Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Avem funcţionarii publici pe care ni-i merităm. Sunt prost plătiţi şi, în consecinţă, nu sunt eficienţi mai deloc. Avem şi un sistem birocratic care omoară din faşă mai toate proiectele, iar la acesta se adaugă şi corupţia. Daniela Nemoianu, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Americane (AmCham), ne-a vorbit despre efectele pe care le au sistemul fiscal şi cel de justiţie care, în loc să ajute cetăţeanul, mai mult îl chinuiesc.
R: Avem un aparat bugetar foarte ineficient. Cât de echitabil este acest lucru privind nevoile reale ale populaţiei?
Daniela Nemoianu: Aşteptările legitime ale populaţiei pentru performanţă şi calitate în serviciile publice trebuie să aibă un corespondent într-o salarizare adecvată a acestor funcţionari. Aşa este normal, ca atunci când ni se cer anumiţi parametri de performanţă să poată să fie şi remuneraţi pe măsură. Au fost reforme de-a lungul timpului care au avut efecte parţiale. O măsură bună, spre exemplu, a fost Comisia de Tăiat Hârtii, unde pulsul de la cetăţean a contat foarte mult. Acum trebuie să vedem care este ritmul în care se pot implementa sau ce fel de efort legislativ ar necesita o astfel de simplificare. Este şi clasicul exemplu al Declaraţiei 088 unde s-au creat blocaje absolut absurde pentru firme mici şi mari. De exemplu, în Germania, acelaşi formular nu necesită mai mult de cinci minute de completare electronică.
R: Numai în administraţiile locale sunt astfel de probleme?
Daniela Nemoianu: Dincolo de primării sau de administraţia locală, să nu uităm de administraţia din justiţie şi de câte formalităţi sunt de îndeplinit pe lângă instanţă. Şi acolo, dacă eşti petent, dacă te duci cu o problemă durează foarte mult, totul este foarte formalizat, nu există arhive electronice, lucrurile fiiind destul de dificil de gestionat pentru un cetăţean obişnuit.
R: Care sunt cele mai mari probleme economice ale României, în prezent?
Daniela Nemoianu: Realităţile momentului au devenit mult mai complicate şi, din acest motiv, este greu de făcut o selecţie. Toate tendinţele regionale şi globale care vin peste noi nu pot fi ignorate. În România ar trebui să selectăm într-un consiliu naţional o listă de priorităţi şi cu siguranţă putem vorbi de infrastructură, dar şi înainte de aceasta sunt alte probleme. Trebui văzut cât spaţiu bugetar avem şi, în funcţie de cât ne permite acesta, să vedem ce este cu adevărat fezabil, care sunt proiectele cu eficienţă economică şi care să aibă şi un factor de multiplicare în economie.
Apoi este problema educaţiei, chiar dacă nu are nişte simptome imediate. Dacă ne gândim la viitorul acestei ţări, fără o educaţie puternică nu avem cum să putem concura în termeni reali în spaţiul european şi internaţional.
Susţinerea exporturilor cu valoarea adăugată. Vedem cum se pierd acum din resursele ţării şi aici dau exemplul pădurilor. Defrişările masive sunt pentru noi o arie de risc extrem, sunt o ameninţare la securitatea naţională. Faptul că se exportă produse nefinite niciodată nu va putea să creeze suficientă valoare şi locuri de muncă.
Măsurile antisărăcie...
Este o iniţiativă binevenită pe care o salutăm pentru că este absolut necesar ca pragul de sărăcie să fie depăşit. Iniţiativa anunţată trebuie făcută obligatoriu printr-un set de acte normative care să aibă o putere de implementare pentru că la momentul acesta vorbim doar de un program care trebuie operaţionalizat cu acele legi şi apoi vegheat pentru o mai bună implementare în teritoriu şi măsurat din punctul de vedere al performanţei pe ce se întâmplă într-adevăr în viaţa oamenilor.
Corupţia este o problemă transversală care ne afectează pe toţi. ANAF este într-un vast proces de reformă. Există acolo şi susţinerea Băncii Mondiale şi orice reformă, atât de complexă, durează. Într-adevăr, ceea ce rămâne acolo este problema colectării.
R: România celor două viteze. Ce este de făcut: reducem viteza maşinii sau o creştem pe cea a căruţei?
Daniela Nemoianu: Sunt foarte multe lucruri de făcut acum în România şi care sunt absolut fezabile, iar noi, cu toţii, dacă am alinia o viziune de ţară coerentă pe termen lung, am putea să avansăm. Ceea ce lipseşte este o gândire integrată şi care să treacă de ciclurile electorale şi de mandatele guvernamentale pe termen scurt.
CITAT: Mediul de afaceri este sistemul imunitar al economiei, iar acesta a demonstrat performanţa că are resurse şi standarde.
CITAT: Mentalitatea românilor se schimbă. Nu mai stăm să aşteptăm fatidic, mioritic un guvern care să rezolve toate problemele trecutului.
AmCham România are o nouă conducere
Ionuț Simion, country managing partner PwC România, este noul preşedinte al Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham România), el fiind ales pe 30 martie. Cei doi vicepreşedinti ai AmCham sunt Kostas Loukas, general manager Microsoft Ro mânia, şi Radu Florescu, preşedinte Centrade I Cheil, în timp ce Madeline Alexander, Audit Partner & EU Account Leader Deloitte România, este tre- zorierul asociaţiei. AmCham România reuneşte peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale, ele generând investiţii totale de peste 20 miliarde dolari și în jur de 200.000 de locuri de muncă. AmCham s-a remarcat în ultimii ani ca un apărător al drepturilor investitorilor.
