Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creșterea agresivă a fiscalității este însă o sabie cu două tăișuri. Veniturile la buget au crescut permanent în ultimii ani, dar ele nu au putut să țină pasul cu cheltuielile statului, care s-au majorat și mai mult. Pe de altă parte, statisticile Comisiei Europene ne plasează pe primul loc în UE în ceea ce privește slaba colectare a TVA-ului. Despre toate aceste probleme și despre măsurile pe care ar trebui să le ia Guvernul în perioada următoare am stat de vorbă cu Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.
Jurnalul: Ce îi lipsește astăzi legislației fiscale din România?
În primul rând, predictibilitatea și, în același timp, coerența. Pentru că vedem că modelul despre care se discută foarte mult acum, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), a fost implementat, de fapt, să taxeze „pe venit” companiile mari. În același timp, pentru o parte din companiile mici care plăteau impozit pe microîntreprindere, adică tot „pe venit”, s-a considerat că trebuie eliminat, iar numărul microîntreprinderilor s-a restrâns foarte mult. Ca atare, pe de o parte spunem că impozitul „pe venit” nu e bun la cei mici, dar îl introducem la cei mari. Adică sunt niște fracturi logice pe care le vedem și trebuie luate niște decizii de corectare. Ca atare, cred că în perioada următoare ar trebui să vedem o modificare în ceea ce privește IMCA.
Jurnalul: Care sunt cele mai noi măsuri care afectează investițiile?
Aș începe cu acest IMCA despre care am discutat, care deja are doi ani, nu mai e o noutate. Am avut anul acesta impozitul pe construcții speciale, care la rândul lui are clar un efect direct asupra investițiilor, pentru că afectează fix partea de infrastructură de care avem nevoie. Și, în același timp, toată această creștere a impozitului pe dividende care taxează, în primul rând, antreprenorul român, pentru că toate companiile cu acționariat străin, mai ales din Europa, nu plătesc impozitul pe dividende, deoarece distribuția de dividende către companii mamă din Europa nu este taxată. Așa că această creștere de la 5%, cât aveam acum doi ani, la 16% începând cu 2026, combinat cu eliminarea din ce în ce mai accentuată a microîntreprinderilor, conduce la o creștere de 5 ori a sarcinii fiscale suportate de antreprenorii români. Practic, ceea ce avea înainte 1% impozit „pe venit” la micro, cu 5% impozit pe dividende, în total 6%, s-a transformat în 16% pe profit, cu 16% pe dividende, adică peste 30%.
Jurnalul: Deci avem o fiscalitate mare asupra mediului de afaceri.
Avem o creștere foarte abruptă în ceea ce privește taxarea capitalului, dar este drept că veneam dintr-o zonă în care capitalul era destul de puțin taxat. Adică aveam acea combinație de 1% cu 5% dividende, ceea ce era într-adevăr o taxare redusă, atât în zona europeană, cât și la nivel global, însă o creștere de 5 ori într-un termen atât de scurt, clar afectează mediul de afaceri românesc.
Jurnalul: Cum sunt impozitele comparativ cu cele de la vecinii noștri, cu care concurăm pentru atragerea investițiilor?
Bulgaria are o cotă de impozit pe profit de 10% cu impozit pe dividende de 10%, adică în total 20%. Ungaria, la rândul ei, are o cotă de impozit pe profit de 9%. Ca atare, noi cu o cotă de 16% impozit pe profit și cu acest impozit minim de 1% pe cifra de afaceri, nu suntem competitivi.
Jurnalul: De la anul vor veni și alte majorări de taxe și impozite?
Da, cu siguranță. Spuneam deja că avem o creștere de impozit pe dividende de la 10% la 16%, care este prevăzută să intre în vigoare la 1 ianuarie. Avem o creștere a taxării câștigurilor de capital, inclusă în pachetul 2, de la 10% la 16%. De asemenea, o creștere a impozitării câștigurilor de capital de la bursă, unde cotele de impozit din prezent de 1% și 3%, vor deveni 3% și 6%, în funcție de perioada de deținere a acțiunilor, peste un an sau sub un an. Să mai amintim creșterea majoră a impozitului pe case cu 70%. Toate acestea sunt creșteri semnificative. În plus, anul acesta au fost deja majorate unele taxe, mă refer la TVA și accize, și eliminate anumite facilități fiscale în zona taxării muncii.
Jurnalul: S-au adunat mai mulți bani la buget după revoluția fiscală de anul acesta?
Avem constant o creștere a veniturilor la buget. Dacă ne uităm pe ultimii 5 ani, veniturile au crescut în mod constant în fiecare an, prin măsuri fiscale, prin măsuri de creștere a colectării. Și în acest an veniturile per total buget sunt mai mari cu cel puțin 10%, dar cu toate acestea, în fiecare an, cheltuielile au crescut mai mult și, ca atare, acest deficit de care se tot discută a fost la niveluri ridicate în ultimii ani. Și în acest an probabil că va fi tot în jur de 8,5%.
Jurnalul: Continuând pe această linie de majorare a taxelor și impozitelor, nu riscăm să depășim o linie roșie și să nu mai aducem bani în plus la buget?
Ba da, s-a putea să ne fie apropiat sau să o fi depășit deja. Sunt anumite domenii în care vedem că apar reduceri de cifre în zona consumului, adică toate aceste măsuri care au venit, cumulate atât pe zona de accize cât și pe zona de TVA, pun o presiune mare asupra consumului. Această discuție permanentă cu privire la perspectivele care nu sunt încurajatoare, fac consumatorii să renunțe sau să amâne anumite cheltuieli. Suntem în acel moment în care trebuie să fim foarte atenți cu ce măsuri mai putem lua pe zona de venituri, pentru că de câțiva ani doar în această direcție luăm măsuri, adică creștem taxele, în timp ce în zona de cheltuieli vedem doar discuții în coaliție, fără măsuri concrete până la acest moment.
Jurnalul: Deci asta ar fi și recomandarea pentru guvern, să reducă cheltuielile?
Absolut, pentru că deja pe zona de venituri am ajuns la o limită. Adică am tot crescut taxele, ceea ce, până la urmă, va duce la sufocarea economiei.
Jurnalul: Credeți că anul viitor ne vom încadra într-un deficit bugetar de 6%?
Să sperăm, dar cred că depinde foarte mult de ce măsuri vedem în privința cheltuielilor. Fără reduceri ale cheltuielilor, nu cred că vom reuși să atingem această țintă de buget.
Jurnalul: Avem veșnica problemă a slabei colectări a TVA-ului, iar datele Comisiei Europene ne plasează în coada clasamentului UE cu cea mai slabă colectare.
Legat de acest GAP de TVA, care e într-adevăr cel mai mare din zona europeană, asociat cu lipsa de resurse la buget generată această problemă a diferenței între TVA-ul potențial colectabil și TVA-ul colectat efectiv, cred că discuția ar trebui să fie una extrem de serioasă. Este necesară o analiză concretă în ceea ce privește structura economiei românești. Pentru că am văzut în ultima perioadă declarații pe acest subiect ale președintelui ANAF care au fost luate în derâdere, cred că în fond aceasta este o temă extrem de importantă și trebuie să avem o analiză foarte serioasă în ceea ce privește autoconsumul.
Pentru că acea discuție despre gemul făcut de bunica și despre faptul că ANAF are de gând să taxeze producția de produse destinate autoconsumului a fost considerată un atac al ANAF-ului la persoană și o intenție a Fiscului de a verifica toate cămările românilor ca să vadă dacă găsește gem sau zacuscă de la supermarket sau făcute în casă. Dar clar nu despre asta a fost vorba în declarația respectivă.
GAP-ul de TVA este o estimare folosită de Comisia Europeană pentru a arăta diferența dintre taxa pe valoarea adăugată pe care statul ar trebui să o încaseze și cât încasează cu adevărat.
Jurnalul: Ce ar trebui să ne arate această analiză?
Discuția cred că trebuie privită dintr-un alt punct de vedere și anume de a înțelege, în mod concret, care este de fapt structura economiei românești și cât reprezintă acest autoconsum, pentru că el există, și felul în care se reflectă în calcul acest GAP de TVA. Pentru că el se calculează de fapt pornind de la un TVA potențial colectabil, având în vedere tot consumul final pe care România îl are la nivel de individ, la nivel de neplătitori de TVA, la nivel de stat, pentru că statul e un consumator care nu deduce TVA. Deci tot acest consum final pe care îl raportăm pornind de la anumite statistici, de la anumite evidențe pe care le avem legate de câtă carne consumă un român, câte legume, cât din aceste produse de fapt sunt într-adevăr în lanțul oficial de tranzacționare și câte vin din autoconsum.
„Dacă cineva își taie un porc în curte, și știm că ăsta este un lucru care se întâmplă frecvent în România, și consumă acea carne, nu înseamnă că asta este evaziune. Înseamnă că acea carne care se cuantifică în consumul total nu vine, de fapt, dintr-un sistem fiscalizat, din supermarket unde ne-am așteptat ca să avem și un TVA colectat, ci vine dintr-o economie naturală, firească, pe care România o are la un anumit nivel. Cred că această discuție și această măsurare a economiei bazată pe autoconsum trebuie să aibă loc și să vedem exact dacă într-adevăr tot acel GAP de TVA vine din evaziune sau are în componența lui și o altă parte naturală și firească, pe care nu am putea vreodată să o includem în zona fiscalizată”, Dan Manolescu.
Jurnalul: Totuși, autoconsumul este prezent în toate țările.
Până la urmă peste tot în lume există acest autoconsum, însă în proporții diferite. În Germania sunt convins că ceapa sau carnea de porc pe care o cumpără cetățenii de la supermarket are o proporție mult mai mare în consumul propriu decât are România. Pentru că România are o zonă rurală de aproximativ 50% în care această pondere a autoconsumului e semnificativă, cred că analiza trebuie făcută, iar această discuție nu trebuie luată în derâdere și dusă într-o zonă a derizoriului.
Avem nevoie de o înțelegere mai bună a GAP-ului de TVA. Vine dintr-o evaziune, dar din ce zonă de evaziune? Dintr-o evaziune mare, dintr-o evaziune mică, din comerțul cotidian al diverselor achiziții unde nu se primește bon fiscal sau dintr-o zonă mai mare?
Cred că analiza ne va arăta locul în care trebuie să luăm măsuri pentru a rezolva această problemă.
Jurnalul: Spuneați că bulgarii au reglat oarecum problema asta cu Comisia Europeană.
Da, au angajat o firmă care a analizat datele. Un astfel de studiu trebuie făcut și la noi și trebuie făcut la un nivel profesionist. Adică este necesar ca cineva să ia datele pe care le are Comisia Europeană la dispoziție, să verifice acel calcul, să-l analizeze, să vadă în ce măsură datele legate de consum sunt corecte și reflectă modul în care economia funcționează. GAP-ul de TVA este foarte mare, adică discrepanța pare mult prea mare ca să fie totul doar din evaziune, care clar există, pentru o simțim cu toții. Sau, în cazul în care ajungem la concluzia că este doar din evaziune, să știm unde anume apare și cât este de mare pe fiecare segment. Cât e în zona de retail, cât e în zona business-to-business și așa mai departe.
Comisia Europeană: TVA necolectat de 8,5 miliarde de euro
România a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind reducerea GAP-ului de TVA. Jalonul privind reducerea GAP-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou, în urma unor negocieri purtate de ministrul de resort, Alexandru Nazare, cu reprezentanții executivului comunitar. Noul jalon va fi centrat pe măsuri structurale și legislative de întărire a capacității instituționale a ANAF, precum și de îmbunătățire a legislației în vederea sprijinirii organelor fiscale în măsurile de colectare și administrare a contribuabililor. Potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene, GAP-ul de TVA al României este cel mai ridicat din UE, acesta ridicându-se la 30,6% în 2023, de la 36,7% în 2021. Valoarea TVA-ului care ar fi putut fi încasat la buget, dar care nu a fost colectat de ANAF s-a ridicat astfel la 8,5 miliarde de euro în 2022, față de 9 miliarde de euro în anul precedent.
Citește pe Antena3.ro
