Bistroe: Incepe ofensiva romaneasca

Jurnalul National: Cum comentati ultimele evolutii in cazul Canalului Bistroe?

Virgil Munteanu: Ca fiind un rezultat al insistentelor demersuri ale autoritatilor romane si al implicarii cu responsabilitate a conventiilor internationale. Reamintesc ca, din mai 2004, cand autoritatile ucrainene au inceput lucrarile de dragare de pe Canalul Bistroe si din zona litorala, autoritatile romane au solicitat implicarea activa a conventiilor internationale unde Ucraina era parte semnatara. A urmat o perioada in care s-au adoptat rezolutii si recomandari care au condamnat autoritatile ucrainene pentru nerespectarea obligatiilor ce le reveneau. A fost pentru prima data cand un proiect care ar fi afectat o zona naturala a determinat o reactie la unison a tuturor conventiilor internationale in domeniu.

Ce semnificatie are decizia Conventiei Ramsar de a pune Ucraina pe o lista de asteptare pana cand Kievul isi va clarifica pozitia referitoare la proiectul Bistroe?

Cred ca este o reactie fireasca a Conventiei Ramsar privind zonele umede de importanta internationala, conventie care, in octombrie 2003, a considerat ca varianta Bistroe este cea mai nociva la adresa mediului. De altfel, la propunerea Romaniei, sustinuta si de alte tari (Germania, Suedia, Austria, Franta), Conventia Ramsar va adopta la Conferinta Partilor Semnatare o rezolutie care se va alatura celorlalte rezolutii de condamnare a lucrarilor ucrainenilor. Consider ca aceasta decizie ar trebui interpretata ca un semnal tras de una dintre cele mai importante conventii internationale in domeniu de a se implica.

Reactia strainatatii

La ce alte reactii internationale ne mai putem astepta?

Primele concluzii vor rezulta din raportul Comisiei de ancheta infiintate de Conventia Espoo (conventie privind impactul de mediu in context transfrontier). Este prima data de la infiintarea Conventiei Espoo cand s-a decis crearea unei comisii de ancheta. In aprilie 2005, comisia se va deplasa atat in Ucraina, cat si in Romania pentru evaluarea la fata locului a impactului acestui proiect, dupa care va fi redactat un raport care va stabili daca acest proiect are un impact transfrontier. Asteptam tot in luna aprilie si raportul parlamentarului european Leo Platvoet. Vor urma si alte reuniuni in care Romania va trebui sa informeze corect comunitatea internationala asupra ultimelor desfasurari.

Cum va aborda Romania cele doua work-shop-uri din aprilie si mai?

Primul seminar s-ar desfasura la Odessa pe tema monitorizarii efectelor primei faze a canalului, iar cel de-al doilea se va desfasura la Tulcea pentru discutarea studiilor de impact elaborate de specialistii ucraineni. Vor trebui sa participe oameni de stiinta romani, care sa exprime puncte de vedere pertinente privind aceste lucrari, si reprezentanti ai ONG-urilor. Vom prezenta studiul nostru privind impactul canalului si masurile preconizate de partea romana pentru contracararea efectelor negative asupra Deltei Dunarii din Romania.

Lucrarile ucrainenilor

Care este impactul primei faze a lucrarilor asupra Deltei?

Cred ca este prea devreme pentru a vorbi, cu argumente stiintifice, de un impact asupra Deltei determinat de incheierea primei faze a proiectului. Specialistii romani au afirmat intotdeauna ca impactul acestui proiect va fi unul cumulativ in timp. Un impact negativ vizibil va fi constatat in anumite situatii extreme - niveluri si debite mici ale Dunarii. Lucrarile de pe Bratul Chilia au afectat activitatile economice, mai ales pescuitul. Celelalte elemente (echilibrul hidrologic, transportul de sedimente, impactul asupra biodiversitatii) vor fi monitorizate in continuare de specialistii romani.

Pana la urma, de ce au inceput ucrainenii lucrarile si de ce le continua, in ciuda reactiilor internationale?

Raspunsul este foarte simplu: interesele economice (si poate nu numai) au prevalat asupra intereselor protectioniste. Ramane de vazut daca vor si continua aceste lucrari.

Vorbind despre proiectul de reconstructie ecologica din Delta, ce piedici pot duce la neaplicarea proiectului?

Planul strategic de reconstructie ecologica din rezervatie a fost finalizat anul trecut si are doua obiective majore: contracararea efectelor negative ale canalului din Ucraina si refacerea cadrului natural al Deltei, afectat prin realizarea amenajarilor agricole si piscicole din perioada anterioara anului 1989. In acest moment, amenajarile agricole si piscicole de pe teritoriul RBDD sunt domeniu public de interes judetean, aflate in administrarea Consiliului Judetean Tulcea. Pentru a proiecta si executa lucrarile de reconstructie ecologica este necesar ca aceste amenajari sa fie trecute in domeniul public de interes national. Totodata, nu este legal ca fonduri publice (fie de la bugetul de stat, fie credite externe) sa fie folosite pe terenuri care nu apartin statului. Reamintesc faptul ca, inca din luna octombrie 2004, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a depus la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor proiectul de ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii 82/1993, pentru trecerea a aproximativ 80.000 ha in domeniul public de interes national. Deocamdata, nu s-a finalizat nimic. Cred ca trebuie sa se treaca de la declaratii de bune intentii la fapte concrete.

Ce vrea ministerul

Cum gestioneaza Ministerul Mediului problema Deltei Dunarii?

Incep prin a spune ca Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este subordonata, conform legii, Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. In consecinta, ARBDD ar trebui sa beneficieze din partea MMGA nu numai de controale, oricat de firesti si necesare ar fi acestea, dar si de sprijin in aplicarea planului sau de management, plan inscris in aplicarea prevederilor conventiilor internationale in domeniu. Sprijinul concret s-ar putea materializa atat in plan financiar, cat si in cel institutional, prin intarirea capacitatii organizatorice a Administratiei Rezervatiei. Aprecierile de care s-a bucurat si de care se bucura activitatea ARBDD in randul conventiilor internationale ar trebui sa constituie un motiv de mandrie pentru ministerul care ar trebui, poate, sa aplice experienta acumulata de Administratie in 15 ani de activitate si in alte zone cu regim de protectie din Romania in care protectia naturii este, si acum, doar un deziderat. In aceasta activitate, ARBDD inca se confrunta cu probleme generate de conflictele dintre dorintele fundamentate economic si necesitatea de protectie. Asta ar putea oferi MMGA oportunitatea de a sprijini actiunile cu caracter protectionist. Vreau sa cred ca declaratiile doamnei ministru din ultima vreme au avut la baza o necunoastere a realitatilor din activitatea ARBDD, precum si unele informatii eronate primite la nivelul MMGA din partea multor segmente interesate de restrangerea competentelor ARBDD. Problematica Deltei este atat de complexa, incat nu poate fi asimilata peste noapte.

Ce vizeaza actuala Putere prin programul de guvernare?

Programul de guvernare contine doar unele prevederi vagi si interpretabile. Imbucurator este faptul ca primul-ministru al Romaniei a abordat problematica Deltei intr-un mesaj adresat simpozionului national organizat de Asociatia "Salvati Dunarea si Delta Dunarii - Academia Catavencu" de o maniera extrem de corecta si de pertinenta. Doresc sa subliniez insa faptul ca administrarea s-a facut si se va face in conformitate cu prevederile conventiilor internationale la care Romania a aderat si nu in functie de dorintele sau aprecierile generate de o culoare politica sau de alta. Trebuie inteles de toata lumea ca Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, de-a lungul anilor, a atras aprecieri internationale cu care, din pacate, nu se pot lauda multe sectoare de activitate din Romania.