De ce masuram increderea in institutii? Ce inseamna sa ai incredere in institutii? Increderea in institutii, in ceilalti oameni, in general, in personalitati politice si figuri publice au facut si fac obiectul a numeroase studii si cercetari la nivel national si international.
Dintre multiplele definitii ale increderii consemnam aici doar una: a spune ca am incredere in cineva (individ sau institutie) inseamna ca ma astept ca acea persoana sau institutie sa actioneze in beneficiul meu, desi ar avea destule stimulente pentru a nu o face. In contextul democratizarii si consolidarii societatii civile, studierea increderii in institutii este deosebit de importanta, intrucat poate releva masura in care aceste institutii (mai ales cele noi precum Parlamentul, partide politice, alegeri libere etc.) au prins radacini in societatile post-totalitare. Potrivit unor analisti, increderea in institutii este parte a "capitalului social" alaturi de increderea generalizata (in semeni) si retelele asociative in care sunt implicati indivizii. Liantul numit "incredere" ii face pe oameni sa se implice mai mult in sfera vietii publice; in analizele electorale, increderea intr-un anumit partid politic sau candidat sunt adeseori predictori insemnati ai intentiilor de vot. De asemenea, conform lui R. Putnam, un nivel ridicat al "capitalului social" are efecte pozitive asupra dezvoltarii economice a comunitatilor si societatilor. Trebuie insa precizat ca, masurata cantitativ, variabila "incredere in institutii" are un grad foarte mare de relativitate. Bunaoara, la nivelul populatiei, increderea in unele institutii este semnificativ influentata de reprezentantii acestora. Increderea scazuta in Parlament ori in partidele politice este rezultatul modului in care populatia percepe evolutiile (infiorator de) lamentabile ale unora dintre reprezentantii acestor institutii. In cazul altor institutii, cum ar fi Armata sau Biserica, increderea acordata lor pare sa fie mai putin influentata de comportamentele si opiniile exprimate de oamenii in uniforma ori de cei in sutane. Foarte probabil ca pentru jurnalisti, increderea in institutii are si alti determinanti, intrucat unele institutii sunt furnizori de informatie ori materie prima pentru jurnalisti. Este posibil ca, prin comparatie cu publicul larg, jurnalistii sa fie mai critici in raport cu unele dintre institutiile societatii romanesti. Acest lucru se poate datora atat nivelului de instructie si pregatire ridicate ale jurnalistilor, dar si interactiunilor deosebit de frecvente pe care jurnalistii le au cu reprezentantii diverselor institutii. Si, dupa cum unii jurnalisti pot depune marturie, interactiunile cu reprezentantii multor institutii reprezinta de multe ori experiente absolut nefericite.Click pe grafic pentru zoom |
MASS-MEDIA SI DECONSPIRAREA SECURITATII
| ||||
Dupa o frenezie de cateva luni, in care jurnalistii s-au jucat de-a v-ati ascunselea cu politicienii presupusi informatori si au pichetat CNSAS-ul in speranta "intalnirilor de gradul trei" cu fostii colaboratori, acum lucrurile au inceput sa lancezeasca. Verdictele controversate ale colegiului, precum si intarzierea mult promiselor nume mari i-au deceptionat mai ales pe jurnalisti.
Doar aproximativ o cincime din cei care lucreaza in mass-media mai au incredere in institutia care ar trebui sa deconspire fosta securitate. E de presupus ca aceasta lipsa de incredere este mai informata decat in cazul populatiei in ansamblu, care nu se da nici ea in vant dupa CNSAS (doar 19% au incredere multa si foarte multa), deoarece in zilele de foc ale devoalarilor, multe surse din interior si din afara au intoxicat presa sau au trimis-o pe carari gresite.
|