Inspecția Judiciară a constatat că DNA a încălcat independența judecătorilor

Direcția pentru procurori a Inspecției Judiciare a finalizat mai multe rapoarte cu privire la sesizările primite ca urmare a scandalului ce a fost generat în spațiul public de sentința de condamnare din dosarul „Ferma Băneasa”. Printre verificările efectuate s-a aflat și speța referitoare la acuzațiile aduse în spațiul public procurorilor de la DNA Brașov cu privire la presiunile pe care le-au exercitat asupra unor judecători și la modul în care anchetatorii „anticorupție” s-au referit la magistrați în cuprinsul rechizitoriului. Inspecția Judiciară a constatat, astfel, că, în acest caz, nu este cazul de apărare a reputației procurorilor, deoarece au încălcat independența justiției.

Concluzia Inspecției Judiciare este clară, și anume de respingere a cererii de apărare a reputației formulate de foștii procurori DNA Brașov Cornel David Deca și Monica Munteanu, care au investigat dosarul privindu-l pe avocatul Robert Roșu. Cei doi procurori au cerut, la începutul lunii ianuarie, apărarea independenței autorității judecătorești, în ansamblul său, după ce, în spațiul public, Uniunea Națională a Barourilor din România a emis mai multe comunicate cu privire la presiunile exercitate de anchetatori asupra unor judecători.

Numai că, în urma verificărilor, Inspecția Judiciară a constatat că modalitatea de lucru a procurorilor DNA în acest dosar a avut drept consecință încălcarea independenței judecătorilor.

Acuzații grave

În raport se precizează, printre altele, că „în concluzie, calificarea de către procurorii DNA a unor hotărâri judecătorești drept nelegale, netemeinice sau ca fiind rezultatul unui abuz în serviciu, atât în cuprinsul unui rechizitoriu, cât și în motivele de apel formulate împotriva sentinței penale nr. 39/27.06.2019 a Curții de Apel Brașov, sau prin concluziile depuse la instanța supremă, prin punerea în discuție în afara căilor de atac prevăzute de lege a considerentelor și dispozitivului unor hotărâri judecătorești definitive precum și utilizarea drept probe a unor declarații cu privire la «calitatea» acestor hotărâri date de judecătorii care le-au pronunțat, audiați ca martori în cadrul unui proces penal, s-a încălcat principiul independenței judecătorilor, fiind de natură să pună în discuție și principiul securității raporturilor juridice, dar și principiul autorității de lucru judecat”.

Mai departe, se reține, în același document, faptul că, „față de argumentele expuse, se poate concluziona că o asemenea modalitate de lucru de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – a avut drept consecință încălcarea independenței judecătorilor, astfel că solicitarea de apărare a independenței acestora apare ca fiind justificată”.

Procurorii vizați nu mai lucrează la DNA Brașov

Sesizarea de apărare a independenței judecătorilor aparține avocatului Florentin Țucă, de la casa de avocatură „Țucă, Zbârcea & Asociații” și a fost depusă în ianuarie 2021 la CSM. Procurorii Cornel David Deca și Monica Munteanu, vizați de aceste concluzii, au făcut obiecții la concluziile Direcției de Inspecție pentru Procurori din cadrul Inspecției Judiciare, dar și acestea au fost respinse.

În prezent, Cornel David Deca și Monica Munteanu nu mai activează în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Unul s-a transferat la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia, iar celălalt, la Parchetul Tribunalului Brașov. 

Judecătorii ÎCCJ din „Completul negru” au avut câștig de cauză

Conform jurnalistei Sorina Matei, de la „Aleph News”, care citează informațiile prezentate de Agenția Mediafax, Inspecția Judiciară a mai fost sesizată, la mijlocul lunii ianuarie 2021, cu o altă cerere de apărare a independenței autorității judecătorești, formulată de judecătorii din „completul negru” de la Înalta Curte de Casație și Justiție care au dat sentința finală în dosarul „Robert Roșu – Ferma Băneasa”. Este vorba despre magistrații Florentina Dragomir, Alina Ioana Ilie și Mihai Ionuț Matei, în cazul cărora Inspecția Judiciară a constatat că se impune ca cererea de apărare a independenței autorității judiciare, în ansamblul său, să fie admisă, în limitele expuse.

În acest al doilea raport, se reține faptul că „observatorul calificat aflat în spatele redactării comunicatului UNBR a apreciat că este vorba de o discrepanță între hotărârea de condamnare și cea de achitare – nu poate reprezenta altceva decât o expunere a unei opinii în cadrul libertății de exprimare, însă comunicarea către public a opiniei potrivit căreia această discrepanță indică o slăbiciune a sistemului, cu consecințe asupra credibilității Justiției, are aptitudinea de a produce urmări asupra independenței sistemului judiciar în sensul unui impact negativ asupra credibilității acesteia. Cu atât mai mult, calificarea procesului penal desfășurat față de avocat ca represiune nedreaptă, astfel cum a fost mai sus analizată, este de natură să afecteze independența autorității judecătorești, în sensul acreditării ideii unei funcționări anormale și incorecte a sistemului judiciar, de natură de a pune în pericol credibilitatea procurorilor și judecătorilor”.