Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În fața unui eșec de proporții la congresul PNL din 25 septembrie, Ludovic Orban și-a lansat candidatura, în fața colegilor din Filiala Ilfov, cu un discurs în care a încercat să prezinte marile reușite ale partidului, sub conducerea sa. Toate aceste reușite vizează aspecte externe, iar cea mai mare laudă de sine are legătură cu lobby-ul făcut pentru impunerea Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European. În 2019, același Ludovic Orban se lăuda, la congresul PPE, că popularii europeni au putut impune comisarul pe Transporturi, deoarece PNL a dat jos, în România, Guvernul PSD. Atitudinea lui Orban este total opusă celei din 2013, când a catalogat actul lui Victor Ponta de numire a Laurei Kovesi la conducerea DNA drept unul de trădare.
Ludovic Orban este de părere că intervențiile pe care PNL le-a făcut, la nivelul Comisiei Europene și al Parlamentului European pentru ca fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, să ajungă la șefia Parchetului European reprezintă unul dintre motivele întemeiate pentru care ar trebui să fie votat, din nou, în funcția de președinte al partidului, la congresul din 25 septembrie. Declarația a fost făcută în fața colegilor liberali de la Filiala Ilfov, unde Orban a spus că, din poziția de șef al PNL, „am reușit niște lucruri la care puțini s-ar fi gândit, victorii pe plan european. Avem vicepreședinte PPE, probabil cel mai influent europarlamentar român de la Bruxelles, în persoana lui Siegfried Mureșan, care a fost și raportor la bugetul Uniunii Europene, reușind să influențeze decizia privind PNRR-ul mai degrabă în favoarea noastră. De asemenea, Laura Codruța Kovesi a ajuns procuror șef al Parchetului European doar datorită lobby-ului făcut de Partidul Național Liberal, iar România, în timpul mandatului meu de premier, a reușit să obțină prima Agenție europeană care își va desfășura activitatea pe teritoriul României, și aici este vorba de Centrul Cyber. De comisarul european nu mai vorbim, portofoliul de Transporturi fiind extrem de important”.
Ulterior, Orban a scris pe contul său de socializare că le-a cerut colegilor de partid „să analizeze cu atenție la ce exigenţe trebuie să facă faţă cel pe care îl vor alege președinte al Partidului Național Liberal, cine creşte încrederea PNL dintre candidaţi şi cine scade încrederea în PNL, cine are într-adevăr tot bagajul de cunoştinţe și experienţa ca să poată să conducă, cine are leadership, charisma, empatia, capacitatea de comunicare pe limba omului”.
De la „trădare națională”, la „victorie continentală”
Nu este pentru prima dată când Orban consideră o mare victorie pentru PNL ungerea Laurei Kovesi la conducerea EPPO. În septembrie 2019, acesta declara: „Este o victorie imensă pentru România, la care a contribuit decisiv președintele Klaus Iohannis, alături de liderii și europarlamentarii PNL care au făcut un lobby intens pentru Laura Codruța Kovesi. Partidul Național Liberal, în calitate de membru al PPE, a folosit toate pârghiile de influență pentru a obține acest rezultat, reușind să determine schimbări de poziții în rândul țărilor care inițial nu au votat în favoarea Laurei Codruța Kovesi. În momentul critic, am reușit să câștigăm în favoarea candidatului român bătălia”.
Atitudinea lui Ludovic Orban este una diametral opusă față de cea din anul 2013, când fostul premier, Victor Ponta, în calitatea sa de ministru interimar al Justiției, a propus-o pe Kovesi să conducă DNA. Iar președintele de atunci, Traian Băsescu, a numit-o prin decret. „Decizia premierului Ponta reprezintă o trădare de neacceptat faţă de toţi cetăţenii români care au votat la referendum pentru demiterea lui Traian Băsescu şi care au votat USL la alegerile parlamentare. Propunerea omului lui Traian Băsescu, Codruţa Kovesi, care a fost mâna dreaptă în tot sistemul ticăloşit pe care l-a pus în mişcare Traian Băsescu, pentru mine este un act inacceptabil care mă determină ca începând de astăzi să pun semn de egalitate între Victor Ponta şi Traian Băsescu”, declara, în aprilie 2013, același Ludovic Orban.
Trei ani mai târziu, în plină campanie electorală pentru alegerile pentru Primăria Capitalei, Ludovic Orban a fost scos din cursă chiar de către DNA, condus de Kovesi, cu un dosar penal de trafic de influență. Acest dosar s-a încheiat cu o achitare definitivă.
Un alt „autodenunț” cu privire la demiterea Executivului PSD
De altfel, nu este singurul subiect asupra căruia, în ultimii ani, Ludovic Orban a dezvăluit că a făcut obiectul unui lobby la nivel european. În campania electorală prezidențială din anul 2019, acesta a participat la congresul PPE, unde a făcut o declarație care, în mod normal, ar fi trebuit să inflameze întreaga clasă politică de la București. Președintele PNL a spus, nici mai mult, nici mai puțin, că Guvernul PSD a fost dat jos pentru că PPE avea nevoie de majoritate, în vederea numirii comisarului european pe Transporturi.
„PPE nu avea majoritate în Comisia Europeană. Socialiștii aveau 10 comisari și popularii europeni aveau 9 comisari. Am decis în România să nu acceptăm această situație injustă, pentru că cetățenii au vrut să ofere majoritatea popularilor europeni. Așadar, am schimbat guvernul socialist cu unul popular european și am numit un comisar PPE din partea României, pe Adina Vălean”, le-a transmis Ludovic Orban liderilor PPE, în noiembrie 2019.
PSD bate în retragere. Marcel Ciolacu: Nu avem, în acest moment, voturile necesare să dărâmăm Guvernul Cîțu
Războiul intern din PNL are toate șansele să continuie până la congresul din 25 septembrie, cu guvernul condus de Florin Cîțu în funcție. Opoziția, care era așteptată să depună o moțiune de cenzură până la acest eveniment al liberalilor, pare să dea înapoi. Președintele PNL, Marcel Ciolacu, a declarat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă, că moțiunea de cenzură va fi depusă, în această legislatură, „în momentul în care vor fi asigurate toate cele 234 de voturi necesare dărâmării guvernului”.
Liderul social-democrat a precizat că, în acest moment, Opoziția, formată din grupurile parlamentare ale PSD și AUR, numără 204 voturi, cu 30 mai puține decât sunt obligatorii. „Un guvern nu poate să cadă decât printr-o moțiune în Parlament sau dacă milioanele de români ies pe stradă să ceară demisia acestui guvern. Nu există altă cale. Nu vrem să depunem o moțiune doar pentru spectacol politic. Domnul prim-ministru Cîțu ar fi trebuit să fie plecat de cel puțin o săptămână din fruntea Guvernului. Ori prin demisie, ori să i se ceară demisia în cazul în care nu ai responsabilitatea de a-ți da demisia, de cel care l-a susținut și care și-a dorit această coaliție a pierzătorilor, președintele Klaus Iohannis. Motivele principale sunt explozia prețurilor, gestionarea dezastruoasă a campaniei de vaccinare și pe de altă parte faptul că avem un prim-ministru penal condamnat și țepar dovedit. Din punctul nostru de vedere s-a ajuns mult prea departe. Au înghețat toate veniturile românilor, am înghețat și salarii, și pensii, și alocații și pe de altă parte avem cea mai mare explozie de prețuri din ultimii 30 de ani, total necontrolată și fără soluții”, a conchis Ciolacu.
Conflict în interiorul PSD pe tema moțiunii
Moțiunea de cenzură ar reprezenta momentul de resetare al campaniei interne din PNL. Dacă Opoziția ar demara acest proces anterior congresului liberalilor, există șanse reale, conform surselor politice, ca aproximativ 37 de parlamentari PNL să se alăture pentru demiterea Guvernului Cîțu. Este vorba despre zece senatori și 27 de deputați care fac parte din filialele care îl susțin pe Ludovic Orban.
La finalul săptămânii trecute, între președintele PSD, Marcel Ciolacu, și președintele executiv, Sorin Grindeanu, a avut loc un conflict pe marginea subiectului moțiunii de cenzură. Primul a căzut de acord că demiterea lui Florin Cîțu ar trebui să se producă înaintea congresului, în timp ce Grindeanu este de părere că lucrurile trebuie amânate până după încheierea alegerilor interne din PNL și USR-PLUS. De altfel, Ciolacu ar fi fost convins să grăbească demersul de un grup din interiorul PSD din care fac parte Gabriela Firea și secretarul general Paul Stănescu. Surse politice arată că este foarte posibil ca, prin anunțul de ieri, Marcel Ciolacu să pregătească terenul pentru negocieri intense cu parlamentarii fideli lui Ludovic Orban, dar care, deocamdată, se tem să facă pasul hotărâtor în ceea ce privește susținerea dărâmării guvernului propriului partid.
PNL a ajuns la 21 la sută în sondaje. Premierul Cîțu „beneficiază” de 6 la sută încredere
În timp ce PNL se pregătește de congres, iar Opoziția oscilează dacă dărâmă sau nu Guvernul, un sondaj Avangarde, realizat în perioada 20-26 august 2021 scoate la lumină o situație devastatoare pentru actuala Coaliție de guvernare, dar și pentru PNL, în particular.
Formațiunea liberală ar mai fi votată de 21 la sută dintre români, în timp ce USR-PLUS ar mai primi votul a 14 procente dintre alegători. UDMR a rămas la 5 procente. Cumulate, procentele Coaliției ajung, în acest moment, la 40 la sută.
De cealaltă parte, PSD are cel mai mare scor, potrivit acestui sondaj, formațiunea condusă de Marcel Ciolacu fiind creditată cu 35 de procente. AUR se poziționează pe locul al treilea, cu un scor de 15 la sută. Luate împreună, cele două partide de Opoziție ating 50 la sută. În mod surprinzător, dacă ar avea loc alegeri parlamentare în perioada imediat următoare, PMP, formațiunea condusă, de facto, de Traian Băsescu, ar obține 5 la sută și ar trece pragul electoral.
Sondajul Avangarde arată că premierul Florin Cîțu se bucură de încrederea a 6 la sută dintre români. În schimb, 42 la sută dintre respondenți sunt de părere că premierul trebuie să demisioneze, având în vedere dezvăluirile privind arestarea sa în SUA. Același procent este de părere că președintele Klaus Iohannis ar trebui să-i ceară demisia lui Cîțu, dacă acesta din urmă nu face un pas înapoi.
70 la sută dintre cei chestionați au declarat că situația economică a României este foarte proastă și doar 12 la sută crede că economia României merge bine.
