INCREDIBIL/Terenul-fantomă din Pădurea Băneasa naşte şase monştri

Un nou ansamblu rezidenţial se va naşte în Pădurea Băneasa, pe un teren retrocedat dubios. Planul sfinţeşte construirea a şase blocuri ce vor avea o dublă semnificaţie. Vor fi casă atât pentru oameni, cât şi pentru bietele păsări alungate din pădure de vuietul rezidenţial. Pe blocurile ridicate în mijlocul pădurii vor fi instalate cuiburi de păsări!

În plină criză financiară, promisiuni şi negocieri electorale, afacerile cu iz de DNA prind contur şi nu se sfiesc să treacă nestingherite prin faţa autorităţilor. Instituţiile statului sunt surde, mute şi oarbe. Jurnalul Naţional a dezvăluit în urmă cu o lună modul în care 17.000 de metri pătraţi au fost practic "furaţi" din Pădurea Băneasa pentru a fi retrocedaţi unui bătrân de 97 de ani. Vorbim despre un teren care nu există în acte, dar care la faţa locului este cât se poate de real. În ciuda originii de nicăieri, el a primit toate semnăturile şi acordurile necesare.

Odată sfinţit de mânuţele diverşilor şefi de instituţii, terenul invizibil pe hârtii devine vizibil. Este înconjurat de Pădurea Băneasa. La mai puţin de 300 de metri se găseşte DN 1. Pe acte, terenul-fantomă se găseşte însă în curtea unităţii pomicole Băneasa. Dar numai pe acte! Nimeni nu s-a obosit să caute acel teren şi să pună punct unei afaceri imobiliare ilegale.
Jurnalul Naţional vă prezintă urmările celei mai minunate operaţii estetice!

O bucată valoroasă de teren, ce nu există în acte, apare în mod miraculos în pădurea din vecinătatea Bucureştiului.
La o lună de la prima relatare, lucrurile au evoluat. Terenul de care nici o instituţie a statului nu s-a interesat a adus primele foloase băieţilor deştepţi din imobiliare – este pe punctul de a primi avizul pentru ridicarea a şase blocuri. Acestea vor fi construite pe cei 17.000 de metri pătraţi.

CUM SE CONSTRUIEŞTE ÎN PĂDURE
Odată obţinut un teren de niciunde, pe care nici o instituţie cât de mică nu şi l-a revendicat încă, suveica imobiliară a început să dea rezultate. Astfel că beneficiarii terenului şi-au făcut apariţia la Agenţia de Mediu, unde au prezentat cel mai tare studiu de impact pe care l-au văzut vreodată membrii unei comisii de acest gen din România. De la analiza solului sau a aerului la analiza "stratelor pleistocenului inferior sau ale profilelor litologice" şi până la zborul păsării ce va trece gardul din Pădurea Băneasa în ansamblul rezidenţial, toate sunt examinate cu o migală desăvârşită. Un astfel de raport ar umili chiar şi un chinez renumit pentru atenţia la detalii.

Membrii comisiei de mediu s-au trezit aşadar cu un raport de analiză profesionist, dar pe un teren obţinut dubios, cu acte avizate în orb şi cu o retrocedare cu iz ilegal. Or, datoria celor din comisie este aceea de a analiza raportul de mediu, şi nu legalitatea actelor ce au stat la baza retrocedărilor. În consecinţă, cele şase blocuri au toate şansele să primească avizele favorabile, mai ales că zona vizată a fost încadrată ca zonă construibilă şi nicidecum zonă verde.
Abordarea planului urbanistic şi al obiectivelor acestuia este la fel de inedită. Trebuie să se construiască acolo pentru că este un mediu sănătos şi ofertant pentru viitorul locuitor al cartierului rezidenţial din pădure. Nicidecum nu se pune problema invers, despre cum se va descurca mediul cu omul care a venit peste el după sute de ani de existenţă fericită. "Pădurea de frasini şi stejari ce înconjoară amplasamentul prezintă o serie de avantaje amenajării, asigurând un fundal viu, o perdea de protecţie (împotriva poluării fonice şi atmosferice), creează un microclimat, pentru amenajarea noastră fiind adăpost, oprind deci potenţialele vânturi puternice şi particule de praf. Pe de altă parte, speciile folosite în amenajare sunt soiuri şi varietăţi ale celor deja existente în pădurea înconjurătoare, creând astfel armonie perfectă între cele două ambiente. Toate speciile folosite sunt perfect adaptate condiţiilor de mediu aferente amenajării şi alese astfel încât să nu creeze discrepanţe fiziologice sau estetice cu mediul înconjurător", se arată în raportul de mediu.  

CUIBURI DE PĂSĂRI PE BLOCURI
Cum ansamblul rezidenţial ce urmează să se nască în Pădurea Băneasa va afecta în mod direct pădurea, aflându-se în mijlocul ei, cei care au întocmit planul au venit cu cele mai ingenioase idei. Astfel, pentru prima dată, blocurile vin la pachet cu minunate cuiburi de păsări. Proiectanţii au în vedere şi eventualele probleme ce ar putea apărea în momentul în care vreun animăluţ ar trece gardul şi ar intra în complexul rezidenţial. "Pătrunderea pe amplasament a unui animal sălbatic sau domestic va fi evitată, în măsura posibilului, prin împrejmuirea amplasamentului. În cazul în care se va produce un astfel de eveniment, se vor lua toate măsurile ca animalul să fie condus în siguranţă pe terenurile neperturbate din jur sau într-un loc considerat sigur. În cazurile în care nu se va reuşi acest lucru sau animalul este considerat periculos, se vor anunţa autorităţile abilitate", mai precizează specialiştii în memoriul lor.

CINE SUNT "BĂIEŢI DEŞTEPŢI"
Pentru zona de nord a Capitalei, fie ea perioadă de recesiune sau nu, investitorii trebuie să se mişte şi să nu rateze nici un tun imobiliar veritabil. Acum se fac marile afaceri! În cazul dosarului-fantomă s-au strecurat şi alte surprize.
Pe terenul din Pădurea Băneasa, o pensionară cu state mai vechi la Jurnalul Naţional îşi face apariţia drept beneficiară. Până la apariţia Planului de Urbanistică Zonală (PUZ), singurul beneficiar al terenului părea să fie Nicolaide Dumitru, bătrânul de 97 de ani de care Jurnalul Naţional a relatat cum a primit în jur de 200 de hectare numai în Bucureşti. Ei bine, la tipărirea PUZ-ului, un alt nume este trecut la capitolul "titulari". Maria Nicolaescu este, prin urmare, unul dintre beneficiarii PUZ-ului. Pensionara trăieşte în Constanţa şi pentru o femeie de anii ei pare foarte abilă. Una dintre ele este o adevărată moşie – 147 de hectare la Agropol Popeşti-Leordeni. Alături de un alt om de afaceri, "imobiliarul" Sorin Vişenescu, ea apare drept beneficiara suprafeţei evaluate la 30 de milioane de euro. Numele femeii nu este însă străin de alte afaceri cu teren, asemănătoare cu cele descrise de Jurnalul Naţional. Singurul lucru ce le diferenţiază sunt locaţiile. Astfel, Maria Nicolaescu a fost trecută în actele de vânzare-cumpărare ale unor suprafeţe generoase de pământ din Craiova sau din Timişoara. Cataniciu Nicolae este al doilea beneficiar al PUZ-ului din pădure. De altfel, împreună cu soţia, cuplul Cataniciu a înhăţat diverse afaceri imobiliare ale Bucureştiului. În urmă cu numai un an, Teodora Cataniciu a reprezentat câţiva bătrânei neajutoraţi la institutele abilitate în restituiri de drepturi de proprietate. În numele Domnicăi Constantinescu, Cataniciu a obţinut două titluri de proprietate pe Bulevardul Primăverii nr. 32 şi pe Strada Buzeşti. Odată intrată în posesia terenului, aceeaşi Cataniciu Teodora vinde suprafeţele soţului ei cu o sumă cu mult sub piaţă. Ulterior, din zona de lux Primăverii, cei doi şi-au mutat afacerile într-o altă zonă de lux – Băneasa. Astfel, până în acest moment, cei doi deţin cel puţin două planuri urbanistice zonale în nordul Bucureştiului. Alături de Cataniciu Nicolae şi de Maria Nicolaescu, Dana Rodica Tomescu este şi ea trecută pe PUZ-ul din Pădurea Băneasa. Nici aceasta nu este străină de astfel de afaceri. Ea este titulara a încă două astfel de planuri urbanistice zonale, tot în nordul Bucureştiului, pe suprafeţe generoase de teren.