Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lucian Dinita a declarat intr-un interviu acordat Jurnalului National ca "Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera 2011-2020" nu modifica in nici un fel legislatia rutiera.
In ceea ce priveste conducerea fara permis, seful Directiei Rutiere sustine ca nu este sub nici o forma de acord cu acest lucru si ca soferii romani nu sunt pregatiti pentru asa ceva. Mai mult, comisarul-sef Dinita a punctat faptul ca in peisajul rutier din tara noastra exista deja suficiente probleme cu soferii care conduc desi au suspendat acest drept, dar si cu cei care parasesc ulterior locul accidentului.
Interzicerea aparatelor de detectare a radarelor, interzicerea circulatiei ATV-urilor pe drumurile publice si introducerea tichetului de contraventie sunt propunerile venite din partea Politiei Rutiere.
● Jurnalul National: S-a tot vorbit zilele astea despre schimbari rutiere, mai exact, modificari ale legislatiei rutiere. Domnule Dinita, haideti sa lamurim putin lucrurile. Pana la urma ce inseamna aceasta "Strategie Nationala pentru Siguranta Rutiera 2011-2020"?
● Lucian Dinita: Ceea ce trebuie spus este faptul ca "Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera" nu este un act normativ. Nu modifica in nici un fel legislatia rutiera, nu aduce nimic nou in legislatia rutiera, nu are efecte in legislatia rutiera. Este vorba despre o prognoza sau, daca se doreste altfel spus, sunt niste linii pe care noi ni le propunem de urmarit de-a lungul celor zece ani cat este ea valabila, pentru cat a fost ea emisa, mai exact pentru perioada 2011-2020.
● Cine lucreaza la aceasta strategie?
● La aceasta strategie au lucrat opt ministere, fiecare cu expertii desemnati de ministerele respective. Fiecare a incercat sa intre pe domeniul de siguranta rutiera acolo unde este responsabil. Spre exemplu, din cadrul Ministerului Transporturilor, au fost desemnati experti din partea CNADNR, Autoritatii Rutiere Romane (ARR), Registrului Auto Roman (ARR). Fiecare a venit cu imbunatatiri sau linii pe care sa le urmareasca in cei zece ani in asa fel incat sa-si aduca contributia la sporirea sigurantei rutiere. Ministerul Dezvoltarii a derulat un amplu program de dezvoltare in mediu rural, care de asemenea vizeaza infrastructura rutiera. Ministerul Mediului a venit cu partea legata de ceea ce inseamna perdelele verzi pentru cazurile de zapada, viscol... Ministerul Economiei a venit, de asemenea, cu unele propuneri legate de ceea ce inseamna finantarea unor campanii pe partea de sporire a sigurantei rutiere. Ministerul de Interne (MAI) a avut doua componente: partea de permis de conducere si examinarea persoanei in vederea obtinerii permisului de conducere si partea, pur si simplu, de siguranta rutiera, care este atributul Politiei Rutiere. Fiecare a incercat acolo sa grupeze niste elemente care sa imbunatateasca siguranta rutiera, dar, repet, nu are nici o legatura cu schimbarea legislatiei rutiera.
"Romania are o problema majora in ceea ce inseamna recuperarea banilor din amenzi"
● Ce propuneri s-au facut totusi pe partea de Politie Rutiera?
● Exemplu: chestia cu tichetul permisului de conducere.
Imbunatatirea sigurantei rutiere se face si prin aplicarea acestor amenzi. Peste tot in lume se aplica amenzi pentru nerespectarea normelor rutiere. Or, Romania stim foarte bine ca are o problema majora in ceea ce inseamna recuperarea banilor din amenzi care nu se fac venituri la bugetul de stat, ci se fac venituri la bugetul local. In aceasta strategie, Politia Rutiera a inclus acest aspect in ideea ca orice amenda data are scopul de a corija comportamentul soferilor in trafic. Recuperand amenda, atunci automat omul stie ca, daca mai o comit inca o data, o sa platesc iarasi amenda. Deci, asta a fost principiul. O alta masura era aceea ce practic noi facem acum in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor si in Plenul Parlamentului. Practic, am avansat niste masuri care ele deja vor fi luate si vor fi cuprinse in legislatia rutiera. Se analizeaza reintroducerea interdictiei pentru utilizarea detectoarelor de radar, interzicerea ATV-urilor pe drumurile publice, dar pe drumurile publice insemnand autostrazi, drumuri nationale, drumuri nationale deschise traficului international. Am vazut zilele trecute niste interventii ale unora la posturi de televiziune care acuzau la un moment dat ca de ce interzicem circulatia acestor vehicule. In primul rand, inainte de toate, ATV-urile, prin constructia lor, sunt vehicule destinate exclusiv circulatiei pe drumuri accidentate. Deci, nu este un autovehicul cu care poti sa mergi in mod normal. Ganditi-va ce ar insemna Bucurestiul plin de ATV-uri. Sau in renumitele metropole... Ori pe un drum national deschis traficului international puneti un ATV langa un tir sa vedeti disproportia care exista. In plus, totusi ele sunt un fel de motociclete pe patru roti. Ele au aceeasi instabilitate ca si cum ai merge pe doua roti. Sunt cateva principii pe care noi ne-am propus in a le reglementa pe parcursul celor zece ani.
● Conducerea unui autovehicul fara permis, la diverse ore, pe diverse drumuri, sub supravegherea unui instructor, introducerea permisului provizoriu de conducere, cursuri pentru aprofundarea cunostintelor in domeniul rutier. Nu sunt propuneri venite dinspre Politia Rutiera, dar ele "ating" siguranta rutiera...
● Au fost si exista in aceasta strategie si niste prevederi implementate de alte structuri si alti actori in domeniul sigurantei rutiere. Daca vreti sa discutam despre partea de permise de conducere, asta nu este atributul Politiei Rutiere. Din 2005, Politia Rutiera nu mai face examinarea in vederea obtinerii permisului. Sunt propuneri din partea celor de la regim permise si inmatriculari vehicule, care sunt sub jurisdictia prefectilor.
"O serie intreaga de actori si-au depasit atributiile"
● E Romania pregatita pentru asa ceva, tinand cont de problemele existente in peisajul rutier romanesc?
● Sunt o serie intreaga de actori care si-au depasit atributiile. Stim ca toata lumea se pricepe la fotbal si la circulatie. Sigur ca unii, care desi au atributii in domeniul sigurantei rutiere, dar pe alte domenii, au incercat sa-si impuna sau sa creeze o linie directoare pentru Politia Rutiera in acest sens. Or, din punctul asta de vedere, nici nu incape discutie de a accepta conducerea unui autovehicul de catre o persoana care are suspendat dreptul de a conduce pe anumite trasee, la anumite ore. In momentul de fata, Romania nu este pregatita de asa ceva. In al doilea rand, este important de stiut ca nici Asociatia Nationala a Instructorilor Auto nu este de acord cu acest lucru. Si in general cred ca societatea romaneasca nu-si poate permite in momentul de fata o astfel de masura, in conditiile in care noi mai avem mult de lucrat in ceea ce inseamna siguranta rutiera si mai ales reducerea numarului accidentelor. Or, sa ajungi la stadiu la care sa lasi o persoana care are dreptul suspendat – chiar si un profesionist, in ghilimele fiind zis – sa continue sa conduca dupa ce i-a fost suspendat permisul pentru o fapta grava, pentru ca este clar ca a fost grava si ca a adus un anumit prejudiciu, deja cred ca este inechitabil. Si mai este un lucru. Avem destule probleme cu soferi care au dreptul suspendat si conduc inca. Asta ar insemna sa incurajam practic ce, conducerea indiferent in ce conditii. Este foarte adevarat ca poate multi care vor citi acest material vor spune ca in tarile straine exista o astfel de prevedere. Noi discutam de civilizatie, in primul rand. E vorba despre educatia rutiera pe care noi o invocam de fiecare data si la care noi avem probleme majore. Nici un alt sofer din tarile UE nu si-ar permite sa conduca stiind ca are dreptul suspendat. De asemenea, noi avem inca o problema majora in ceea ce inseamna evenimente rutiere comise de soferi care parasesc ulterior locul faptei.
● Pana la urma, ce valoare are aceasta strategie rutiera?
● Aceasta strategie are o valoare simbolica. Practic, este un document declarativ. As putea spune ca strategia romaneasca este o idee de principiu preluata din celelalte state. In Romania, Consiliul Interministerial pentru Siguranta Rutiera functioneaza din 1995 si ulterior prin hotararea Guvernului 901/2008 este practic documentul care vizeaza functionarea acestui Consiliu Interministerial in care sunt cooptate opt ministere, iar presedintia o detine Ministerul Transporturilor. Asa cum toate celelalte state si-au facut aceasta strategie nationala, sigur ca si tara noastra are nevoie de asa ceva in domeniul rutier.
Citește pe Antena3.ro
