In pericol independenta radiodifuzorilor

Radiourile, televiziunile, companiile de cablu si IT-stii sunt obligati sa plateasca taxe mai mari. Cea mai controversata lege este cea a drepturilor de autor, care a fost modificata si adoptata pe sest, fara consultarea institutiilor vizate de aceasta lege.

Anul trecut, reprezentanti ai Aliantei D.A. si ai societatii civile, am-basadori acreditati la Bucuresti, institutii si organizatii internationale, europarlamentari si jurnalisti straini isi exprimau la unison ingrijorarea profunda fata de situatia grea a presei romanesti.

Nu trecea o zi fara sa fim bombardati cu semnale critice ori cu mesaje acuzatoare privind cenzura si presiunile guvernului PSD, publicitatea de stat si dificultatile financiare carora ziarele, radiourile si televiziunile erau obligate sa le faca fata. Intr-un an electoral, asemenea ingrijorari sunt de inteles si, pana la un punct, bine venite.

Anul acesta nimeni nu mai este ingrijorat. Nici macar Opozitia. Am putea crede ca, in sfarsit, cenzura a fost inlaturata, ca libertatea de exprimare a jurnalistilor este deplina, ca situatia economica a presei este infloritoare. Doar naivii pot fi pacaliti cu o astfel de imagine idilica.

Fara independenta economica nu putem vorbi de presa profesionista si corecta. Nu putem vorbi nici despre concurenta. Absenta acestor elemente fundamentale goleste de continut dreptul oamenilor de a primi informatii de interes public. Iata de ce doresc sa atrag atentia asupra unor pericole reale care pot afecta grav independenta economica a radiourilor si televiziunilor, industria operatorilor de cablu.

SCHIMBARE. Primul pericol: Ordonanta 39/2005 prin care Guvernul a modificat Legea cinematografiei. Actul normativ pastreaza obligatia agentiilor de publicitate de a ceda Centrului National Cinematografic 3% din valoarea fiecarui contract de publicitate incheiat cu posturile private de televiziune. Cum clientii nu vor dori sa plateasca separat acest procent, peste valoarea contractului, este limpede ca veniturile televiziunilor private se vor reduce cu 3%. Ceea ce ar insemna o pierdere intre 6 si 10 milioane de euro pentru anul 2006. Constienta de pericol, Comisia de cultura a Senatului a decis ca procentul de 3% sa se imparta in mod egal intre televiziuni si CNC. Astfel, 1,5% din valoarea contractelor de publicitate revine posturilor pentru finantarea propriilor filme, iar 1,5% va finanta productia cinematografica.

Aflu ca, nemultumiti de aceasta decizie, cei din conducerea Ministerului Culturii planuiesc sa o schimbe la Camera Deputatilor ,unde vor propune ca agentiile de publicitate sa dea CNC-ului 3%, iar televiziunilor private, 1% din valoarea fiecarui contract de publicitate. Asta ar insemna, pentru posturi, o scadere cu 4% a veniturilor si riscul falimentului pentru unele dintre ele.

Prin acelasi act normativ, Ministerul Culturii obliga operatorii de cablu sa dea CNC-ului 1% din veniturile anuale. Asa, pur si simplu. Ca urmare a nenumaratelor proteste ale Asociatiei Comunicatorilor prin Cablu, Consiliului National al Audiovizualului si Camerei de Comert Romano-Americane, ministerul propune ca procentul de 1% din venituri sa fie achitat doar de societatile de cablu care produc si emisiuni de televiziune. Cu alte cuvinte, Ministerul Culturii sanctioneaza cablistii care difuzeaza program local de televiziune. Incredibil, dar adevarat.

ABSENT. Al doilea pericol: Ordonanta de Urgenta 123/2005 pentru modificarea si completarea Legii 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe. In calitate de ministru al culturii, dna Mona Musca a respectat regulile jocului, organizand numeroase dezbateri si consultari cu toate partile implicate. Mai mult, dna Musca a acceptat anumite propuneri si observatii pe care le-a inclus in textul ordonantei. Din pacate insa, dna Musca a demisionat, iar noul ministru, dl Adrian Iorgulescu, a scos din ordonanta toate propunerile industriei IT si audiovizuale. Mai grav, ministrul Comunicatiilor a fost sarit din schema avizarii noului act normativ, cunoscandu-se opozitia acestuia fata de anumite prevederi.

Dl Iorgulescu, compozitor, presedinte al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania si pana de curand seful UCMR - ADA, organism de gestiune colectiva, s-a folosit de functia de ministru ca sa intervina intr-un domeniu in care este direct interesat: drepturile de autor si conexe. In plus, a promovat un act normativ care nu a fost discutat in prealabil cu nimeni.

Noua ordonanta a inlaturat limitele peste care organismele de gestionare colectiva nu puteau trece in negocierile cu operatorii de cablu, radiourile si televiziunile. Aceste limite aparau radiodifuzorii si cablistii de cerintele abuzive ale UCMR - ADA, de pilda.

MAI MULT. In momentul de fata, posturile de televiziune licentiate in Romania platesc 7,5% din venituri pentru drepturi de autor si conexe, cu 2,5% mai mult decat media din UE. Iata de ce Ministerul Culturii nu este de acord sa se prevada in lege ca nivelul procentelor nu poate depasi nivelul din UE, asa cum a stabilit Curtea Europeana. Ministerul refuza si corelarea procentelor pentru drepturile de autor si conexe cu procentele de filme si muzica din programele audiovizuale. Imi este clar ca la anul, daca ordonanta nu va fi modificata de Camera Deputatilor, posturile tv vor plati in jur de 10% din venituri, iar radiourile, in jur de 6%. Adaugand si 4% luati de cinematografie, atunci este de estimat o reducere cu circa 14% a veniturilor anuale ale televiziunilor. Daca taxa pentru spectrul de frecvente se va tripla si daca piata de publicitate nu va creste, industria audiovizuala va avea mari probleme.

Curios, ministrul Culturii uita ca are, prin lege, competente si in domeniul audiovizual. Si mai curios, atat Ministerul Culturii, cat si cel al Integrarii par sa fi uitat obligatiile care revin Romaniei dupa integrare: productie audiovizuala romaneasca si europeana. Si asta in contextul in care radiodifuzorii din Romania sunt singurii care nu pot beneficia de finantare europeana prin programele Media Plus si nici de sprijin din partea celor doua minstere. In calitate de presedinte al CNA nu vreau sa fiu complice la asa ceva.

CASTIG
"Legea asta aduce avantaje mari beneficiarilor de drepturi de autor si dezavantaje utilizatorilor operelor care presupun plata drepturilor de autor. Iar ea a fost modificata fix in perioada in care Adrian Iorgulescu a venit la MCC si era si director al UCMR. Controversata lege a fost publicata intr-o forma fara sa fie supusa dezbaterii publice" - George Chirita, presedintele ARCA

RAPORT
"Primii care sufera sunt abonatii. Modificarea asta peste noapte s-a facut la adapostul raportului de tara. De fapt legea aceasta promoveaza anumite interese personale. De ce in aceasta ordonanta nu se regaseste obligativitatea ca organismele de gestiune colectiva sa raporteze ce taxe colecteaza si unde se duc banii? " - Radu Petric, presedintele ACC

PREZUMTIE
"Legea presupune din start prezumtia de vinovatie. Daca eu cumpar un CD blank, sunt un posibil atentator la drepturile de autor si trebuie sa platesc pentru ce vreau sa scriu pe el. Poate ca se doreste ca din buzunarul cetateanului sa se colecteze niste taxe care sa ingroase veniturile anumitor beneficiari de drepturi de autor" - Valentin Negoita, presedintele APDETIC

PE SEST

Adrian Iorgulescu, actualul ministru al Culturii si Cultelor, a reusit sa strecoare pe sub usa o varianta a Legii drepturilor de autor si drepturilor conexe, care sa ii aduca si lui, dar si altor autori, mai multi bani pentru creatia lor. Initial, pe tema controversatei legi, fostul ministru Mona Musca a organizat numeroase dezbateri si consultari cu toate partile implicate. S-a ajuns la o formula stabilita de comun acord, formula care a fost inaintata Guvernului spre aprobare in sedinta sa din 14 iulie a.c. Intre timp, Musca a demisionat, si la conducerea ministerului a venit Adrian Iorgulescu (la momentul respectiv, presedinte al UCMR). Dupa inscaunare, Iorgulescu a demisionat din functia de presedinte al UCMR si s-a pus pe modificarea legii care ii baga si lui bani in buzunar, fara insa sa consulte si partile implicate. Asa se face ca, la data de 19 septembrie, in Monitorul Oficial a fost publicata OUG 123/2005, aprobata de Guvern in sedinta sa din data de 1 septembrie. Conform declaratiilor lui George Chirita, directorul ARCA, in comunicatele emise de Guvern apar o serie de neclaritati. In primul rand, varianta propusa de Mona Musca si discutata in sedinta din data de 14 iulie a.c. nu este aceeasi cu cea adoptata la finele aceleiasi sedinte. In plus, pe ordinea de zi a sedintei din 1 septembrie nu a figurat discutarea Legii drepturilor de autor. (Cristina Ologeanu)