Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Avocatul Casei Regale, Adrian Vasiliu, spune ca regele Ferdinand i-a lasat Castelul Peles regelui Mihai, nu lui Antonescu.
|
|
|
 |
NELAMURIRE. Avocatul Vasiliu se intreaba de ce s-a obtinut un certificat de nastere pentru Carol Mircea daca nu a existat o sentinta definitiva |
Jurnalul National: Ce se va intampla astazi?
Adrian Vasiliu: Exista doua posibilitati: ori va exista vreo cerere de amanare din partea partii adverse, care a amanat pana acum dosarul de vreo trei ori, ori dosarul se va judeca si va ramane in pronuntare.
Astazi este ultimul termen? Exista vreo posibilitate ca procesul sa se termine astazi?
Exista posibilitatea asta, dar repet, daca nu apar niste incidente noi care sa duca la amanare, procesul se judeca.
Sa inteleg ca dumneavoastra nu intentionati sa il mai amanati.
Eu nu am nici un fel de incidente noi de ridicat din punctul meu de vedere, decat daca rezulta din acte ca ar mai trebui lamurit ceva. Atunci, sigur ca s-ar putea intampla lucrul asta. Dar, la momentul acesta, nu stim.
Pe ce s-a bazat decizia Tribunalului de la Lisabona din 1955, prin care era recunoscut ca fiu al lui Carol al II-lea Carol Mircea?
Parerea noastra este ca decizia de la Lisabona a fost gresita pentru ca a ignorat o hotarare de anulare a casatoriei dintre Carol al II-lea si Zizi Lambrino, ale carei efecte, daca ar fi fost luate in seama de catre judecatorul portughez, conform legii romane aplicabile atunci, nu ar fi permis declararea ca fiu legitim al reclamantului (n.r. - Carol Mircea) al lui Carol al II-lea.
In unele scrisori insa, Carol al II-lea l-a recunoscut pe Carol Mircea ca fiu al sau.
Este o chestiune foarte subtila, care se va dezbate in proces. In sistemul de atunci al Codului Civil romanesc nu exista notiunea de recunoastere a copilului de catre tata printr-o declaratie, ci numai de recunoastere a copilului prin casatorie. In aceste conditii, in actiunea pe care a formulat-o la Lisabona, reclamantul a cerut doua lucruri: sa se constate ca este copil din casatorie si in subsidiar, daca nu se admite, sa fie recunoscut ca copil din afara casatoriei. Ori, la aceasta a doua cerere subsidiara, in cursul procesului, el a renuntat, cantonandu-se numai pe prima. Prima nu era admisibila din motivele pe care vi le-am spus: casatoria fiind nula, cu rea-credinta incheiata si mai mult de 300 de zile. A doua chestiune, cea din subsidiar, nu mai putea fi discutata, pentru ca se renuntase la ea. Iata ca judecatorul portughez nu a apreciat corect chestiuni privind aplicarea Dreptului Roman Civil. De fapt, el a facut mai curand aplicarea legii portugheze ca sa ajunga la concluzia asta, desi, in hotarare, el a declarat ca aplica si Dreptul Roman. Numai ca l-a aplicat viciat. Astfel s-a ajuns la aceasta situatie, la aceasta decizie.
Intrebari
Printul Paul se intreaba de ce regele Mihai nu a atacat atunci decizia, de ce a semnat la impartirea averii lui Carol al II-lea?
Faptul ca nu a atacat cu apel acea hotarare nu inseamna recunoasterea deciziei ca atare. Neatacarea cu apel se poate datora si greselii avocatului. Ar fi putut exista o recunoastere care ar fi facut inutila orice discutie, daca regele Mihai ar fi recunoscut in timpul procesului, in fata judecatorului, ca este de acord cu admiterea actiunii. Aceasta declaratie nu a fost data niciodata.
La cativa ani dupa 1955, aceasta decizie a fost recunoscuta si in Franta.
Cererea de recunoastere a hotararii de la Lisabona s-a facut si in Franta. Atat instanta portugheza, cat si cea franceza au dat hotarari care sunt poate conforme cu dreptul lor. Dar ele trebuiau sa fie conforme in primul rand cu Dreptul romanesc de la acea vreme. Ceea ce, in opinia noastra, nu s-a intamplat.
In Romania, de catia ani dureaza acest proces?
De vreo 12 ani. Nu este normal sa dureze atat de mult, dar aici am sa va spun urmatorul lucru: nu este vina noastra ca a durat atat de mult. Initial, procesul a inceput cu citarea regelui Mihai in Elvetia. Asta presupune un timp indelungat pentru administrare. Au existat discutii, multe exceptii ridicate de parti, si acest lucru a dus la amanari pana la anuntarea primei decizii. Dar, pentru a obtine recunoasterea unei hotarari intr-o tara straina, mai important este ca trebuie sa te judeci in acea tara cu aceleasi parti. Nu poti sa te judeci numai cu cine vrei. Lucrul asta s-a descoperit, dar nu e vine noastra, la un moment dat, si pe buna dreptate, Curtea Suprema a trimis la rejudecare toata cauza. Dar vreau sa spun ca aceasta amanare nu se datoreaza paratilor. Si inca ceva: de cand a ajuns dosarul la Inalta Curte de Casatie si Justitie, trei termene s-au amanat din vina lor.
Dumneavoastra si familia regala asteptati ca acest proces sa se incheie?
Familia regala se plange de incalcarea grava facuta de Tribunalul Teleorman si apoi de Curtea de Apel Bucuresti a dreptului lor de aparare. Acesta e primul motiv de recurs care se va dezbate maine si sper ca el va fi admis. Vrem sa obtinem rejudecarea procesului la fond, pentru ca nu ni s-au protejat drepturile fundamentale garantate de Constitutie.
Deci acest proces poate sa mai tina mult si bine.
Nu stiu.
Ce veti face in cazul in care va fi acceptata si in Romania sentinta de la Lisabona?
O hotarare judecatoreasca este irevocabila. Daca ea este corect pronuntata, o respectam. Dar daca vor fi incalcate drepturile noastre, vom incerca sa mergem mai departe, pentru ca nu putem accepta o sentinta nedreapta.
Certificatul de nastere
Dar cum a reusit Carol Mircea sa obtina un certificat de nastere si la tata sa fie trecut Carol al II-lea, daca pana acum nu s-a dat o decizie irevocabila?
Asta e foarte interesant. Este o chestiune care ma pune si pe mine pe ganduri. In legea noastra, a actelor de stare civila, se spune clar ca mentiunile pe baza actului de nastere nu se pot face decat in temeiul unei decizii judecatoresti definitive si irevocabile. Nu stiu cum au reusit sa obtina un certificat de nastere fara hotarare irevocabila. La Tribunalul Teleorman s-a facut un lucru gresit: s-a investit cu formula executorie o decizie care nu e susceptibila de investire cu formula executorie, fiind o actiune in constatare. Starea civila de la Sectorul 1 a interpretat-o peste lege, ca e un temei pentru schimbarea actelor de nastere. Dar e ceva ce nu stiti: au existat doua certificate de nastere. Unul a aparut pe prima pagina in ziarul dumneavoastra, unde la numele de familie era trecut Lambrino, si un certificat, dat o luna mai tarziu, care are la numele de familie trecut "Al Romaniei". Nu stim cum s-a intamplat asta. Exista numele de familie "Al Romaniei"? Nu exista. Pentru ca la numele tatalui nu e trecut numele de familie. Este trecut doar prenumele Carol al II-lea al Romaniei. Cum se poate ca o portiune din prenume sa fie trecuta la nume? Nu avea timp sa isi schimbe numele intr-o luna. Trebuie sa apara o hotarare care sa imi arate ceva, ca altfel ofiterul de stare civila de acolo are o problema. Las deoparte faptul ca titlurile de noblete nu sunt trecute in actele civile.
Printul Paul spune ca Antonescu l-a improprietarit pe regele Mihai cu Castelul Peles si ca, in testament, regele Ferdinand l-a lasa mostenitorului, nu regelui Mihai?
Daca ar fi sa citim Testamentul si codiciul regelui Ferdinand, am putea sa ne convingem foarte usor. Regele Ferdinand i-a lasat Castelul Peles si alte bunuri "minorului urmas la tron". Nu exista decat regele Mihai, care era minor. Acest lucru nu mai poate fi schimbat.
Castelul Peles
Intr-un Monitor Oficial din 1941 se spune insa ca regele Mihai este improprietarit de catre Antonescu.
Si aceasta este o chestiune de interpretare. Nu este vorba de o improprietarire. La plecarea lui Carol al II-lea, s-a pus sechestru pe bunurile lui. Pentru ca sa nu fie confundate cu bunurile regelui Mihai, s-a dat acea lege care spune ca recunoaste si confirma ca acele proprietati "sunt, au fost si vor fi in proprietatea regelui Mihai". Nu ca le da Antonescu. Este vorba de o lege de confirmare.
Si problemele de acum din Parlament, unde senatorii dezbat legea privind despagubirea regelui Mihai?
Sper sa le rezolv. Am fost invitat, la fel si partea cealalta, miercuri, la Senat, la Comisia Juridica, sa lamurim lucrurile astea. Exact ce va spun dumneavoastra, am sa spun si acolo.
