Jurnalul National: Domnule Oprescu, pachetul de legi in domeniul Sanatatii intra in vigoare, iar dumneavoastra deveniti incompatibil. Ce alegeti, senator sau director de spital?

Sorin Oprescu: Miercuri (n.r. - azi) imi depun demisia. Gata, Oprescu e istorie; cel putin pentru moment. Dupa hotararile aberante pe care le-a emis ministrul Nicolaescu, a venit si momentul aplicarii legilor aberante, chiar daca nu are la indemana metodologie. Am vazut-o si pe aia de nevazut: pleaca din conducerea spitalelor medicii si vin in locul lor asa-zisii manageri de profesie. Probabil ca o sa inceapa un circ infernal cu firmele de management privat. E prima oara cand aud de management privat pe buget de stat. Legea isi are limitele ei, fondul asigurarilor de sanatate e la indemana Ministerului Finantelor, iar managerul nu va putea sa faca mai mult decat a facut pana acum directorul hulit. O sa apara iar vesnicii interimari, care inchid o usa si deschid alta usa, intelegand probabil ca asta-i menirea directorului. Pe langa ei, oamenii impinsi in fata de vantul licitatiilor, considerand ca vocatia directorului de spital e sa mangleasca mult si bine. Ii anunt respectuos sa nu-si faca prea mari ganduri, fiindca majoritatea licitatiilor sunt electronice, iar cele nationale pentru antibiotice si alte medicamente probabil se tin la Ministerul Sanatatii. Ele nu s-au tinut pana acum probabil fiindca nu a existat o intelegere asupra faptului ca noi platim, dupa astfel de licitatii, medicamentele de 5-6 ori mai scump. Se produce in continuare o disolutie a autoritatii: comunitatea locala nu are nici un cuvant de spus, consiliul de administratie e pur decorativ, iar toata puterea e concentrata in mana unui singur om. Daca vrea sa vanda aparate ori sa concesioneze terenuri, o face impreuna cu ministerul. Am din ce in ce mai tare senzatia ca asta s-a urmarit: recentralizarea, revenirea la epoca anilor ’50, cand nu se intampla nimic decat cu butonul pe masa si cu lumina rosie in cabinetul respectiv. Legea spitalelor, care a functionat doi ani, macar descentraliza in mod european fondurile. Asta-i o caricatura de reforma, nu cresterea calitatii actului medical.

"Ministerul Sanatatii premiaza repetentii"

Simt o oarecare resemnare in tonul dumneavoastra. Va stiu vehement, iar azi ma surprindeti. Parca va acceptati mioritic soarta…

Domnule Ciutacu, las in urma 11 ani de munca, in care Spitalul Universitar s-a situat, macar la calitatea serviciilor medicale propriu-zise, la nivel european. Cei care au trecut prin spital, a carui consolidare si modernizare regret ca n-am apucat s-o termin, o pot confirma. Daca in ultimii sase-sapte ani n-ar fi existat tot soiul de maimutoi care sa traga frana de mana si sa arunce cu laturi in stanga si-n dreapta, Universitarul putea sa creasca si sa arate mult mai bine. Poate o s-o faca fara Oprescu, desi, sincer, ma indoiesc. Eu macar am trimis 26 de oameni la burse in strainatate, iar 17 s-au intors pentru ca le-am oferit - numai din punct de vedere medical, fiindca bani n-am avut de unde sa le dau mai multi - tot ceea ce a fost omeneste posibil. Acum, din pacate, Ministerul Sanatatii premiaza repetentii.

Cine va fi succesorul dumneavoastra?

Exista indivizi care n-au condus in viata lor doi-trei oameni si pe care vanitatea ii indeamna sa aspire la functii de conducere. La Universitar, prin delatiune si prin men tinerea unei atmosfere de suspiciune in spatele usilor inchide, si-au castigat vreo cativa dreptul de a spera. Probabil ca va fi vesnicul conferentiar Iana, un detractor puternic (pe toate canalele) a ceea ce a insemnat conducerea spitalului, om care a crescut sub mine, dar care n-a avut acces la nici o functie tocmai din cauza caracterului sau. Din partea mea, inclusiv pentru a ajunge conferentiar, a avut toata larghetea, l-am sustinut, iar asta pentru ca din punct de vedere profesional e OK. Problemele de caracter nu intrau in atributiile mele. Nu e el insa unicul care spera, mai sunt si altii care doresc sa conduca o colectivitate de 3.000 de oameni, crezand ca si pot.

"N-am pus botu’"

Si totusi, puteati renunta la mandatul de parlamentar…

Da, sigur, ca a doua zi sa ma dea ministrul Nicolaescu afara, sa facem iar un circ prin Justitie, avand in vedere visceralitatea acestui individ parasutat direct in sistemul sanitar cu sarcina de a detona tot ce intalneste in cale. Mi s-a parut, pe undeva, normal ca a inceput cu mine, nu cu vreun director de spital orasenesc. Pe undeva, sunt mandru ca a fost nevoie de un pachet de 17 legi si doua ordonante de urgenta (una data la 10 noaptea) prin care sa-l scoata pe Oprescu din functia de director.

Inainte de asta, m-au cautat de tot soiul de nenorociri, acuzandu-ma, dar niciodata in fata, de diverse chestii. Ei au crezut probabil ca eu am pus botu’ si am trait de pe urma spitalului. Ei bine, ii anunt oficial ca am trait de pe urma meseriei mele, pe care am incercat sa mi-o fac cat mai bine. Martori imi sunt cei care au scapat. Sunt, totusi, unul dintre chirurgii cu alee mica la cimitir.

Mai ramaneti sa profesati in Universitar?

Raman sef de clinica, functia de sef de sectie este delegata conferentiarului Savlovschi. Ar fi culmea sa ajunga sa ne spuna si cum trebuie operat dupa metoda liberala Nicolaescu. Oricum e o bataie de joc la adresa actorilor din sistem. Din pacate, insa, medicii nu sunt deloc uniti, sunt polarizati politic. Colegi de-ai mei, care au ocupat functii in organizatiile profesionale, au introdus politica in sistemul sanitar, iar acum culegem roadele.

"Sunt multi smecheri si golani"

Ati dat cu subsemnatul la SRI pentru asa-numita "plimbare intre spitale" a presedintelui Basescu?

Nu. A existat o discutie informala si astept desfasurarea anchetei cand va hotari directorul SRI. Imi doresc din tot sufletul ca presedintele Romaniei sa cunoasca adevarul. Am constatat ca sunt multi smecheri si golani, niste impotenti din punct de vedere social care incearca, prin vorbe otravite, sa indrepte catre corpul medical vini ancestrale. Am constiinta ca am facut ce trebuia, din tot sufletul, cu educatia medicala pe care o am si cu tot profesionalismul, pentru ca Traian Basescu sa se bucure de un tratament medical adecvat. Cand ma scol dimineata si ma uit in oglinda, nu am nimic a-mi reprosa. Am respect pentru institutiile de stat, pentru domnul Basescu si pentru meseria mea ca sa las lucrurile sa se desfasoare intr-o devalmasie. In plus, eu am un lucru pe care altii nu-l au, ma refer la responsabilitatea de a interveni cand e vorba de sanatate. Am facut-o atat institutionalizat, cat si sufleteste, sentimental, pentru ca presedintele m-a sunat si m-a rugat sa ma ocup de sanatatea dansului. N-am facut-o de capul meu si nici nu stateam prin curte pe la Cotroceni, sa-ntreb pe fiecare daca nu cumva e nevoie de mine. N-am facut niciodata treaba asta. Afirmatii tendentioase potrivit carora viata presedintelui ar fi fost pusa in pericol, facute de dl Nicolaescu, demonstreaza ca acesta habar n-are care-s legile care guverneaza o astfel de situatie. In concluzie, trebuie sa existe o responsabilitate foarte clara pentru "bulibaseala" produsa, citez aici din Radu Timofte.

Ministrul de resort a anuntat asta iarna depunerea a doua plangeri impotriva dumneavoastra la DNA. A venit vara, se mai aude ceva?

Institutia si-a declinat interesul, domnule Ciutacu, taman fiindca faptele respective, semnalate de domnul Nicolaescu prin niste plangeri semnate doar de domnia sa, fara jurist, fara avocat, nu puteau fi incadrate la coruptie. S-a terminat si controlul de doua luni al Curtii de Conturi, sunt descarcat de gestiune pe 2005, atat la Universitar, cat si la Elias. Astept cu incredere concluziile procurorilor.

Va dedicati in exclusivitate politicii?

O sa-mi continuu si activitatea medicala, pentru ca meseria imi place, pentru ca am niste obligatii fata de oamenii care ma judeca pentru ceea ce am invatat si stiu sa fac al naibii de bine, pentru prieteni, colegi si pentru toti cei care vor avea nevoie de medicul Sorin Oprescu. Cat despre politica, am ambitia de a dezlipi eticheta de corupti in masa care ni s-a lipit noua, pesedistilor, pe frunte. Nu suntem, domnule Ciutacu, toti niste golani si derbedei, multi dintre noi am trait demn si, cu riscul de a deveni antipatic prin repetitia unei expresii usor licentioase, n-am pus botu’. Printre noi au mai ramas putini dintre cei cu haine scumpe si nu prea le sta bine cu tricourile rosii pe sub sacourile Armani. Am cazut destul timp, dupa alegerile pierdute, in capcana de a ne face altii agenda, am luat-o destul in cap. Ajunge! Am inceput reforma partidului alaturi de oameni carora nu le e jena sa poarte tricourile rosii, oameni onesti, cu scoala, motivatie si constiinta. O sa vedem cat de reala si de viabila va fi aceasta, dar macar incercam…