nasc circa 150 de copii complet surzi. Până de curând, ei erau condamnaţi la statutul de handicapat. Astăzi, pentru majoritatea lor, o viaţă perfect normală este posibilă. Nu însă şi accesibilă. Lăcomia, birocraţia, lipsa de informare şi nepăsarea blochează prea des şansele de recuperare ale acestor copii.



Hipoacuzie profundă bilaterală - aşa se numeşte, în termeni medicali, surditatea completă. Un diagnostic, până recent, fără speranţă. Protezele acustice clasice - care sunt, de fapt, nişte amplifica-toare - dau rezultate doar dacă există un auz rezi­dual. Dacă acesta este nul, amplificarea nu foloseşte la nimic.

Ştiinţa a oferit însă o soluţie şi pentru astfel de cazuri disperate: implantul cohlear. Un dispozitiv bionic captează sunetele şi le transfor­mă în semnale electrice care evocă, la nivel ce­re­bral, senzaţii auditive. Rezultatele pot fi mi­ra­culoase, însă e nevoie de efort şi de perseve­re­nţă. Şi de bani. Preţul unui implant este de peste 20.000 de euro, fără a socoti costurile intervenţiei chirurgicale. Cheltuielile nu se opresc însă aici.

Puţini români îşi pot permite să plătească asemenea sume. Din fericire, de câţiva ani există un program naţional al Ministerului Sănătăţii, destinat terapiei prin implantare cohleară a surzilor. Pentru stat este o afacere bună.

Costurile unei asemenea operaţii sunt mult mai mici decât cele presupuse de susţinerea unei persoane cu handicap pe întregul parcurs al vieţii ei. Potrivit unui studiu efectuat în SUA în 1997, "fiecare dolar investit în intervenţia timpurie poate economisi 7,16 dolari care ar trebui cheltuiţi mai târziu pentru educaţie specială, asistenţă socială, controlul delincvenţei, alte costuri asociate".

Din nefericire, programul Ministerului Sănătăţii are multe hibe. Unele dintre ele sunt, probabil, inerente oricărui început: deficitul de personal calificat, accesul greoi la informaţie, lipsa unei viziuni clare despre complexitatea procesului de recuperare. Acest proces durează ani buni şi implică eforturile conjugate ale unei echipe de specialişti formată din audio­log, logoped, inginer clinic cu expertiză în reglajul implanturilor auditive. Doar coordonarea perfectă între multiplele paliere ale terapiei asigură rezultate optime.


CAPTIVI ÎN LUMEA TĂCERII
Problemele unui copil născut complet surd nu dispar automat în momentul activării implantului. El începe să audă sunetele, dar nu ştie ce înseamnă ele. Este complet lipsit de repere. Dacă adaptarea nu se reali­zează treptat, experienţa poate fi profund traumatizantă. Reglajul corect al aparatului este esenţial. Acesta trebuie verificat periodic, altfel implantul poate face mai mult rău decât bine. Pacientul nu poate semnala eventualele disfuncţiuni (intesităţi prea mari sau distorsiuni ale sunetelor), fiindcă nu are termeni de comparaţie. În plus, el nu ştie să vorbească.

Pentru un copil născut surd, limbajul verbal este la fel de străin cum sunt culorile pentru un orb. Neauzind niciodată vreo voce omenească, nu ştie cum să o imite. Comunicarea sa cu lumea exterioară este drastic limitată.

Copiii surzi (neimplantaţi) învaţă să vorbească foarte târziu şi numai dacă beneficiază de efortul susţinut al logopezilor. Chiar şi aşa, vocabularul lor rămâne extrem de sumar şi topica rudimentară. Vocea spartă, nefirească, îi va trăda întotdeauna. Deşi reuşesc să comunice - prin cuvinte sau prin limbaj mimico-gestual -, continuă să fie prizonierii propriului handicap. Implicaţiile sunt mult mai profunde şi mai grave decât pot părea la prima vedere. Startul ratat în primii ani, ai copilăriei, când se dobândesc deprinderile esenţiale dezvoltării ulterioare, îi marchează pentru tot restul vieţii. După cum riscă să-i marcheze frustrările acumulate de la o vârstă foarte fragedă, din cauza neputinţei de a se face înţeleşi. Capacitatea de învăţăre este sever alterată.

Iată de ce recuperarea devine cu atât mai eficientă, cu cât implantarea cohleară se face mai devreme. Vârsta este un factor crucial, crede dr Antonius Stanciu, singurul inginer clinic din România specializat în reglajul acestor dispozitive sofisticate. El explică: "Între 1 şi 3 ani este perioada ideală. Până la 6-7 ani, rezultatele sunt relativ bune; către 10 ani, şansele de recuperare se deteriorează spre maximum 10%. Curbele depind însă şi de la individ la individ".
O BĂTĂLIE CONTRACRONOMETRU, SABOTATĂ DE IGNORANŢĂ ŞI INCOMPETENŢĂ
Un copil surd care, în urma implantării, începe să audă la vârsta de un 1 are şansa de a deprinde limbajul în mod aproape natural, cu eforturi minime. Cu cât înaintează în vârstă, cu atât procesul devine mai anevoios şi sechelele surdităţii, mai adânci. Din păcate, în România, şansele unei intervenţii timpurii sunt minimale. Nu doar din cauza lungilor liste de aşteptare, ci mai ales fiindcă problema este de multe ori diagnosticată foarte târziu.

În lipsa unui screening neonatal, depistarea surdităţii rămâne de obicei în sarcina părinţilor. Nu întotdeauna însă aceştia sunt capabili să descifreze semnele rău prevestitoare: lipsa de reacţie la zgomote, somnul prea adânc, întârzierea vorbirii. Mulţi părinţi încep să conştientizeze că ceva nu este în regulă abia când copilul se apropie de 3 ani şi încă nu rosteşte nici un cuvânt. Există, din păcate, şi pediatri care, în loc să recomande imediat investigaţii suplimentare, se mulţumesc să îndemne la răbdare, asigurând familia că nu sunt motive de îngrijorare şi că unii copii pur şi simplu vorbesc mai târziu. O atitudine absolut iresponsabilă, care poate avea consecinţe dezastruoase.

Chiar şi atunci când părinţii observă devreme problema şi se adresează rapid specialiştilor, un diagnostic corect nu este întotdeauna uşor de obţinut. Asociaţia persoanelor cu deficienţe de auz "Ascultă viaţa" a cules în acest sens mărturii şocante despre incompetenţa unor medici care au prelungit cu ani întregi calvarul acestor copii, diminuându-le radical şansele de recuperare. Ani decisivi, în care se joacă un întreg destin, au fost pierduţi. Nimeni nu plăteşte însă pentru asta.


O AFACERE ÎN PAGUBA PACIENŢILOR
Diagnosticul corect nu reprezintă nici pe departe sfârşitul problemelor pentru familiile copiilor surzi din naştere. Începe, apoi, bătălia cu birocraţia, în speranţa unui loc eligibil pe lista celor care vor beneficia de un implant cohlear finanţat de stat. În 2005, Ministerul Sănătăţii a alocat fonduri pentru doar 25 de astfel de implanturi la nivelul întregii ţări. În 2006 şi 2007, bugetul a fost mărit considerabil, putând asigura 70, respectiv 90 de operaţii. Un progres evident, deşi totuşi insuficient. Din păcate, exact în această perioadă, programul naţional de implantare cohleară a fost blocat din cauza unor serioase suspiciuni legate de procedurile de achiziţie. Alocările bugetare mai generoase transformaseră acest domeniu de nişă într-o afacere extrem de interesantă.

Ca întotdeauna când sunt în joc bani mulţi, au apărut comisioanele, licitaţiile cu dedicaţie, acuzaţiile de corupţie. Distribuitorii de implanturi cohleare îşi dispută piaţa din România, iar interesul pacientului este adeseori neglijat.

Există, la nivel mondial, doar patru producători de implanturi cohleare: în Austria, Statele Unite, Australia şi Franţa. Preţurile nu variază mult de la o firmă la alta, diferenţa nedepăşind 10%. Toate gravitează în jurul valorii de 21.000 de euro. Diferenţele calitative sunt însă foarte mari.

După o tentativă eşuată de centralizare a achiziţiilor de implanturi cohleare (şi după o licitaţie contestată, cu succes, în instanţă), Mi­nisterul Sănătăţii a lăsat decizia la latitudinea celor patru clinici româneşti care efectuează astfel de operaţii. Tentaţiile şi presiunile au rămas aceleaşi, doar că s-au mutat de la centru în teritoriu. Funcţionează în continuare aceleaşi mecanisme de lobby, care alterează deseori procesul de selecţie al furnizorului de implanturi. Rezultatul? Unii copii primesc dispozitive performante, în vreme ce altora li se dau aparate de calitate inferioară, depăşite tehnic. Pe principiul "calul de dar nu se caută la dinţi". Chiar dacă este legal, e profund imoral.

Soluţia există şi este foarte simplă - explică reprezentanţii Asociaţiei "Ascultă viaţa". Statul nu ar trebui să achiziţioneze implanturile cohleare, ci doar să le deconteze, în limita unui plafon. Eventual, doar până la preţul cel mai mic de pe piaţă. Pacienţii interesaţi de dispozitive mai perfomante ar avea astfel posibilitatea să achite doar diferenţa. Opinia beneficiarului ar conta, în sfârşit, în alegerea implantului. Concurenţa dintre distribuitori ar deveni benefică, nu generatoare de corupţie. Iar bugetul Ministerului Sănătăţii ar ieşi în câştig.

Procedura decontării se aplică, de altfel, în cazul oricărui alt dispozitiv medical: orteze, proteze, implanturi. Este de neînţeles de ce implanturile cohleare au un regim special.


UN CALCUL PROST: DISCRIMINAREA SURZILOR CARE AU AUZIT
Programul Ministerului Sănătăţii mai are o hibă majoră: el se adresează numai copiilor surzi din naştere. Persoanele care au avut un auz sănătos şi, dintr-un motiv sau altul, şi l-au pierdut nu pot beneficia de implantare cohleară finanţată de stat. Cu toate că, în aceste cazuri, recuperarea este practic instantanee. Aceşti pacienţi au apucat să înveţe să vorbească, au dobândit toate deprinderile necesare unei vieţi normale. Au făcut şcoală, au avut profesii, au plătit impozite. Până când neşansa i-a transformat în handicapaţi întreţinuţi de societate. O simplă operaţie le-ar putea reda auzul şi existenţa de dinaintea nenorocirii. Iar statul, în loc să plătească pentru un cetăţean asistat, ar câştiga un contribuabil. Investiţia este mult mai sigură decât în cazul copiilor surzi din naştere. Rezultatele sunt imediate şi garantate 100%. Totuşi, numai cei care îşi pot permite să plătească 20.000 de euro pentru un implant primesc această a doua şansă. Nu e doar nedrept, e şi lipsit de pragmatism.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet
Galerie Foto Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să soluționeze, mâine, recursul formulat de Departamentul pentru Situații de Urgență, împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care, în data de 4...

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian: ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian:  ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”
Galerie Foto Margareta Sterian, una dintre marile artiste date de România secolului trecut, are un destin copiat la indigo cu al altor oameni de cultură: operele îi sunt apreciate mai mult în străinate decât acasă....

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...
Serviciul de email marketing furnizat de