În seara de colindat, toate sufletele oamenilor merg bine. De vorbă cu poetul-ţăran Ioan Dunca

Colindele vin din sufletele oamenilor si atata vreme cat ne ramane sufletul viu, vor ramane vii si colindele, spune Ion Dunca din comuna Budesti, judetul Maramures.

• Jurnalul National: Se cam aude zvon de colinde. Simtiti?
Ioan Dunca: D-apai cum!

• Cand ati fost ultima oara la co­lindat?
Cu vreo zece ani in urma.

• Adica, la varsta de 75 de ani!
Chiar asa!

• Colinda si cei varstnici prin par­ti­le dumneavoastra?
Colinda tot omul care se bizuie pe picioare si pe suflet.

• Dumneavoastra cu cine aveti necazuri mai mari, cu picioarele sau cu sufletul?
Cu lumea.

Citește pe Antena3.ro

Reacția USR, după decizia de renumărare a voturilor: CCR se joacă cu bricheta într-o benzinărie. E riscant pentru democraţie

• Care lume?
Asta in care traim.

• Ce e cu ea?
Nu mai este cum a fost. S-au stricat multe.

• Ce?
Pai, incepand cu morile de apa si terminand cu cheful de viata si de munca al oamenilor.

• Vreti sa spuneti ca oamenii de azi nu mai au chef de viata?
Au, dar altfel de cum aveam noi!

• Cum? Ajutati-ma sa inteleg!
Noi ne intorceam de la coasa cantand, pe cand tinerii din ziua de azi...

• Nu mai canta?
Mai rau, nu prea mai pun mana pe coasa. Zice ca-i imbata de cap.

• Cine?
Coasa!

• Si cantecele?
Pe-astea le-au cam uitat!

• E, daca pricep eu bine, in le­ga­tura cu memoria.
Nu, cu sufletul. Oamenilor nu prea le mai functioneza cum trebuie sufletul!

• Nici in seara de colindat?
In seara de colindat, da! Atunci toate sufletele oamenilor merg bine.

• Ce face sufletul dumneavoastra in seara aceea?
Sta cu mine acasa. Asteptam impreuna colindatorii. Si ne bucuram!

• Tot impreuna?
Tot! Eu nu fac nimic pe lumea aceasta separat de sufletul meu!

• Sufletul sa fie vinovat de faptul ca scrieti poezii?
El. Dar, impartim vina pe din doua.

• Despre ce scrieti?
Despre oameni, despre curgerea timpului, despre Romania.

• Cum arata o zi din viata unui om ajuns la varsta de 86 de ani, asa cum ati ajuns dumneavoastra?
85!

• Pai cand sunteti nascut?
26 decembrie 1925.

• Asta inseamna 86 de ani.
Eu sunt de parere ca 85.

• Chiar vreti sa vi se stearga un an din viata?
Unul? Ma rog la Dumnezeu sa-mi stearga 20, dar nu se mai poate.

• Cum arata, ziceam, o zi obisnuita din viata dumneavoastra.
Depinde de anotimp. Dimineata, ma ocup de animale, apoi tai lemne de foc, daca e iarna, ca acu’. Daca e vara, oho, nu-mi ajunge ziua pentru cat este de lucru. Vara trecuta, am cosit 96 de ari.

• Singur?
Pai, cu cine? Ca feciorul meu e profesor universitar. Nu mai stie tine coasa in mana. Tine condeiul.

• Va sa zica, ati venit pe lume a doua zi de Craciun.
Asa e! Poate ca d-asta si sunt prim curator al bisericii din sat.

• E o functie platita?
Nu, e o functie onorifica.

• Si ce face un prim-curator?
Ca membru, prim-membru al consiliului bisericesc, se ingrijeste de buna coordonare a veniturilor bi­sericii.

• De unde vin banii?
De la oameni.

• Dar colindele?
Tot de la ei. Dinspre sufletul lor, mai precis.

• Pai vedeti! Chiar trebuie sa ne pese ce se intampla cu sufletul nostru!
Exact! Cata vreme ne ramane sufletul viu, vor ramane vii si colindele!