Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noile proiecte care vor fi finanţate din fonduri europene din alocarea financiară 2014-2020 mai au de aşteptat până la finalizarea sistemului electronic de introducere a datelor. Ministerul de resort a promis iniţial că sistemul va fi funcţional la jumătatea primei luni a anului, însă nici astăzi nu este finalizat. O nouă promisiune a autorităţilor este că echipa care lucrează la crearea platformei electronice va termina treaba cel mai târziu pe 19 februarie, iar apelurile vor putea fi lansate pentru noile proiecte.
Dată fiind întârzierea cu mai mult de doi ani a debutului finanţării pentru perioada 2014-2020, când ar putea debuta concret proiectele noi?
Noile proiecte pentru apelurile necompetitive vor fi încheiate în februarie-martie, dar putem să lansăm şi apeluri competitive pe Programul Operaţional Capital Uman, începând cu luna martie. De asemenea, se vor putea lansa apelurile pentru proiecte pe întreprinderi mici şi mijlocii, deoarece modulul de primire a cererilor este aproape finalizat în noul sistem electronic. Pentru a accelera primirea de cereri de proiecte avem întâlniri cu fiecare minister în parte. Din 36 de condiţionalităţi, 13 sunt îndeplinite, 23 parţial îndeplinite, de exemplu sectorul deşeurilor, pentru care trebuie să fie eleborat programul naţional de gestiune a deşeurilor. În domeniul transporturilor trebuie aprobat masterplanul de transport, trebuie semnate contractele de servicii publice, încheiate contracte de performanţă cu operatorii, compania de drumuri şi CFR. Avem sprijin din partea miniştrilor de resort şi încercăm să realizăm mai repede planurile care au întârziat.
Când vor fi publicate normele de aplicare pentru OUG 40/2015, privind gestionarea fondurilor europene în actuala perioadă de programare, astfel încât să se poată semna contracte?
Există o singură clarificare care trebuie făcută şi în maximum o săptămână vor fi publicate şi aceste norme.
Cum se va putea recupera întârzierea pe noua perioadă de finanţare? Câţi bani se estimează că se vor mai pierde?
S-au prevăzut deja toate măsurile pentru a se putea prelungi perioada de finanţare. Termenul limită de efectuare a plăţilor este decembrie 2023, nu 2020. Astfel, se vor face proiecte până în ultima zi de implementare. Dacă cineva are proiecte care durează o lună şi le-a contractat în noiembrie, poate face plăţi până în ultima zi din decembrie 2023.
Angajări așteptate de specialiști
În acest moment sunt aproximativ 200.000 de oameni care au lucrat pe proiecte europene şi până la jumătatea acestui an nu vor mai avea venituri, din cauza întârzierii finanţărilor. Există posibilitatea de a demara mai devreme un număr mai mare de noi proiecte, astfel încât să se rezolve şi această problemă a veniturilor?
Aceste proiecte sunt finalizate, dar fondurile europene nu pot rezolva problema gradului de ocupare. Se vor face licitaţii şi nu se ştie dacă aceleaşi persoane vor lucra în viitoarele proiecte. Toate aceste proiecte trebuie să fie durabile, sustenabile, să aducă nişte soluţii alternative de finanţare. Dacă se termină finanţarea şi proiectele nu pot continua, înseamnă că nu sunt eficiente.
Se verifică în continuare eficienţa proiectelor implementate până acum?
Se ia proiect cu proiect şi se verifică rezultatele şi achiziţiile publice. Sunt mai multe criterii conform cărora se verifică atât proiectul, cât şi plata.
Cum se explică faptul că noul sistem electronic pentru fonduri europene este cel mai ieftin dintre toate sistemele implementate în România în ultimii 25 de ani, deşi pare a fi cel mai complex pe care l-a avut vreodată ţara noastră?
Am considerat că este foarte bine să fie făcut sistemul de o echipă internă care lucrează în minister, astfel încât să se menţină experienţa şi expertiza celor care lucrează direct cu programul. Crearea acestor sisteme să fie cunoscută de echipa de IT, astfel încât să continue să lucreze la e l . Dorim să avem o echipă care continuă să asigure mentenanţa pentru sistemul electronic, decât să apelăm la firme externe. S-a ales soluţia de a lucra cu 25 de oameni din instituţii publice româneşti, din STS şi din Ministerul Fondurilor Europene, astfel încât angajaţii să ştie permanent ce este de făcut, dacă se întâmplă ceva la nivel tehnic, să poată exista continuitate şi să se poată rezolva problemele în cel mai scurt timp. Dorim să asigurăm transparenţa procesului de utilizare a fondurilor europene. O activitate extrem de importantă este legată de sistemul informatic. Este extrem de important să realizăm acest sistem pentru a putea accelera lansarea aplicaţiilor. Am întârziat puţin şi sperăm ca primele apeluri de proiecte să poată fi lansate spre sfârşitul lunii februarie, având în vedere necesitatea unei mai mari armonizări între ghiduri şi sistemul de gestionare a proiectelor. În acest sens, am făcut un memorandum la Guvern prin care s-au stabilit foarte clar responsabilităţi şi termene pentru coordonarea acestei activităţi şi spre sfârşitul lunii februarie vom avea primele două module finalizate, suficiente pentru depunerea proiectelor.
Având în vedere faptul că s-a înregistrat o creştere substanţială a economiei datorită finanţării proiectelor europene, dar jumătate din anul 2016 va fi afectat de întârzieri, sunt preconizate rezultate economice mai slabe decât anul trecut?
Sperăm să contractăm mai repede programul Competitivitate şi programul pentru infrastructură mare. Totul este ca beneficiarii să accelereze implementarea acestor proiecte. Problemele sunt deja identificate, sunt în pregătire, dar se întârzie acest proces de pregătire. Sunt multe probleme la nivelul beneficiarilor. Acestea sunt programe naţionale şi cred că toate instituţiile trebuie să participe la politici de coeziune care reprezintă un mare avantaj pentru România.
La sfârşitul anului 2015, rata de absorbţie, adică plăţile primite de la Comisia Europeană, s-a apropiat de 60%, dar în momentul de faţă există peste 750 de milioane de euro care vor fi rambursate în cel mai scurt timp. Aceste plăţi vor fi efectuate în a doua parte a lunii februarie, după ce sunt analizate rapoartele de audit pentru fiecare sector în parte. La sfârşitul anului s-a făcut un efort foarte mare, pentru a face 75% plăţi către beneficiari. Sperăm să ajungem cât mai aproape de 80%, rată pe care ne-o propunem ca target pentru 2007-2013.
Un element de noutate al acestui sistem este că nu s-au alocat pentru crearea lui milioane de euro, ca pentru cele din Educaţie, Sănătate sau Agricultură, ci se acordă un plus de 75% din salariul mediu pe economie unei echipe formate din 25 de angajaţi ai STS şi ai Ministerului Fondurilor Europene.
În privinţa competitivităţii a fost lansată deja o alocare de 31%, urmând ca în 2016 să lansăm încă 18 apeluri, ceea ce înseamnă aproximativ 70% din totalul programului.
Ministrul Aura Răducu a declarat recent că speră ca rata de absorbţie să crească şi pe alocarea bugetară 2007-2013, iar echipele MFE şi Ministerului de Finanţe fac eforturi în continuare. „Am fi putut să facem mai mult şi ne-am fi dorit din tot sufletul. Aveam unele soluţii, puteam include proiecte naţionale, finanţate de la bugetul de stat pentru a intra pe alocarea din fonduri structurale 2007-2013, dar după ce am analizat peste 1.000 de proiecte, am constatat că, din păcate, foarte multe dintre aceste proiecte nu respectă anumite reguli”, a declarat Aura Răducu. Până în prezent s-au putut selecta doar 66 de proiecte din cele peste 1.000 analizate. Achiziţiiile publice, acordul de mediu şi autorizaţia de construire sunt trei domenii în care nu s-au respectat regulile, astfel încât nu s-a putut ridica rata de absorbţie spre 90-95%, aşa cum s-a dorit. Alte proiecte vor fi analizate, cu scopul de a beneficia de finanţare din fostul exerciţiu financiar, până la 31 martie.
Citește pe Antena3.ro
