Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În contextul pandemiei, George Soros a răspuns întrebărilor lui Gregor Peter Schmitz, redactor-șef Augsburger Allgemeine.
GREGOR PETER SCHMITZ: Ați trecut în viață prin multe crize. Se compară pandemia COVID-19 cu vreo criză anterioară?
GEORGE SOROS: Nu. Aceasta este criza vieții mele. Chiar înainte de lovitura coronavirusului, mi-am dat seama că ne aflăm într-un moment revoluționar în care ceea ce părea imposibil sau chiar de neconceput în vremurile normale devenise nu numai posibil, dar probabil și absolut necesar. Apoi a venit COVID-19, care a perturbat total viața oamenilor și a cerut un comportament foarte diferit. Este un eveniment fără precedent care nu a mai avut loc niciodată în această combinație. Și într-adevăr pune în pericol supraviețuirea civilizației noastre.
GPS: Dacă guvernele ar fi fost mai bine pregătite, ar fi putut fi prevenită această criză?
Citește pe Antena3.ro
SOROS: Încă de la ciuma bubonică încoace omenirea a trecut prin pandemii de boli infecțioase. Au fost destul de frecvente în secolul al XIX-lea, iar apoi am avut gripa spaniolă la sfârșitul Primului Război Mondial, care a venit în trei valuri, al doilea val fiind și cel mai tragic. Milioane de oameni au murit. Și am avut și alte focare grave, cum ar fi gripa porcină din urmă cu doar un deceniu. Așadar, este uimitor cât de nepregătite pentru un astfel de risc sunt țările lumii.
GPS: Este aceasta cea mai mare problemă a situației actuale: această lipsă de certitudine cu privire la cum să facem față acestui virus și cum să procedăm în următoarele luni sau ani?
SOROS: Cu siguranță este o problemă foarte mare. Învățăm foarte repede și acum știm mult mai multe despre virus decât atunci când a apărut, dar “ochim” o țintă mișcătoare, deoarece virusul în sine se schimbă rapid. Va lua mult timp pentru a dezvolta un vaccin. Și chiar după ce vom fi dezvoltat unul, va trebui să învățăm cum să îl schimbăm în fiecare an, deoarece, cel mai probabil și virusul se va schimba la rândul său. Asta ni se întâmplă de altfel an de an cu gripa obișnuită.
GPS: Va schimba această criză natura capitalismului? Chiar înainte ca noul coronavirus să conducă la catastrofala recesiune din prezent, dezavantajele globalizării și comerțului liber au incitat o atenție sporită.
SOROS: Nu ne vom întoarce la locul unde am fost când a început pandemia. Asta este foarte sigur. Dar acesta este singurul lucru sigur. Orice altceva este speculație. Nu cred că știe cineva cum va evolua capitalismul.
GPS: Ar putea această criză să apropie oamenii și statele?
SOROS: Pe termen lung, da. În prezent, oamenii sunt dominați de frică. Și foarte des frica îi face pe oameni să-și producă singuri necazuri. Este valabil atât pentru indivizi, cât și pentru instituții, națiuni și umanitate în sine.
GPS: Observăm asta în schimbul de acuzații dintre Statele Unite și China cu privire la originile virusului?
SOROS: Conflictul continuu dintre SUA și China complică problemele, deoarece ar trebui să lucrăm împreună la schimbările climatice și la dezvoltarea unui vaccin împotriva COVID-19. Dar, se pare, nu putem lucra împreună, deoarece suntem deja în competiție cu privire la cine va fi primul care va dezvolta - și va folosi - vaccinul. Faptul că avem două sisteme de guvernare foarte diferite, unul democratic și unul...
GPS: Autocratic?
SOROS: Corect. Asta face totul mult mai greu. Sunt mulți oameni care spun că ar trebui să lucrăm foarte strâns cu China, dar eu nu sunt în favoarea acestui lucru. Trebuie să ne protejăm societatea democratică, deschisă. În același timp, trebuie să găsim o modalitate de a coopera pentru combaterea schimbărilor climatice și a noului coronavirus. Nu va fi ușor. Simpatizez cu poporul chinez, pentru că trăiește sub dominația unui dictator, președintele Xi Jinping. Cred că mulți chinezi educați sunt nemulțumiți de acesta, iar publicul este încă foarte supărat pe el pentru că a păstrat secretul COVID-19 până după Anul Nou Chinezesc.
GPS: E posibil ca puterea lui Xi să slăbească pe măsură ce chinezii vor recunoaște că gestionarea crizei a fost suboptimă?
SOROS: Foarte posibil. Când Xi a abolit termenele-limită și s-a numit, în esență, președinte pe viață, a distrus viitorul politic al celor mai importanți și ambițioși bărbați dintr-o elită foarte restrânsă și competitivă. A fost o mare greșeală din partea lui. Deci, da, el este foarte puternic într-un fel, dar în același timp este extrem de slab, și acum poate chiar vulnerabil. Urmăresc atent lupta pentru putere din China pentru că sunt de partea celor care cred într-o societate deschisă. Și în China există multe persoane care sunt foarte în favoarea unei societăți deschise.
GPS: Dar nici actualul președinte american nu reprezintă cu adevărat valorile unei societăți deschise și libere ...
SOROS: Ei bine, aceasta este o slăbiciune care sper să nu dureze foarte mult. Lui Donald Trump i-ar plăcea să fie un dictator. Dar nu poate fi, deoarece în Statele Unite există o constituție pe care oamenii încă o respectă. Și asta îl va împiedica să facă anumite lucruri. Asta nu înseamnă că nu va încerca, pentru că el literalmente luptă pentru viața lui de lider. Subliniez, de asemenea, că am convingerea că Trump se va autodistruge, iar el a depășit deja chiar și cele mai negre așteptări ale mele.
GPS: Ce rol joacă Uniunea Europeană - căminul dumneavoastră de care vă pasă atât de mult - în această luptă pentru putere?
SOROS: Sunt preocupat în special de supraviețuirea UE, deoarece acum este o uniune neterminată. Era în proces de a fi creată. Dar procesul nu a fost niciodată finalizat și asta face Europa excepțional de vulnerabilă - mai vulnerabilă decât SUA nu doar pentru că este o uniune incompletă, ci și pentru că se bazează pe statul de drept. Iar roțile justiției se mișcă foarte încet, în timp ce amenințări precum virusul COVID-19 se mișcă foarte repede. Aceasta creează o problemă specială pentru Uniunea Europeană.
GPS: Curtea Constituțională Federală din Germania a lansat o bombă cu ultima sa hotărâre privind Banca Centrală Europeană. Cât de în serios luați problema?
SOROS: O iau extrem de în serios. Hotărârea reprezintă o amenințare care ar putea distruge Uniunea Europeană ca instituție bazată pe statul de drept, tocmai pentru că a fost pronunțată de instanța constituțională germană, care este cea mai respectată instituție din Germania. Înainte de a-și fi dat verdictul, s-a consultat cu Curtea Europeană de Justiție și apoi s-a decis să o conteste. Deci aveți acum în față un conflict între Curtea Constituțională germană și Curtea Europeană de Justiție (CEJ). Care instanță are prioritate?
GPS: Tehnic, tratatul european dă supremația CEJ în acest domeniu. Este foarte clar.
SOROS: Corect. Când Germania a intrat în UE, s-a angajat să respecte legislația europeană. Dar hotărârea ridică o problemă încă și mai mare: dacă instanța germană poate pune la îndoială deciziile Curții Europene de Justiție, atunci și alte țări pot urma exemplul acesteia? Ungaria și Polonia pot decide dacă respectă legislația europeană sau propriile instanțe - a căror legitimitate a fost pusă la îndoială de UE? Această întrebare atacă chiar esența UE, care se bazează pe statul de drept. Polonia a profita imediat de ocazie și a afirmat supremația instanțelor sale naționale asupra legii europene. În Ungaria, Viktor Orbán a folosit deja situația de urgență COVID-19 și un parlament “capturat” pentru a se autoproclama dictator. Parlamentul este ținut în ședință doar pentru ștampilarea decretelor sale, care încalcă în mod clar legea europeană. Dacă verdictul instanței germane împiedică UE să reziste acestor evoluții, acesta va fi sfârșitul UE așa cum îl cunoaștem.
GPS: Va trebui Banca Centrală Europeană (BCE) să își schimbe politicile după această hotărâre?
SOROS: Nu neapărat. Această hotărâre nu cere decât ca BCE să își justifice politicile monetare actuale. S-au acordat trei luni pentru a fi justificate acțiunile întreprinse. Aceasta va consuma multă atenție din partea BCE într-o vreme în care este singura instituție europeană care funcționează cu adevărat și care poate furniza resursele financiare necesare pentru combaterea pandemiei. Prin urmare, ar trebui să-și concentreze atenția asupra sprijinirii Europei în crearea unui Fond de Redresare.
GPS: Aveți idee de unde ar putea veni aceste resurse?
SOROS: Am spus deja că UE ar trebui să emită “obligațiuni perpetue”, deși acum cred că ar trebui numite „Console”, deoarece obligațiunile perpetue au fost folosite cu succes sub acest nume de către Marea Britanie din 1751 și de către Statele Unite începând cu anii 1870. Obligațiunile perpetue sunt confundate cu „Coronabonds” (“Coronatitluri”, “corona-obligațiuni”), care au fost respinse de Consiliul European - și asta cu un motiv întemeiat, deoarece implică o punere la comun a datoriilor acumulate pe care statele membre nu doresc să o accepte. Asta a otrăvit dezbaterea despre obligațiunile perpetue. Cred că situația actuală susține ideea unor “Console” (elemente de sprijin financiar - n. trad.). Instanța germană a declarat că acțiunile BCE au fost legale, deoarece au respectat cerința ca achizițiile acesteia de obligațiuni să fie proporționale cu cota de participare a statelor membre la capitalul BCE. Dar implicația și mai clară a fost că orice achiziție a BCE care nu e proporțională cu structura deținerilor în capitalul acesteia ar putea fi contestată de către instanță și considerată ultra vires (dincolo de legalitatea de acțiune a BCE).
Genul de obligațiuni pe care le-am propus ar evita această problemă, deoarece acestea ar fi emise de UE în ansamblu, ar fi automat proporționale și ar rămâne așa veșnic. Statele membre ar trebui să plătească doar dobânda anuală, care este atât de mică - să zicem, 0,5% - încât obligațiunile ar putea fi subscrise cu ușurință de statele membre, fie în unanimitate, fie de o coaliție a doritorilor.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune spune că Europa are nevoie de aproximativ un trilion de euro (1,1 trilioane de dolari) pentru a lupta împotriva acestei pandemii, iar la asta s-ar adăuga încă un trilion de euro pentru schimbările climatice. “Consolele” ar putea furniza aceste sume, dacă statele membre ale UE le-ar autoriza. Din păcate, Germania și statele „Ligii Hanseatice” conduse de Olanda se opun cu îndârjire. Ar trebui să se gândească din nou.
UE are în vedere acum dublarea bugetului său, ceea ce ar oferi doar aproximativ 100 de miliarde de euro și ar furniza doar o zecime din beneficiul pe care obligațiunile perpetue le-ar putea da. Cei care doresc să își păstreze la minimum contribuția la bugetul UE ar trebui să sprijine “Consolele”. Ei ar trebui să autorizeze anumite impozite, cum ar fi o taxă pe tranzacțiile financiare, care să ofere UE resurse proprii, asigurând ratingul AAA, dar în propunerea mea impozitele nu ar mai trebui impuse - locul lor ar fi luat de Console. Ar fi mult mai bine atât cei potrivnici ideei, cât și pentru restul Europei. Plățile anuale de 5 miliarde de euro, a căror valoare actuală scade continuu, ar furniza UE un trilion de euro de care continentul are nevoie urgentă - un raport uimitor cost-beneficiu.
GPS: Atunci când UE și-a relaxat regulile împotriva ajutorului de stat, Germania a depus mai mult de jumătate din cereri. Unii oameni susțin că acest lucru subminează principiile pieței unice, deoarece oferă Germaniei un avantaj nedrept. Ce credeți?
SOROS: Sunt de acord cu argumentul lor. În mod special este nedrept față de Italia, “bolnavul principal” al Europei și cel mai puternic lovit de COVID-19. Europarlamentarul Matteo Salvini face agitație pentru ca Italia să părăsească euro și, deopotrivă, Uniunea Europeană. Din fericire, popularitatea sa a scăzut de când a părăsit guvernul, dar ideea lui câștigă adepți.
Aceasta este o altă amenințare existențială pentru UE. Ce ar mai rămâne din Europa fără Italia, care era cea mai proeuropeană țară? Italienii aveau încredere în UE mai mult decât în propriile lor guverne. Dar au fost tratați greșit în timpul crizei de refugiați din 2015. Atunci s-au îndreptat spre extrema dreaptă a lui Salvini și spre mișcarea populistă Cinci Stele.
GPS: Sună foarte pesimist…
SOROS: Nici vorbă. Remarc doar că Europa se confruntă cu câteva pericole existențiale. Nu este o metaforă; este realitatea. Verdictul Curții Constituționale Federale a Germaniei este doar cea mai recentă provocare. Odată ce recunoaștem acest lucru, putem să ne creăm ocazia. Putem lua măsuri excepționale adecvate circumstanțelor excepționale în care ne aflăm. Acest lucru se aplică, cu siguranță, pentru “console”, care nu ar trebui niciodată emise în vremuri normale, dar sunt ideale exact acum. Atât timp cât pot propune măsuri precum emiterea de “console”, nu voi renunța la speranță.
George Soros, fondator și președinte al Fundației pentru Societatea Deschisă, este autorul lucrării In Defense of Open Society (Afaceri Publice, 2019).
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol
Preluare din: ClubEconomic.ro; Copyright: Project Syndicate 2020
