Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a vorbit pentru Jurnalul Naţional despre cele două proiecte de lege pregătite de parlamentarii ALDE – legea lobby-ului şi legea privind interceptarea comunicaţiilor – dar şi despre posibila remaniere de vară discutată în cadrul coaliţiei de guvernare. În privinţa zvonurilor vehiculate pe scena politică, potrivit cărora s-ar pregăti să candideze la alegerile prezidenţiale din 2019, liderul ALDE nu spune nici da, nici nu, răspunzând evaziv că „mai are timp” să se gândească.
Aţi vorbit recent despre redepunerea proiectului delege privind Autoritatea Naţională de Interceptare a Comunicaţiilor. De ce vreţi să mutaţi înterceptările în Parlament?
Călin Popescz Tăriceanu: Nu, nu vreau să mut interceptarile în Parlament! Autoritatea este o structura independentă, care are un scop foarte clar şi anume însănătoşirea democratică a ţării în respectul drepturilor şi libertăţilor individuale. România a ajuns să se distingă la un capitol nedorit, numărul ascultărilor cetăţenilor români, care este probabil undeva către 300.000 după nişte estimări foarte serios făcute. Trăim într-o ţară în care fenomenul Big-brother este prezent la tot pasul. Constituţia vorbeşte în mod explicit despre obligativitatea asigurării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi statul asta trebuie să facă, nu trebuie să stea să asculte cetăţenii şi să facă lucrul ăsta pe o scară largă ca în cele mai negre perioade ale stalinismului. Deci, vrem să constituim o entitate independentă de interceptare a convorbirilor, a comunicaţiilor. Această entitate va fi la dispoziţia celorlalte insituţii ale statului, adică Parchetul General, DIICOT, DNA, dar sigur interceptările nu vor putea fi făcute decât cu aprobarea explicită a unui judecător. Această autoritate, pentru că vrem să menţinem controlul democratic al instituţiilor, va fi cel mai probabil pusă sub autoritatea Parlamentului care va trebui să verifice activitatea ei. Deci nu se ocupă Parlamentul de interceptarea convorbirilor, ca să fie foarte clar. Este o entitate care va avea, sigur, un rol tehnic, dar va trebui să verifice şi foarte serios dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ascultarea telefoanelor, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări. Să ştiţi că şi în lumea democratică, în Europa, există astfel de autorităţi independente, nu sunt date aceste operaţiuni nici pe mâna serviciilor, nici pe mâna procurorilor pentru că în trecut am văzut care pot fi excesele şi pe care trebuie, bineînţeles, să le evităm în viitor. Nu este o iniţiativă nouă, este o inţiativă pe care am lansat-o în legislatura trecută, din păcate la finele legislaturii proiectele neintrate în dezbatere sunt clasate şi atunci am considerat că această iniţiativă legislativă trebuie să fie reintrodusă şi săptămâna viitoare cel mai probabil o voi depune la Senat.
Veţi depune şi un proiect privind Legea lobby-ului. Sunt două proiecte la Camera Deputaţilor, la Comisia Juridică, unul dintre ele a fost deja respins de Senat.
Noi suntem, după cum vedeţi, într-o zodie în care o serie de activităţi care în alte ţări se desfăşoară în mod curent, la noi sunt considerate fapte penale. Avem cel mai mare număr de abuzuri în serviciu anchetate şi persoane condamnate, avem de asemenea foarte mulţi care sunt acuzaţi de trafic de influenţă. Poate este şi o lacună legislativă, în mod cert este şi o atitudine excesivă a procurorilor, dar pentru ca aceste lucruri să fie eliminate şi să revenim la o stare de normalitate în care administraţia publică să poată să funcţionaze, să aibă curajul să îşi asume decizii, cred că este nevoie de o lege a lobby-ului care să reglementeze acest domeniu şi cu asta, repet, vreau să revenim la o situaţie normală, aşa cum se întâmplă de altfel în toate ţările democratice din lume şi cu precădere din Uniunea Europeană. Deci, vreau să ne aliniem în privinţa unor norme, unor prevederi legislative la ceea ce este practica cea mai răspândită fie în lume, fie la nivel european. Astfel încât să putem trăi liber aşa cum trăiesc şi ceilalti europeni.
S-a propagat ideea că legea lobby-ului va legaliza, de fapt, traficul de influenţă...
Dacă traficul de influenţă este legalizat în SUA, şi SUA reprezintă cel mai des exemplu de dat şi de urmat, atunci înseamnă că trebuie să îl legalizăm şi noi, pentru că noi facem tot ce fac americanii, nu? Nu ştiu dacă toată presa a înţeles că se legalizează traficul de influenţă. Nu! Exisă o activitate de susţinere, de promovare. Vreau să vă întreb atunci, dacă mergem pe această idee, potrivit căreia toate aceste activităţi sunt ilegale, ar însemna că ONG-urile nu mai trebuie să funcţioneze, societatea civilă, mediul de afaceri să nu mai aibă voie să facă întâlniri cu structurile politice, pentru că toate aceste discuţii nu fac practic decât să influenţeze deciziile decidenţilor. Ca să înţelegeţi cât de aberantă ar putea să fie susţinerea unei astfel de idei referitoare la legalizarea traficului de influenţă! Nu! Sunt activităţi care trebuie reglementate precis în aşa fel încât să nu se poată vorbi despre trafic de influenţă.
Citește pe Antena3.ro
Sunteţi mulţumit de legea salaizării unitare aşa cum a plecat ea din Senat spre Camera Deputaţilor, acolo unde va fi şi votul final pe acest proiect?
Această lege a salarizării unitare vine să corecteze o serie de dezechilibre din sistemul de salarizare public care s-au acumulat şi s-au accentuat în decursul vremii şi aici am să fac câteva precizări ca lumea să înţeleagă despre ce e vorba. Nu e normal ca într-o municipalitate, la nivelul unei primării mai mari sau mai mici, angajaţii din primărie să aibă salarii mai mari decât primarul, pentru că, în final, el este cel care are cea mai mare responsabilitate. Nu este posibil ca într-un minister, consilierii ministrului să aibă un salariu mai mare decât ministrul sau directorii de direcţii, pentru că, la fel, cea mai mare responsabilitate o are ministrul. Nu e normal ca în alte structuri ale administraţiei publice, unii funcţionari pe diferite criterii, cu sporuri, fără sporuri, să ajungă să aibă salarii mai mari decât conducerea. Nu e normal ca în România o serie de profesii, cum ar fi din zona medicală, din zona educaţiei, să fie prost remunerate, motiv pentru care vedem, foarte mulţi cetăţeni români au plecat în străinătate, mă refer aici în mod direct la sistemul de sănătate. Deci, interesul nostru este să corectăm aceste dereglări care s-au produs şi evident am venit cu aceast proiect de lege a salarizării unitare care repune într-o scară firească salariile în toată zona sectorului public. În final, vreau să vă mărturisesc, nu am să ascund niciodată: nicio lege nu poate să mulţumească pe toată lumea, chiar dacă e foarte bună s-ar putea să fie anumite persoane nemulţumite, unii care de exemplu au beneficiat de creşteri spectaculoase de salarii, bineînţeles că nu vorbesc niciodată despre ele, au câştiguri foarte mari pentru că mulţi dintre salariaţii din sectorul public vorbesc numai de salariu, dar nu vorbesc de câştiguri, adică de toate celelalte sporuri care se adaugă şi care îi fac să aibă uneori venituri foarte consistente. S-ar putea ca unii dintre aceştia să fie nemulţumiţi, dar eu cred că este obligaţia noastră pe care ne-am luat-o să o ducem la bună finalitate şi va fi de altfel o parte covârşitoare a angajatilor care va beneficia de creşteri salariale, probabil că 99% din salariaţi. De altfel, noi am făcut o estimare, o sumă de 42 de miliarde de lei, care înseamnă aproape zece miliarde de euro, vor reprezenta creşterile de salarii pe următorii patru ani. Dacă vorbim despre o astfel de sumă vă daţi seama că, aşa după cum spuneam şi înainte, majoritatea covârşitoare a salariaţilor va avea de beneficiat.
Despre Fondul Suvern de Investiţii premierul spunea că este un proiect finalizat, doar că mai sunt necesare câteva discuţii pe acest subiect. O să ajungă tot în Parlament, o să fie asumat de Parlament sau de Guvern? L-aţi criticat pe premier zilele trecute.
Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este în momentul de faţă în stadiul de proiect, dar un astfel de proiect presupune o serie de consultări prealabile cu organismele Comisiei Europene, cu organismele de specialitate. Abia după ce aceste consultări vor fi încheiate vom putea decide care va fi calea de urmat. Am avut în aceste zile discuţii legate de obiectivele Fondului, de modul de constituire, de modul de conducere şi sigur că sunt fireşti astfel de analize pentru că dorim să fie un proiect de succes. Gândiţi-vă că va deveni cel mai important jucător economic din economia românească. Impacul este foarte mare şi ceea ce ne dorim este ca acest Fond Suveran de Dezvoltare să sprijine proiectele din domeniul infrastructurii, din alte domenii cheie precum ar fi Sănătatea, sectorul start-up-urilor, zone de bazate pe industrie care, din păcate, au fost neglijate. Ne dorim ca acest fond să aibă un efect multiplicator în economia românească prin susţinerea unor sectoare cât mai importante şi evident, în final, scopul este de dezvoltare economică si de creşterea bunăstarii cetăţenilor noştri.
Mentalităţi de tip securistic şi comunist
Sunteţi mulţumit până acum de activitatea Guvernului? Aţi vorbit recent despre anumite semne de întrebare pe care le aveţi.
Suntem la cinci luni şi ceva de la începutul actului de guvernare şi în acest moment cred că este nevoie să facem o evaluare de parcurs, practic la jumătatea primului an. Este şi ceea ce am cerut colegilor mei care sunt miniştrii în cabinetul Grindeanu să vină în zilele următoare cu o prezentare a stadiului îndeplinirii angajamentelor pe care ni le-am luat prin programul de guvernare, ceea ce au îndeplinit, ceea ce este în curs, ceea ce urmează să fie realizat şi după aceea voi putea să fac o analiză, să integrăm împreună cu colegii de la PSD şi să tragem o concluzie.
Asta înseamnă că urmează o discuţie în Coaliţie?
Este foarte normal să facem şi o discuţie în Coaliţie. Există un singur Guvern, nu există Guvernul PSD şi Guvernul ALDE, avem un singur Guvern şi trebuie să facem această evaluare împreună.
Vă aşteptaţi să existe şi câteva remanieri după această evaluare?
Este un subiect despre care nu cred că este nevoie să vorbesc. Sigur, e normal, mass-media dorește subiecte de senzaţie. Dacă funcţionează Guvernul bine nu e o ştire, dacă se anunţă o remaniere sau nu se anunţă o remaniere, dar o anunţă presa, atunci toată lumea începe să discute în jurul ei şi eu nu am ce să discut, pentru că noi nu am vorbit despre aşa ceva.
Aţi avut până acum impresia că îi incomodaţi pe cei din PSD? Au fost mai multe teme importante în care ALDE a cântat alt refren.
Avem o colaborare foarte bună! Şi în momentul în care în cadrul Coaliţiei vom anunţa anumite proiecte, sigur că ele vor fi susţinute evident de toată Coaliţia.
Credeţi că arhiva SIPA ar trebui distrusă? Tudorel Toader spunea acum câteva zile că nu se pune problema de aşa ceva şi va desecretiza o parte din dosare.
Arhiva, din informaţiile publice care au apărut, din declaraţiile făcute de ministru şi nu numai, reprezintă o problemă de preocupare majoră. SIPA a făcut o serie de activităţi care, pe lângă latura de protecţie a magistraţilor şi combatere eventuală a corupţiei, a desfasurat si alte activităţi care ţin mai degrabă de poliţie politică, de monitorizarea vieţii personale a unora şi a altora. Şi aceste lucruri, sigur că pot să fie folosite şi poate au fost folosite ca elemente de şantaj politic. Existenţa unei astfel de arhive la care ar putea să aibă acces în viitor alte persoane “interesate” este un lucru care trebuie evitat. O să aştept din partea ministrului o propunere referitoare la arhiva SIPA. Documentele trebuie inventariate şi clasate, pentru că altfel există riscul ca prin operaţiuni succesive să apară tot mereu la suprafaţă elemente care să poată constitui pârghii de şantaj la adresa unor persoane şi care nu au legătură cu profesia, ci cu alte elemente de viaţă privată. Vreau să găsim o soluţie legală, corectă, cu care să închidem aceste capitole groaznice ale României. Din păcate, constituirea unor astfel de arhive şi existenţa documentelor mă duce gândul doar la o singură problemă, şi anume, perpetuarea unor mentalităţi de tip securistic şi comunist în România democratică de astăzi.
În ce stadiu se află proiectul de modificare a Codurilor Penale în acord cu deciziile Curţii Constituţionale? Înţeleg că este nevoie de avizul Consiliului Legislativ şi că se mai amână puţin
Consiliul Legislativ are o funcţie de avizare, dar această funcţie de avizare se referă exclusiv la evitarea suprapunerilor sau eventualelor contradicţii dintre anumitre prevederi cu cele existente în legislaţie. Ei nu dau un aviz de oportunitate, aceasta este apanajul exclusiv al Guvernului, după cum nu dau aviz de oportunitate nici CSM sau alte insituţii. Este responsabilitatea ministrului Justiţiei şi a premierului pentru astfel de iniţiative legislative. Sigur că noi dorim ca procedura de promovare a iniţiativei legislative să parcurgă în mod corect toate etapele pentru a nu exista suspiciuni şi nu sunt la curent cu această posibilă întârziere, dar cred că dacă e vorba numai de câteva zile, putem aştepta. Prin urmare, să ajungem la chestiunea esenţială. Proiectele de revizuire a Codului Penal şi Codului de procedură penală sunt rezultatul necesităţii punerii în acord a decizilor CCR cu legislaţia. Legislaţia trebuie armonizată şi trebuie să transpunem deciziile CCR, care sunt obligatorii. Şi acesta este demersul pe care îl face în faza actuală ministrul Justiţiei pe care-l aşteptăm cât mai rapid - trimiterea la Parlament pentru dezbatere şi adoptare.
Între timp Legea graţierii a trecut tacit de Senat, va merge la Camera Deputaţilor, forul decizional. Ar putea să mai sufere aici alte modificări?
E posibil. Nu ştiu! Noi am spus şi am lăsat ca legea să fie pe procedura de adoptare tacită pentru că am susţinut forma Guvernului. Ne aşteptăm ca măsurile necesare a fi luate ca urmare a deciziilor pilot CEDO să cuprindă o serie de alte elemente pe lângă legea graţierii şi s-a vorbit foarte mult în acest sens. Ministerul Justiţiei ştiu că lucrează în acest moment la un pachet complementar cu legea graţierii pentru a rezolva această problemă gravă a aglomerării în penitenciare. Şi a doua problemă importantă, investiţiile care trebuie făcute pentru a realiza condiţii decente de trai şi pentru deţinuţi.
Constantin, manelistul politicii româneşti
Congresul ALDE poate fi anulat în procesul deschis de Daniel Constantin? Legal, până la decizia finală, Daniel Constantin mai este copreşedinte al formaţiunii?
Nu! Nu mai este membru ALDE! La Congresul ALDE s-a ales o nouă conducere. Ceea ce observ, dar nu cu surpriză, mi se pare practic că nu face decât să confirme impresia şi imaginea pe care a creat-o domnul Daniel Constantin: este un fel de jucător politic care caută să facă politică cu orice preţ. El nu este un om de idei, de principii, de valori pe care să le susţină, el vrea să facă politică acolo unde găseşte un loc. A început să facă politică la PC, îmbrăţişând valorile conservatoare, apoi a trecut să facă politică liberală, acum vrea să facă politică naţionalistă. El este un fel de interpret care, dacă vede că pe piaţă se cer manele, cântă manele. El este manelistul politicii româneşti. Este foarte bine că ne-am despărţit. Eu vreau să fac politică alături de oameni care au convingeri profunde şi care nu vin în politică doar ca să obţină un post de ministru, de deputat, cum văd că este el interesat. Şi cu asta e un capitol încheiat pentru ALDE şi pentru colegii mei. Chiar ne felicităm că ne-am despărţit.
Au existat câteva plecări din ALDE, sunt vreo patru deputaţi care vor merge în partidul înfiinţat de Daniel Constantin. Vă temeţi că va mai urma un val de plecări?
După principiul „puţini am fost, mulţi am rămas”! Dacă ar fi să strângem câţi oameni au plecat, o să ajungem să depăşim şi populaţia României...
Asta ar însemna că, teoretic, nu mai aveţi grup la Senat şi la Camera Deputaţilor
Grupurile parlamentare nu sunt afectate. Avem preocupări mai serioase decât să îi numărăm domnului Constantin susţinătorii.
Prezidenţiale 2019, „ne mai gândim”
Cum apreciaţi faptul că Liviu Dragnea a invitat UDMR la guvernare? Preşedintele PSD a fost chiar la un Congres al UDMR în urmă cu câteva săptămâni, de la Congresul ALDE a lipsit...
Noi avem o relaţie foarte bună cu UDMR. Când spun "noi" mă refer la Coaliţia de guvernare, cât și la noi, ALDE. UDMR susţine în mod constant proiectele Guvernului. Avem o disponibilitate de viitor, dar nu s-a făcut o invitaţie concretă. Acest lucru trebuie să fie făcut, aş spune, într-o armonie şi într-o concordanţă între cele două părţi. Noi avem această disponibilitate, am mai discutat şi în trecut, dar nu am făcut un demers aş spune punctual în acest moment. Colaborarea pe care o avem se desfăşoară în condiţii foarte bune şi cred că se va desfăşura şi în viitor.
Umblă zvonul că vreţi în locul lui Iohannis la Cotroceni. Vă gândiţi să candidaţi la alegerile prezidenţiale din 2019?
Până în 2019 mai e ceva timp şi putem să ne mai gândim...
E adevărat! Dar v-ar interesa? Aţi candidat şi în 2014, aţi obţinut 5% în turul I...
Întâi de toate, să vă spun ceva. Coaliţia, ALDE, colegii mei şi cu mine avem o agendă politică foarte importantă. Această agendă politică ţine cont de agenda publică, de preocupările cetăţenilor şi de viziunea noastră de modernizare a României, de reformare, de democratizare, de revenire la normalitate. Şi acestea sunt lucrurile pe care acum le urmărim cu precădere. Celelalte scadenţe, alegerile pentru Parlamentul European, alegerile prezidenţiale şi alegerile din 2020 vor veni. Până atunci mai avem câteva lucruri importante de făcut, printre care şi preşedinţia Consiliului European din 2019. Deci avem alte priorităţi pe care ne axăm acţiunea în momentul de faţă.
