Inaintaşii săi

CONDUCĂTORII
Inainte de Teoctist, Biserica Ortodoxă Romănă a mai fost condusă de alţi patru patriarhi: Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina şi Iustin Moisescu.

CONDUCĂTORII
Inainte de Teoctist, Biserica Ortodoxă Romănă a mai fost condusă de alţi patru patriarhi: Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina şi Iustin Moisescu.


Fiecare dintre aceştia s-a străduit ca in perioda in care au păstorit să fie bine Bisericii şi enoriaşilor săi. Miron Cristea devine la 4 februarie 1925 primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romăne, fiind instalat in noua demnitate la 1 noiembrie 1925. S-a născut acum 130 de ani, la 18 iulie 1868, intr-o familie de ţărani romăni din Topliţa. La botez a primit numele Ilie. In 1902 a fost ales consilier mitropolitan, slujire in care s-a distins şi ca un bun chivernisitor şi organizator.

A fost hirotonit diacon la 30 ianuarie 1900, tuns in monahism la 23 iunie 1902, iar in vara anului 1903 a fost hirotonit ieromonah. In decembrie 1902 a fost ales episcop al Caransebeşului. Hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, a fost instalat in scaun la 8 mai, acelaşi an. La 18 decembrie 1919, primul părinte al ţării fusese ales Mitropolit Primat al Ro-măniei intregite, iar in ziua următoare investit şi inscăunat. Inscăunarea lui Miron Cristea in funcţia de patriarh insemna atăt o victorie a Bisericii Ortodoxe Romăne, căt şi a intregii ţări.

NICODIM MUNTEANU. A păstorit ortodoxia romănă in perioada celui de-al doilea război mondial şi a instaurării comunismului, biruind cu inţelepciune asprimea unor vremuri tulburi, cănd preoţii erau arestaşi şi condamnaţi, iar bisericile, dărămate sau inchise. Activitatea sa de la Neamţ l-a adus in atenţie, aşa incăt, după moartea Mitropolitului Pimen, la 3 februarie 1935, Nicodim Munteanu e instalat in scaunul de Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. In 1939, după moartea lui Miron Cristea, a luat in primire locotenenţa de Patriarh (5 martie 1939), dar a refuzat să candideze la patriarhat. La 30 iunie 1939, Marele Colegiu electoral bisericesc l-a ales patriarh pe Nicodim, după ce, in prealabil, mai mult de nevoie, işi dăduse consimţămăntul să candideze.


JUSTINIAN MARINA. Munca sa continuă in folosul credincioşilor şi
al Bisericii l-a recomandat pe Mitropolitul Moldovei Justinian Marina să fie ales, la data de 24 mai 1948, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungrovlahiei şi Patriarh al Romăniei.
Cu prilejul sărbătoririi a 75 de ani de la naşterea sa, Justinian spunea: "Două idei majore m-au călăuzit in tot ceea ce s-a realizat in cei 28 de ani de patriarhat. Prima idee a fost şi este unitatea Bisericii, aşa cum a dorit-o şi a cerut-o Măntuitorul Insuşi. (...) A doua idee mare a fost preocuparea mea ca Biserica Ortodoxă Romănă să fie o Biserică vie, activă".

Ierarh de mare prestigiu

In una dintre perioadele intunecate din istoria Romăniei, un stălp puternic sprijinea Biserica Ortodoxă Romănă: Iustin Moisescu. La 12 iunie 1977, după ce Patriarhul Justinian a murit, era ales Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungrovlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romăne.
Inscăunarea a avut loc in iunie 1977, iar ca patriarh a condus Biserica Ortodoxă Romănă timp de nouă ani, pănă la moarte, la 31 iulie 1986, una dintre perioadele intunecate din istoria Romăniei.
Patriarhul Iustin Moisescu a reuşit, cu eforturi prea puţin cunoscute, să păstreze pe vechile lor amplasamente Bisericile Colţea şi Kretzulescu şi Biserica Sfăntul Gheorghe-Nou.
A salvat de la demolare, acceptănd să fie translate, cu pierderea incintelor, neavănd altă soluţie, şase biserici (Mihai Vodă, Schitul Maicilor, Olari, Sfăntul Ilie-Rahova, Sfăntul Ion-Piaţa, Sfăntul Gheorghe-Capra) şi Palatul Sfăntului Sinod de la Mănăstirea Antim.

Cititi si: ● "Am mers de-a dreptul" ● Patriarhul ● Un vis: catedrala ● Sus să avem inimile! ● A ferit biserici de la demolare ● Intălniri istorice ● Calea către Patriarhie ● Misiunea diplomatică ● O ultimă vizită Â