Bani norvegieni pentru afaceri “verzi” şi ONG-uri româneşti

Corepondenţă din Oslo
IMM-uri cu planuri mari in sectorul economiei “verzi”, ONG-uri pentru protectia minoritatilor sau conservarea patrimoniului dar si autoritati ale statului au la dispozitie, in urmatorii ani, inca o “fereastra” pentru a obtine finantare pentru proiectele lor. Incepand din 2013, 300 de milioane de euro din bugetul Norvegiei asteapta sa fie cheltuite in Romania. Este vorba despre bani cu care statul nordic contribuie la finantarea reformelor din Romania, in baza unui acord cu Uniunea Europeana, si pe care autoritati publice, firme private sau ONG-uri ii pot accesa pe baza unor proiecte. Care sunt sectoarele unde Norvegia acorda finantare, de cand pot fi depuse proiectele si cum s-a descurcat Romania in programul de finantare anterior explica Torgeir Larson, secretar de stat in cadrul MAE Norvegian.

■ Jurnalul National: In Romania toata lumea vorbeste despre fonduri europene si putini stiu ca si state europene care nu fac parte din Uniunea Europeana finanteaza statele membre. Norvegia este un exemplu de finantator iar Romania, de beneficiar. Cum se deosebesc aceste fonduri de cele provenind de la Uniunea Europeana?
■ Torgerir Larson: Norvegia nu este stat membru al Uniunii Europene, in sensul ca nu face parte din uniunea politica. In schimb, face parte din piata comuna (EEA - Spatiul Economic European, n.r.) si participa la toate activitatile din UE. Contribuim ca participanti si la dezvoltarea socio-economica din Europa, in special in zonele unde UE are cea mai mare nevoie. Fondurile cu care contribuie Norvegia sunt directionate in urma unei intelegeri dintre UE si tarile din SEE (Norvegia, Islanda si Lichtenstein), pentru dezvoltarea unor state membre, printre care si in Romania. Pentru urmatorii 5 ani, in toata Uniunea, Norvegia contribuie, in cadrul granturilor SEE si al granturilor norvegiene, cu 14-15 miliarde de coroane norvegiene, adica 1,8 miliarde de euro. Pentru Romania, in urmatorii 5 ani, avem pregatite 305 de milioane de euro. Exact unde, in ce sectoare ajung acesti bani, e o chestiune ce s-a stabilit intre Norvegia si Guvernul roman.

■ Ati spus ca prioritare sunt domeniile, sectoarele unde e cel mai mult nevoie de sprijin pentru dezvoltare. Ce astfel de zone ati identificat in Romania?
■ In urma intelegerii cu Guvernul roman ne-am concentrat asupra proiectelor din zona afacerilor cu impact pozitiv asupra mediului, a activitatilor economice prietenoase cu mediul. Urmeaza reforma justititiei in Romania, in timp ce fonduri importante ajung la societatea civila, pentru a o proteja si a o sustine. Vor exista apeluri publice pentru propunerea de proiecte si oricine este interesat si are idei bune poate depune un proiect.

■ Pe baza experientelor din anii trecuti, din programul de finantare 2007-2009, cum a decurs cooperarea cu partenerii din Romania?
■ A fost o experienta pozitiva. Un aspect important este ca prin aceste fonduri ajutam si sustinem relatia bilaterala dintre Romania si Norvegia. Exista sectoare unde Romania si Norvegia pot lucra foarte bine impreuna, se completeaza si pot face diferenta. De aceea ne concentram asupra sectoarelor unde putem coopera cu beneficii reciproce, iar cel al activitatilor economice cu impact pozitiv asupra mediului este un bun exemplu. De altfel, suntem preocupati de acest sector peste tot in Europa - economia verde, dezvoltarea sustenabila.

■ Ce feed-back ati primit de la partenerii romani?
■ Da, sunt exemple bune si, desigur, si altele mai putin bune. Important este ca acum intram intr-o faza noua, suma e mai mare si vom folosi experienta precedenta ca sa dezvoltam noile proiecte. Acum Norvegia e unul dintre cei mai mari finantatori in unele sectoare. Iar acest lucru este atat in interesul Uniunii, cat si in interesul nostru.

■ Cand e vorba despre posibilitati de a obtine finantare, prima intrebare a oamenilor este “Ce trebuie sa fac ca sa obtin banii?”
■ Exista, vor exista apeluri pentru propuneri de proiecte, care vor fi publicate in ziare sau online, speram ca asta sa se intample inainte de vara lui 2013. Ambasada noastra in Romania va fi mereu deschisa pentru a raspunde la intrebari, iar ideea de baza este sa gasim idei bune. Daca ele exista, scopul nostru e sa le sustinem. Granturile vor fi acordate numai in urma acestor anunturi publice. Asta inseamna ca organizatii, institutii, companii, ONG-uri sau alti actori pot depune cereri de finantare pentru proiectelor lor.
 
■ Asadar, beneficiarii acestor fonduri pot fi companii private dar si agentii guvern sau ministere?
■ Putem vorbi despre un proiect unde partenerul care il implementeaza este un ONG din Romania. Dar pot fi afaceristi privati. Sau, in proiecte ce vizeaza conservarea patrimoniului si a mostenirii culturale, partenerul tipic este o agentie guvernamentala ce raspunde de asa ceva. Poate fi, desigur, si o entitate privata. Sunt mai multe tipuri de parteneri. Nu doar entitati publice si nu doar private.Totul e in functie de sectoarele la care ne referim.

■ Care au fost, pana in prezent, principalele dificultati intalnite in derularea programului financiar in Romania? De exemplu, partenerii din Uniunea Europeana critica adesea Romania pentru nivelul coruptiei sau cel al birocratiei. Ca partener in cadrul unor proiecte derulate in Romania, de ce fel de probleme v-ati lovit?
■ Au existat provocari in trecut, nu doar in Romania, ci si in alte tari. Provocarile tin in primul rand de capacitatea institutionala de a gestiona si de a demara la timp proiectele. Au existat intarzieri in Romania si in alte tari. De asemenea, din experienta, am observat ca pentru a avea impact e util sa ne concentram pe anumite sectoare fara sa ne extindem prea mult.
Dar principala provocare a fost si va fi si acum sa demaram la timp proiecte concrete. Iar capacitatea institutionala in Romania e o problema si pentru noi, asa cum este si in ce priveste fondurile europene.

■ Tot prin comparatie cu fondurile europene, rata de absorbtie a banilor europeni e redusa in Romania. Care e situatia cand vine vorba de fondurile alocate de Norvegia?
■ Fondurile norvegiene implica mai putina birocratie decat cele europene, si asta e un avantaj. Sistemul este de mai mica anvergura, e mai usor de parcurs si nu e atat de stufos si amplu ca cel al UE. Dar facand o comparatie, observam ca statele care au dificultati in absorbtia fondurilor europene au dificultati si in ceea ce priveste fondurile SEE si granturile norvegiene. Romania este un astfel de caz. Concret, Romania a absorbit aproximativ 75% din fondurile alocate in exercitiul financiar precedent. Credem ca aceasta rata se va imbunatati odata ce multe dintre aceste proiecte se vor extinde. Pana atunci insa, Romania se plaseaza in grupul codas al clasamentului in ceea ce priveste rata de absorbtie, in comparatie cu alte tari. Inteleg insa ca cifra este cu mult peste rata de absorbtie a fondurilor provenind de la Uniunea Europeana. Rata de absorbtie nu este, insa, singurul criteriu de evaluare a succesului. Este important si ca proiectele sa fie relevante si sa isi atunga scopurile, si ma bucur sa constat ca proiectele noastre in Romania stau foarte bine la acest capitol.

■ Cum va fi diferit programul financiar urmator, ce aduce nou fata de cel precedent? Sectoare noi, noi moduri de impartire?
■ Societatea civila este o prioritate de data asta, in conformitate cu acordul intre SEE si UE. Traim vremuri dificile penrtu democratie. Societatea civila, pilon fundamental in democratia europeana, are de suferit in unele state. Asa ca fondurile sunt mai mari pentru sustinerea activitatii societatii civile. Incluziunea romilor - o criza economica si ssociala ca cea prin care trece Europa, somajul, toate aceste provocari inseamna si ca minoritatile sunt supuse unor presiuni suplimentare, fie ca vorbim despre minoritati etnice, sexuale, religioase. Asa se intampla cand vremurile sunt grele. Rromii sunt o astfel de minoritate, iar integrarea, educarea lor, asigurarea de servicii de baza pentru ei sunt prioritati in Romania, Ungaria, Bulgaria. Am pus mai mult accent pe aceasta prioritate.