Bugetul va ancora dezinflatia

Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor Publice, spune ca anul viitor rata inflatiei va fi de numai 7%, datorita unei combinatii coerente intre politica monetara si cea fiscala. Responsabil, realist si echitabil. Asa a caracterizat Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor Publice, bugetul pe care l-a propus pentru anul viitor. Recorelarea si indexarea pensiilor, diminuarea impozitului pe venit, bani mai multi pentru invatamant sunt prioritatile bugetului.

CALCULE. Mihai Tanasescu a repartizat 30% din totalul bugetului pentru programe sociale tintite pe grupurile de persoane cu probleme

Jurnalul National: Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2005, pe care l-a trimis spre aprobare in Parlament. Ce este nou fata de anul trecut?

Mihai Tanasescu: Bugetul anului 2005 are la baza in constructia sa o crestere economica fata de anul acesta de 5,3%. Dorim ca produsul intern brut, adica avutia nationala, la sfarsitul lui 2005 sa fie de aproximativ 62 de miliarde de euro. Totodata, pentru anul viitor ne-am propus descresterea ratei inflatiei. Concret, un om care are la inceputul anului in buzunar un milion de lei va putea sa cumpere pana la sfarsitul anului 2005 cu acelasi milion de lei aproape aceleasi tipuri de produse pe care le-ar fi putut cumpara si la inceputul anului. Adica, ne-am propus sa se diminueze puterea de cumparare cu 7%, fata de 9%, cat va fi inflatia in acest an.

De ce resurse dispunem anul viitor si cum le vom aloca?

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Veniturile sunt de aproximativ 815.000 de miliarde de lei, iar cheltuielile pe care vrem sa le facem in 2005 se axeaza pe doua mari coridoare: cel de modernizare economica si cel de politici sociale. In total, cheltuielile vor fi mai mari decat veniturile prognozate cu 40.000 de miliarde de lei. Dar pentru ca statul sa poata acoperi aceste cheltuieli ne vom imprumuta cu aproximativ un miliard de euro, ceea ce reprezinta 1,5% din PIB. Nu putem sa ne indatoram cu mai mult, pentru ca daca am depasi 1,5% din PIB, atunci bugetul nu ar mai putea fi un instrument important de diminuare a cererii interne si de dezinflatie.

Politica monetara

Va fi bugetul o ancora pentru reducerea inflatiei in 2005?

Va fi un instrument de descrestere a inflatiei in conditiile in care politica monetara la anul va avea doua mari noutati. In primul rand va fi liberalizat contul de capital, adica fluxurile de capital din interiorul tarii si din tara catre exterior vor fi libere. Rezervele valutare ale Bancii Nationale acumulate pana in prezent pot sa sustina fara nici un risc aceasta liberalizare conditionata. A doua mare schimbare in politica monetara este legata de tintirea inflatiei, adica nu va mai fi folosit cursul de schimb ca ancora, ca instrument, in scaderea inflatiei. Acest rol va fi luat de buget. Ca atare, pentru ca aceasta combinatie intre politica monetara si politica fiscala sa fie la fel de coerenta ca si pana acum trebuie ca deficitul bugetar sa fie dimensionat la maximum 1,5% din PIB.

Diferente doctrinare

Totusi, Alianta PNL-PD a prezentat o varianta de buget cu un deficit de 2,5% din PIB. Se merge pe o indatorare a bugetului mult mai mare. Care este riscul?

Acest deficit de 2,5% va conduce in mod cert la o majorare a inflatiei in 2005, in contextul in care politica monetara merge inainte, indiferent de ce se intampla in alegeri. Proiectia dansilor este nesustenabila, deoarece incepand de anul viitor bugetul va trebui sa aiba un deficit de la un an la altul mai mic. Altfel alunecam iar spre cresteri de preturi necontrolate si, mai mult decat atat, va aparea un derapaj in continuitatea politicii prudente avute in acesti patru ani, care a avut telul sa pregateasca intrarea in UE. Din punctul meu de vedere, Alianta PNL-PD a abordat o politica bugetar-fiscala care va duce la un derapaj al integrarii Romaniei in UE.

In bugetul pe care l-ati facut dumneavoastra ce taxe vor scadea anul viitor?

Noi ne propunem sa diminuam taxarea, pentru imbunatatirea mediului de afaceri. Pe doua componente. Unu, impozitul pe profit va scadea de la 25% la 19%, surplusul de bani va ramane in cadrul companiilor si deci vor putea fi folositi pentru crearea de noi locuri de munca si pentru investitii noi. Doi, prin diminuarea contributiilor sociale cu doua puncte procentuale. Si aici ne deosebim de Alianta, care nu scade deloc contributia sociala in 2005, conform propunerii prezentate. La anul, scazamintele dansilor se indreapta numai catre cei cu venituri foarte mari. Este clar ca aplicarea cotei unice de 16% pentru toata lumea ii avantajeaza pe cei cu venituri foarte mari. Adica si muncitorul de la Vulcan, si taranul din piata, si un mare bogatas platesc exact acelasi impozit - cota unica de 16%. Nu este echitabil. In plus, diminuarea transelor de la 5 la 3 si diminuarea cotelor minimale si maximale vor conduce la un plus de bani in buzunarul fiecarui cetatean. Noi mergem pe trei paliere de scazaminte a taxarii: taxarea profitului corporatiilor, taxarea minimala a salariatilor sa scada cu patru puncte procentuale si, respectiv, cu doua cea maximala si pe trei transe si continuarea descresterii contributiilor. Ceea ce in programul dansilor nu se intampla. Este o conceptie total diferita. Noi ne adresam cetatenilor care au salarii mici si mijlocii, ei se adreseaza varfurilor din societatea romaneasca.

Castiguri mai mari

Vor castiga romanii mai multi bani? Cat va fi salariul minim, dar cel mediu?

Salariul minim va creste cu 11% fata de cel din acest an. Adica de la 2.800.000 de lei la 3.100.000 de lei. Iar salariul mediu va ajunge la 8.000.000 de lei net. Salariile bugetarilor vor creste cu 12%, adica cu rata inflatiei plus cresterea economica. Este maximul de crestere salariala care poate fi acordata.

La ce se pot astepta pensionarii in anul 2005?

De la 1 ianuarie, toti pensionarii vor avea indexata pensia cu rata inflatiei. Deci, luna de luna, fiecare pensionar va lua mai mult cu rata inflatiei anuntata pentru acea luna. In al doilea rand, pensionarii vor beneficia de recalcularea pensiilor pe parcursul urmatorilor doi ani. Pentru 2005 am prevazut in buget 7.000 de miliarde lei numai pentru aceasta operatiune. Si sunt 4,6 milioane de pensionari, care in doi ani vor avea o pensie echitabila vizavi de numarul de ani lucrati, de contributiile pe care le-au avut si de pregatirea profesionala a fiecaruia.

Programe

Si totusi, exista multi oameni care au nevoie de ajutor din banii publici.

Incercam sa focalizam banii publici catre acele segmente de populatie defavorizata. Nu inseamna pomana, nu inseamna ca nu incurajezi munca, ci este vorba despre un sprijin al contribuabililor vizavi de oamenii in nevoie. Sunt programele pentru incadrarea somerilor, a oamenilor peste 45 de ani care-si cauta un loc de munca. Totodata, ne adresam familiilor monoparentale. Sute de mii de familii vor beneficia de bani in plus si in primul rand familiile cu copii ale caror venituri sunt foarte mici. Deci, pe langa alocatie, familiile cu venituri foarte mici si cu copii beneficiaza si de un ajutor familial de cateva sute de mii de lei. Programele sociale reprezinta 30% din totalul cheltuielilor, adica din 855.000 de miliarde de lei, 30% sunt alocati programelor sociale.

Catre ce zone se vor indrepta cei mai multi bani?

Sunt foarte multi bani care se vor duce in infrastructura. Peste 12.000 de miliarde de lei, adica circa 400 milioane de dolari sunt rezervati pentru drumuri si autostrazi. Ce inseamna asta? Automat locuri de munca in plus, salarii mai bune. Apoi, pe partea sociala, sunt multe programe care se adreseaza dezvoltarii capitalului uman. In primul rand, este vorba de educatie, de cei care beneficiaza de suport educational la nivel universitar, preuniversitar. Programele pe care le avem se refera la burse pentru copiii care nu au bani, la cheltuieli pentru imbunatatirea scolilor, la modernizarea acestora cu calculatoare. Cheltuielile cu educatia vor creste la 4,2% din PIB in anul care urmeaza, iar tinta in 2008 este ca invatamantul si cercetarea sa aiba 6% din PIB.

Cine mai castiga din acest buget?

Agricultura. Mediul rural va beneficia de aproape 44.000 de miliarde, adica de un miliard de euro. Este vorba despre 2,5 milioane de lei la hectar care vor fi dat fiecarui taran, de subventii pentru lapte, carne, alte produse. In plus, sunt si fondurile de preaderare care se duc de la UE tot catre mediu rural. Primim pe cele trei programe PHARE, ISPA si SAPARD aproximativ un miliard de euro, iar noi punem partea noastra de 300 de milioane de euro. Deci, noi prin proiectul de buget avem 1,3 miliarde de euro pentru agricultura, care are nevoie de ajutor pentru a se integra in UE.