Discutiile la Bruxelles ma "costa" 2 kg

Negociatorul-sef al Romaniei cu UE, Vasile Puscas, s-a intors de la Bruxelles mai slab cu doua kilograme, dar si cu doua capitole de negociere inchise. Negociatorul-sef al Romaniei cu Uniunea Europeana s-a intors de la discutiile de saptamana trecuta cu doua kilograme mai putin, dar si cu doua capitole de negociere inchise provizoriu. El explica, pentru cititorii Junralului National, cum decurg negocierile si ce mai are Romania de indeplinit.

Jurnalul National: S-a incheiat capitolul Agricultura. Ce urmeaza in acest sector, in ce masura este aplicata legislatia europeana?

VASILE PUSCAS: Este enorm de lucru pana in 2007, dar si dupa momentul aderarii. Trebuie continuata pregatirea pentru domeniul sanitar-veterinar, sa se tina cont de faptul ca toate productiile subventionate de UE in baza cotelor obtinute in negocieri, unele multumitoare, altele favorizante, vor trebui sa aiba o anumita calitate. Din 2007 se intra pe piata UE si produsele romanesti se supun acelorasi standarde ca in Uniune.

E nevoie de o comunicare foarte insistenta in zona standardelor UE. La urma urmei, trebuie sa ne gandim la consumatori, care sunt peste 22 de milioane, iar daca vom fi in stare sa intram pe coordonatele noii politici agrare, ne putem gandi la o piata mult mai extinsa, de aproape 500 de milioane. Trebuie sa inceapa batalia pentru piata. De asemenea, pana in 2006 e obligatoriu sa finalizam cateva institutii fundamentale, din punctul de vedere al cuantificarii productiilor, terenurilor, al modului in care vom opera pe piata, al distribuirii si utilizarii fondurilor comunitare. Ele vor trebui sa fie functionale inainte de aderare, ca sa putem beneficia de fonduri. Altfel, banii de la UE vor ramane pe hartie.

Citește pe Antena3.ro

Cum arată buletinul de vot la primul tur de la alegerile prezidențiale 2024

Care ar fi un exemplu de astfel de institutie?

Agentia de Plati, cu care oamenii se vor intalni foarte frecvent, cu care vor lucra inclusiv gospodariile, inclusiv fermele de semi-subzistenta. Cred ca toata lumea are inca in memorie ce greutati au fost la constituirea unei agentii de tip SAPARD, care este acum cunoscuta. Nu a trebuit doar asigurata baza legala, gasite cladiri si asa mai departe, ci a fost nevoie sa educam, sa pregatim oamenii pentru operatiunile de proiectare, planificare, evaluare, monitorizare si asa mai departe.

Revenind, trebuie lucrat enorm si in dezvoltarea structurii de piata, ca sa putem valorifica oportunitatile ivite prin finalizarea negocierilor.

Mai e de lucru in zona dezvoltarii rurale, pentru reducerea decalajelor dintre sat si oras, pentru a absorbi surplusul de forta de munca. Discutam aici investitii in infrastructura, dezvoltarea serviciilor, agroturism, prelucrarea produselor agricole, retehnologizarea unitatilor de prelucrare a laptelui, carnii, incurajarea tinerilor de la sate sa lucreze in agricultura, pensii rezonabile pentru agricultori.

Avem de desfasurat si o munca foarte intensa de comunicare, pentru ca agricultorii sa vada exact oportunitatile de finantare in cadrul Politicii Agricole Comune, sa dezvolte o cultura a proiectelor si a programelor. Fermierii, fie mici, mijlocii sau mari, vor avea posibilitatea sa aplice pentru aceste fonduri si trebuie sa stie cum sa o faca. Acum se spune ca UE are o structura foarte birocratizata. Vor descoperi abia atunci ce inseamna lucrul acesta! I-am vazut deseori pe romani dezamagiti ca trebuiau sa faca fata unei formularistici luxuriante, dar trebuie sa tinem seama ca toate acestea sunt acte de solicitare si de decontare de fonduri. Cel care iti da bani are dreptul sa stie pentru ce iti da si are dreptul sa stie ce ai facut cu banii. Deci avem nevoie de un nou tip de cultura fata de aceste fonduri.

V-ati referit la cote multumitoare sau favorizante pentru Romania. Care sunt cotele favorizante pe care le-ati obtinut la negocieri?

Strategia de negociere a urmarit obtinerea unor rezultate cat mai bune in cinci domenii strategice pentru Romania: dezvoltarea rurala, suprafata cultivabila pentru cereale, zootehnie - cresterea animalelor, sectorul viti-vinicol, agroindustrie (prelucrarea zaharului si laptelui). Am vorbit deja despre dezvoltare rurala si despre atentia pe care am acordat-o acestui sector. Cat despre cote, m-as feri sa le spun, aceasta este optiunea mea. Ii las pe colegii de la Agricultura sa se refere la aceste lucruri, pentru ca se va spune ca promovez anumite domenii, iar ca negociator-sef as vrea sa fiu echidistant. Sunt anumite domenii unde nu va fi usor sa atingem cota obtinuta. Uniunea monitorizeaza anual modul in care te raportezi la aceste cote. Daca un stat nu reuseste, timp de doi ani consecutiv, sa acopere cotele, atunci le pierde.

Trebuie sa precizam insa ca aceste cote, in sensul de precizari limitative ale productiei, sunt valabile pentru anumite produse care sunt in surplus pe piata comunitara. Printre acestea, se afla zaharul, laptele, amidonul de cartofi si tutunul.

Avem situatii destul de favorizante si va trebui sa facem investitii in retehnologizari, in calitate, in extinderea pietei si sa ne pregatim pentru produse care sa fie la standardele UE.

Agricultura si Prevederi financiare sunt capitole pe care le-a incheiat si Bulgaria saptamana trecuta. Ati avut, dupa incheierea negocierilor, discutii cu delegatia bulgara, ati comparat rezultatele, ca dupa examen?

M-am intalnit, desigur, cu doamna Meglena Kuneva, cu care chiar am stabilit sa ne reintalnim curand ca sa avem discutii mult mai extinse. Practic, suntem intr-o comunicare continua privind derularea negocierilor, ne intalnim si la Bruxelles, si in alte capitale, dar si la Sofia si la Bucuresti. Mai nou, am decis sa ne intalnim undeva pe Dunare, ca sa fim la mijlocul drumului.

V-ati felicitat reciproc? Dansa n-a fost intotdeauna foarte prietenoasa cu noi.

Da, am felicitat-o pe doamna Kuneva, am pupat-o pe cei doi obraji si asta s-a petrecut in sala de conferinte, de fata cu martori. Sunt sigur ca exista si fotografii.

Cate conferinte de aderare mai are Romania in aceasta luna?

In perioada care vine, vom avea o conferinta, sper, in jurul datei de 15, la nivel ministerial, in care vom confirma negocierile duse anul acesta, pana in momentul de fata. Sper foarte mult sa mai avem una pana la sfarsitul lunii.

La care sa dam gata cate capitole?

La care sper sa putem sa mai finalizam cateva capitole.

Cateva?

Da. Cateva.

Cui i-ati telefonat primul dupa incheierea discutiilor de la Bruxelles?

Premierului Adrian Nastase, si i-am spus ca totul e OK. A fost extrem de solicitant, n-am dormit 40 de ore inainte de aceste discutii si, ca de fiecare data inainte de o conferinta de aderare, am slabit doua kilograme.

O data incheiat capitolul Prevederi financiare si bugetare, care pare sa garanteze angajamentul Uniunii fata de termenul 2007 pentru aderarea Romaniei si a Bulgariei, ce ar putea merge prost ca 2007 sa fie un termen care sa iasa din discutie?

Nu vreau sa spun ca este o garantie pana nu se termina negocierile. Dar cine vede politica serios isi da seama ca ea se exprima mult prin buget. Practic, cu pachetul pe trei ani pentru perioada 2007-2009, am intrat in bugetul din ciclul 2007-2013, asa cum s-a facut cu celelalte state care au aderat acum la UE. In mod sigur, la anul vom avea o perspectiva si mai dezvoltata pe perioada 2010-2013, cand se va discuta in intregime bugetul UE de catre toti membrii. Trebuie sa avem o economie previzibila, institutii si o legislatie care sa functioneze in conformitate cu standardele europene si astfel sa dezvoltam credibilitatea. Va trebui sa ne comportam in acord cu politicile europene, si aceasta va insemna sa avem alta conduita. Toate acestea trebuie realizate, in cea mai mare parte, pana in 2007. Ce s-ar putea intampla ca sa nu le facem? Un accident sau pur si simplu o schimbare de orientare politica, asa cum s-a intamplat in 1997, care sa afecteze si credibilitatea si traseele pe care este inscrisa Romania. Ceea ce sunt convins ca nu se va intampla!

Ce inseamna un accident?

Poate fi o catastrofa naturala, Doamne fereste, o conjunctura internationala nefericita. Din punctul meu de vedere, inseamna iesirea de pe ruta pe care suntem acum, datorita vreunei imprejurari. Un management, o guvernare adevarata, tine cont si de eventualele riscuri si incearca sa le elimine.

Dintre capitolele ramase, unde este miza cea mai importanta, unde suntem mai in urma sau se anunta discutiile de final cele mai dificile?

Acum, ca am ajuns spre finalul negocierilor, sunt foarte interesat ca cel de-al treilea capitol din pachetul financiar sa decurga bine, si ma refer aici la Politici regionale si fonduri structurale. Capitolul 6 - Concurenta, a facut pasi uriasi in ultimele luni. Mi-as dori sa functioneze ceas, sa se aplice foarte riguros legea ajutorului de stat, legea concurentei. Sper ca foarte curand toate frustrarile pe care le-a avut echipa de negocieri sa ramana numai la nivelul echipei de negocieri, in Romania sa fie economie de piata functionala, iar concurenta sa se dezvolte. In 2007 trebuie sa intram in UE cu operatori economici sanatosi si competitivi, altfel va fi foarte greu pentru ei. Repet, frustrarile sa fie ale noastre, iar succesul sa fie al lor.

Sunteti superstitios?

Nu, dar de curand am devenit.

Deci nu de aceea nu ati dezvaluit tot ce sperati sa incheiati la Bruxelles?

Exact. Nu e superstitie, e negociere. Negocierea de aderare nu e una de afaceri, in care unul castiga si unul pierde, ci una in care ambele parti trebuie sa castige. De aceea, negociem foarte mult. In primul rand ne construim argumentele acasa, ne consultam cu partenerii nostri. Nici noua nu ne convine ca in 2007 UE sa aiba in Romania un partener de mana a doua, a treia, si nici sa ne fixam anumite date si acestea sa fie lipsite de substanta. Negocierile sunt continue, avem in fiecare zi schimburi electronice. Nu trebuie neaparat sa fie intalniri fata in fata decat atunci cand formalizam concluziile.