x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri Doctor Rodica Marinescu: Meniscul din genunchi nu se scoate pompieristic

Doctor Rodica Marinescu: Meniscul din genunchi nu se scoate pompieristic

de Florin Condurateanu    |    19 Feb 2016   •   12:59
Doctor Rodica Marinescu: Meniscul din genunchi nu se scoate pompieristic

Medicul primar Rodica Marinescu, doctor în ştiinţe medicale, este membră a Societăţii de artroscopie a Statelor Unite ale Americii. Face intervenţii moderne, de rafinament, la secţia de ortopedie de la Spitalul Colentina.

Florin Condurățeanu: A fost o vreme în care meniscurile de la genunchi se scoteau pe bandă rulantă. Existau şi concursuri între chirurgi care îndepărtează mai rapid un menisc. Era o greşeală?

Dr. Rodica Marinescu: Da, îndepărtarea totală a meniscului, în mai toate situaţiile de leziuni, deschidea uşa unei artroze premature. Extinderea artroscopiei, intrarea cu endoscopul şi camera video în genunchi, plus posibilitatea de intervenţie cu anexele endoscopului a fost un salt important. Prin artroscopie, meniscul poate fi cusut, se poate tăia numai un fragment din menisc, iar meniscul rămas îşi îndeplineşte rolul. Cartilajul este un amortizor, iar lichidul sinovial fabricat de căptuşeala interioară a articulaţiei asigură „ungerea”. Astfel, nu se roade cartilajul ajungându-se la frecarea dureroasă „os pe os” şi se păstrează repartizarea forţelor judicios prin cartilaj. E bine ca măcar treimea periferică a meniscului să fie păstrată, ceea ce artroscopul în genunchi înfăptuieşte. Artroza în genunchi mai poate apărea devreme prin infecţiile la genunchi, ele trebuie evitate.

F.C.: E adevărat că arhitectura genunchiului este o bijuterie de proiect?
R.M.: Este vorba, apelând la o comparaţie, de o bilă care alunecă fără niciun locaş al ei, pe o tavă. Bila înseamnă extremitatea oaselor, rotula pe acea suprafaţă netedă. Ei bine, stabilitatea genunchiului este asigurată de ancorarea prin intermediul unor ligamente puternice, acele ligamente încrucişate. Cu aceste ligamente genunchiul este ajutat să „nu fugă”. Suprafeţele osoase sunt de o excelentă netezime, aceste suprafeţe din genunchi sunt de o netezime de trei ori mai bună decât a pieselor de rachetă, decât a celor mai avansate prelucrări în vederea eliminării minimului de asperităţi. În genunchi frecarea trebuie să fie extraordinar de mică. În cazul unor entorse grave, se pot rupe ligamentele încrucişate. Ele trebuie tratate chirurgical prin grefe cât mai potrivite. Un mare profesor de ortopedie spunea că ruperea ligamentului încrucişat anterior este începutul sfârşitului unui genunchi.

În vederea operaţiei de grefe de ligamente încrucişate pentru salvarea genunchiului se impune cea mai bună grefă. Cea mai potrivită grefă a fost considerată preluarea unei porţiuni din prima treime a tendonului din spatele genunchiului. Era un important avantaj, această grefă beneficia şi de două pastile osoase de la rotulă şi de la tibie. Era bine acceptată de organism şi avea soliditate datorită acelor porţiuni de os. S-a mai testat şi grefa din tendonul rotulei, fără porţiuni de os, dar ligamentul devenea prea elastic, se lungea şi diminua stabilitatea genunchiului. Mai există soluţia luării unei grefe de la călcâiul lui Achile. Se sperie unii când sesizează apariţia apei la genunchi. A fost iritată membrana sinovială ce căptuşeşte articulaţia şi ea fabrică mai mult lichid. Lichidul care dă dureri poate fi scos cu puncţii, dar apa se reface. Dacă în urma traumatismului s-au rupt ligamentele, apa apare în două ore. Dacă e doar entorsă fără lezări de ligamente apa la genunchi apare în șase ore. Trebuie tratată cauza, se impune intervenţia chirurgicală pe ligamentele genunchiului.
 

×
Subiecte în articol: Rodica Marinescu