Independenţii, dependenţi de dosare şi de slăbiciuni personale

Foştii pesedişti constituie nucleul dur pe baza căruia Cotroceniul construieşte "alternativa" de stânga la PSD, condusă de generalul Oprea. Considerăm că este în interesul opiniei publice să fie cunoscut întregul istoric al acestor oameni politici, înainte ca ei să fie ambalaţi în Uniunea Naţională pentru Progresul României şi serviţi electoratului pe post de "reformatori".

1. PETRU ŞERBAN MIHĂILESCU
A candidat din partea PSD în Teleorman şi a câştigat datorită sprijinului primit de la Liviu Dragnea şi organizaţia locală. A primit bani de campanie de la magnatul Ioan Nicolae. A fost şeful de cabinet al lui Constantin Dăscălescu, premier comunist. În luna mai 2006, CNSAS l-a găsit maior SIE în perioada 1986-1989 (cea în care a fost şeful de cabinet al lui Dăscălescu). Un an mai târziu, acelaşi CNSAS, după contestaţia lui Mihăilescu, decide că el nu a colaborat cu Securitatea.

Ca fost şef al Secretariatului General al Guvernului (2000-2004), a devenit cunoscut pentru porecla Miky Şpagă. Are dosar la DNA pentru că a cerut mită 11 puşti de vânătoare de la consilierul său Fănel Păvălache, pentru a-l menţine în funcţie, şi pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Tot Păvălache a susţinut, în denunţ, că a plătit un miliard de lei vechi pentru un post în Guvern.

A mai fost anchetat într-un dosar de DNA, dar a primit NUP în cele din urmă. Este vorba despre dosarul demarat în urma denunţului lui Octavian Ionescu, reprezentant al unor investitori care voiau să bage bani într-un proiect de turism pe Valea Cerbului (Prahova). Ionescu a reclamat zece funcţionari publici cărora le-a oferit mită pentru eliberarea unor acte. Unul dintre funcţionari era consilier guvernamental, angajat la SGG şi subordonat al lui Micky. Ionescu a susţinut că i-a făcut cadou un ceas de 2.000 de dolari lui Mihăilescu şi că el ştia de sumele de bani pe care le-a primit consilierul său.

2. GABRIEL TIŢA
A candidat în judeţul Braşov, în Colegiul 8, pentru Camera Deputaţilor. A reuşit performanţa de a ajunge în Parlament după ce s-a clasat pe poziţia a treia, după Ion Gonţea, de la PD-L, care a obţinut 34,6%, şi Dumitru Puchianu de la PNL, cu 31,4%. Tiţa a luat doar 23,1%. Încearcă să nu iasă în evidenţă în Parlament: Tiţa Nicolaescu a vorbit de trei ori într-un an în plen, în total cinci minute. Are şi patru iniţiative legislative la activ, plus alte patru interpelări. E îngropat în datorii.

În total 118.000 de euro până în 2023. Tiţa s-a remarcat prin serviciul făcut PD-L la moţiunea de cenzură din octombrie, fiind unul dintre absenţii strategici de la vot, fapt care i-a adus de altfel şi excluderea din PSD.

3. RĂZVAN ŢUREA
A cotizat serios la PSD Prahova pentru a obţine colegiul, fiind candidatul asupra căruia au planat cele mai multe suspiciuni privind cumpărarea voturilor. Şi-a dus campania independent de partid şi a trecut la independenţi fiind şantajat de interlopii care l-au sprijinit în campanie. Aceştia şi-au aranjat liniştea în zonă direct cu Gabriel Oprea, dându-l la schimb pe Ţurea. A ieşit deputat de pe primul loc.

Ţurea este unul dintre parlamentarii anonimi. El a semnat alături de mai mulţi parlamentari două iniţiative legislative şi a luat o singură dată cuvântul, într-un an întreg, în plen. Timp de 34 de secunde, când a depus jurământul. Posesor al mai multor terenuri agricole şi intravilane în judeţele Dâmboviţa şi Prahova (acolo unde şi a fost ales deputat), Ţurea este dator vândut, conform declaraţiei de avere postatepe site-ul Camerei: până în 2038 are de rambursat 360.000 de euro, iar până în 2018, alţi 110.000 de lei.

4. EUGEN NICOLICEA
A candidat în Mehedinţi, pentru Camera Deputaţilor, obţinând în Colegiu 43,71%, urmat de Virgil-Daniel Popescu (PNL) - 24,25% şi de Rafael Norocel Ciorăscu (PDL) - 23,30% din voturi. Eugen Nicolicea este finul fostului ministru Miron Mitrea. Pesedist aflat într-un conflict declarat cu organizaţia PSD din care provine. De altfel, în târg se zvoneşte că obţinerea locului de deputat i-a fost facilitată de pedelistul Mihai Stănişoară, pentru o bună înţelegere în afacerile pe care cei doi le au în zonă.




O avere impresionantă: teren intravilan, o grasonieră, un apartament şi o casă în Bucureşti, o barcă cu motor, autoturism Chrysler C300, un altul Audi TT, conturi de 80.000 de euro şi împrumutri acordate de 12.000 de euro, dividente de 135.000 de lei. Totul din salariul de parlamentar şi un SRL (Galaxy).

5. ANGHEL IORDĂNESCU
A candidat în Ilfov, obţinând 43,53% - locul 1. În 2004 a candidat pe listele PSD la Senatul României, în judeţul Ilfov, fiind pe poziţia a patra a listei. Voturile nu i-au permis să devină senator imediat. În februarie 2008, în urma demisiei lui Teodor Filipescu, Iordănescu a preluat mandatul acestuia pentru ultimele 10 luni. În toamna lui 2008 a candidat din nou într-unul din colegiile din judeţul Ilfov, obţinând un nou mandat de senator.

După 2008, Iordănescu s-a retras din PSD şi a susţinut candidatura lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009. În dosarul său de urmărit de la CNSAS apar informaţii despre trucarea unor meciuri în calitate de jucător, în timpul perioadei regimului comunist. Gurile rele spun că această susţinere se bazează pe promisiunea fermă făcută de preşedinte, de a-şi folosi influenţa, pentru revenirea sa la şefia echipei naţionale.

6. VASILE SOPORAN
A candidat la Timiş, în Colegiul nr. 7, intrând în Parlament de pe locul al doilea. Deputatul Vasile Soporan a fost preşedintele al PSD Cluj şi la 2 aprilie şi-a dat demisia din funcţie, anuţând că rămâne simplu membru şi deputat, el fiind ales şeful filialei la 17 iulie 2008. Soporan a fost recrutat de Securitate în 1971, când era elev de liceu.

A colaborat până în 1979, a arătat CNSAS. Cât timp a fost prefect (2001-2004), Soporan a luat un teren în concesiune (la Raşca), dar în 2006 Corpul de Control al Prefecturii Cluj a constatat că acea concesiune fusese făcută ilegal: preţ subevaluat, fără licitaţie, documentele încălcau unele prevederi legale. Contractul de concesiune a fost anulat.

7. LAURENŢIU CHIRVASUŢA
A candidat în judeţul Galaţi. A ocupat prima poziţie în colegiul său, a fost vicepreşedinte la PSD Galaţi, anterior, preşedinte la Tecuci. Între 2004 şi 2007 a fost consilier judeţean la Galaţi, unde a fost implicat în mai multe scandaluri de corupţie. Firma la care este acţionar, SC Mistral, a avut de-a lungul timpului zeci de contracte cu instituţii publice.

A fost descoperit în stare de incompatibilitate. Concret, SC Mistral, contrar legii, avea angajate lucrări cu Consiliul Judeţean Galaţi. În urma scandalului, actualul senator şi-a dat demisia din funcţia publică ocupată.

8. TUDOR CIUHODARU
A candidat la Iaşi, unde l-a învins în lupta directă din colegiu pe liderul PD-L Iaşi, Dan Cârlan. Tudor Ciuhodaru a obţinut în jur de 8.500 de voturi (41%), iar Dan Cârlan - cu peste 1.000 de voturi mai puţin (36%), în timp ce candidatul PNL, Camelia Gavrilă, a obţinut 22%. A plecat din PSD pentru a primi o medalie de la Băsescu. Are interese financiare în construirea unui Spital de Urgenţă la Iaşi legate de firma de construcţii.

De asemenea, este una dintre "noile speranţe" ale PD-L, pe care conducerea partidului vrea să o lanseze pentru a spăla imaginea organizaţiei ieşene, şifonată de activitatea actualului lider, Dan Cârlan. (Va urma)