x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Doru-Romulus Costea: “Diversitatea şi dimensiunile societăţii chineze sunt greu de egalat”

1
Autor: Dan Tomozei 25 Ian 2013 - 11:59
Doru-Romulus Costea: “Diversitatea şi dimensiunile societăţii chineze sunt greu de egalat”
Vezi galeria foto


Interviu acordat de E.S. Doru-Romulus COSTEA, Ambasadorul României în Republica Populară Chineză

Corespondenţă din China

Relaţiile româno-chineze se află pe un drum ascendent, contactele bilaterale şi dimensiunea contractelor de investiţii ale R.P. Chineze în România atingând, în anul recent încheiat, cel mai mare nivel al ultimelor două decenii. La un an de la venirea la post, E.S. Doru-Romulus Costea, Ambasadorul României în China, a vorbit despre experienţele acumulate la Beijing, despre schimbările în cadrul echipei diplomatice române din marele stat asiatic dar şi despre proiectele anului 2013, într-un interviu acordat secţiei române a Radio China Internaţional.

Excelenţă, bine v-am găsit în noul an, dar nu peste multe zile vom petrece şi Anul Nou chinezesc. Totodată, domnule Ambasador Doru-Romulus Costea, sunteţi la finalul primului an de mandat la Beijing motiv pentru care, la începutul dialogului, vă propun să faceţi câteva consideraţii asupra experienţelor acumulate în acest răstimp. Cum aţi descoperit China şi care au fost principalele evenimentele care au marcat agenda anului 2012?

Într-adevăr, încă odată ne dăm seama cât de repede trece un an. Din punctul meu de vedere este o bucurie să îmi fi început mandatul la Beijing la început de an şi pentru noi şi pentru prietenii chinezi. Suntem din nou, cum aţi spus, la câteva zile de un an al calendarului chinez şi la câteva zile după ce am început noi noul an. Ar fi greu de selectat un moment anume din acest an care a trecut, pentru că fiecare zi a fost o zi de învăţare, o zi de descoperire, o zi de suprize de cele mai multe ori foarte plăcute şi de bucurie. Cred că în acest an, pe care l-am petrecut aici, am putut să îmi dau seama la prima mână ce înseamnă prietenia dintre România şi China, şi mai ales ce înseamnă posibilităţile pe care le avem pentru a consolida această prietenie în favoarea intereselor noastre reciproce. În acelaşi timp, anul care a trecut a fost un an foarte important şi pentru România şi pentru China, ca urmare a evenimentelor interne care s-au petrecut în fiecare dintre ţările noastre şi nu în ultimul rând ca urmare a schimburilor dintre România şi China, inclusiv a dialogului politic la nivel înalt.

Anul recent încheiat a adus în agenda bilaterală o serie de evenimente de ordin economic la care Ambasada României, prin echipa de specialişti pe care o coordonaţi, şi-a adus o contribuţie esenţială. Fac referire la proiectele în domeniul energetic, al parteneriatelor semnate în cadrul Secretariatului China – Europa Centrală şi de Est, pentru a da doar două exemple. Cum se vede anul 2012 din perspectiva economică, comparativ cu cel anterior?

2012 a fost un an complicat din punct de vedere economic pentru toată lumea. Nu este nicio supriză că şi relaţiile bilaterale în domeniul economic au fost afectate de evoluţiile din plan global. Cu toate acestea, avem motive să credem că am intrat într-o fază care prevede un aşa zis nivel superior. În 2012, un eveniment important din punct de vedere economic a fost lansarea iniţiativei premierului Wen Jiabao de cooperare dintre China şi Europa Centrală şi de Est, iniţiativă pe care noi am salutat-o şi pe care o considerăm ca fiind una din posibilităţile concrete de acţiune pentru consolidarea relaţiilor dintre România şi China, pentru consolidarea parteneriatului dintre Uniunea Europeană şi China, şi probabil cel mai important lucru, pentru satisfacerea unor interese foarte concrete, atât ale părţii europene, cât şi a părţii chineze. Aceste interese au legătură, în ultimă instanţă, cu asigurarea unui nivel mai ridicat de bunăstare a celor două popoare, pentru că efectele acestei cooperări sunt calculate în aşa fel încât să se răsfrângă în mod pozitiv asupra acestui lucru. Pentru România, din punct de vedere economic, relaţiile, după datele pe care le avem, schimburile au înregistrat o uşoară scădere. După datele pe care le avem noi. În acelaşi timp, însă, este îmbucurător că această scădere s-a înregistrat cu precădere în domeniul importurilor din China, în timp ce exporturile au scăzut mult mai puţin. Cifrele probabil că sunt mai puţin relevante. Credem că pe 12 luni, vom avea cifrele peste câteva zile, vom vedea că avem în jur de trei miliarde, poate către patru. Nu este foarte mult în schimb bilateral, însă deficitul este în scădere ceea ce arată că şi performanţa exportatorilor români şi gradul de absorbţie a produselor noastre sunt mai bune. Un lucru important este că am revenit pe piaţa chineză cu produse pe care le exportam mai de mult sau am introdus produse noi pe care le exportăm. Ca produse din aceste categorii: mierea de albine, vinurile, care constituie o nişă importantă, apa minerală, sucuri naturale, palete pentru turbine, deci şi un produs mai sofisticat, şi produse lactate şi cereale organice. Lista este mai lungă. Fără îndoială că cele mai importante elemente din cooperarea economică din perioada anului trecut sunt date de capitolul investiţiilor pe care le face China în România. Dumneavoastră aţi menţionat domeniul energetic. În acest domeniu au fost înregistrate evoluţii importante. În primul rând am intrat în faza de definitivare a proiectului de investiţii la centrala de la Rovinari, o investiţie de aproape un miliard de dolari. După câte cunoaştem noi, este cea mai mare investiţie de acest fel într-o ţară a Uniunii Europene. Suntem, de asemenea, bucuroşi să vedem că s-a diversificat paleta companiilor chineze care acţionează în domeniul energiilor neconvenţionale, în parcuri eoliene, în parcuri solare. Avem, de dată recentă, un proiecte care se adaugă unei liste destul de mari de alte proiecte de acest gen, pentru energie solară, şi care include realizarea panourilor fotovoltaice, după cum include şi realizarea de elemente ale turbinelor eoliene în ţară. Deci, este vorba şi de o cooperare în domeniul tehnologic, inclusiv prin transfer de tehnologie. Vorbim de cifre care ajung până la o jumătate de miliard de dolari. Lucrurile se mişcă. Anul trecut, mai ales începând din a doua parte a anului, am avut o frecvenţă ridicată a contactelor, cu precădere în domeniul economic.

Privind spre viitor, ştim că Ambasada României în China are în derulare proiecte de anvergură, iar unul dintre cele mai importante este viitorul Consulat de la Beijing. În ce etapă este acest proiect dar şi care sunt pregătirile, dialogurile în cazul anunţatului Institut Cultural Român Beijing?

Ca urmare a intensificării, pe care o dorim şi noi şi partea chineză, a relaţiilor, inclusiv pe palierul contactelor interumane, am decis că serviciile consulare pe care putem să le oferim trebuie să fie mult mai bune decât sunt în momentul de faţă. Proiectul noului oficiu consular, care va fi realizat cu fonduri europene, este în momentul de faţă în ultimele stadii care preced execuţia propriu-zisă. Altfel spus, suntem pe cale să obţinem avizele necesare de la autorităţile locale pentru construcţie, vorbim despre aspectul tehnic, a fost organizată licitaţia pentru companiile care vor participa la execuţia propriuzisă a acestui proiect şi aşteptăm să primim ofertele, în maximum trei săptămâni cred că vom deschide licitaţia, vom vedea care sunt câştigătorii, şi sperăm ca întregul proiect să fie gata în cursul acestei veri. Dar, aş dori mai întâi să vedem că l-am început şi apoi discutăm cum şi când îl terminăm. Însă este limpede că, în momentul de faţă, suntem, cum am spus, în ultima fază a lansării proiectului, după care începem execuţia.

În legătură cu Institutul Cultural Român, am avut negocieri detaliate cu partenerii noştri chinezi. În momentul de faţă aşteptăm de la dânşi reacţia la ultima versiune pe care o are documentul. Sunt convins că imediat după sărbătorile Anului Nou chinezesc vom putea să definitivăm acest document.

Pentru că am vorbit de Ambasadă, vă rugăm domnule Ambasador Costea să ne vorbiţi despre transformările din interior, cu precădere la nivelul echipei pe care o coordonaţi, având în vedere că, în ultima jumătate de an, au avut loc multiple schimbări atât la nivel de specialişti, dar şi de ordin numeric.

În momentul de faţă, aşa cum se întâmplă în orice ambasadă, am trecut printr-o fază în care o parte din echipa pe care o coordonez şi-a încheiat misiunea şi au venit colegi noi. Este important de reţinut că avem în compartimentul economic mai mulţi lucrători decât am avut până acum, lucru care este un argument suplimentar pentru prioritatea pe care o acordăm cooperării economice. Noii colegi pe care îi avem sunt colegi cu experienţă în spaţiul asiatic, doar unul dintre ei a mai lucrat în China, şi mă bucur că au venit cu un ochi proaspăt. Pot să vadă lucruri pe care să le facem mai bine tocmai pentru că sunt la început şi au mai mult entuziasm, încă nu sunt afectaţi de rutina la care se expune orice lucrător. Cred că echipa noastră, în momentul de faţă, inclusiv în domeniul consular, după cum am spus în domeniul economic, în domeniul relaţiilor culturale, cooperării culturale şi al contactelor interumane, este în parametri buni şi cred că vom performa. Trebuie să performăm.

Vă invit domnule Ambasador să ne întoarcem la planul experienţelor directe câştigate de la sosirea dumneavoastră la post. Cum aţi descoperit chinezii, China şi realităţile cu care aţi intrat în contact direct fie la nivel oficial, fie cu ocazia vizitelor efectuate în provincii?


Cel mai important lucru pe care l-aş putea spune despre ce am descoperit aici este dat de faptul că am avut prilejul să cobor în stradă. Cred că v-am mai spus, eu merg cu metroul, merg cu taxiul, merg cu autobuzul de multe ori şi atunci devin un chinez. Am rămas deosebit de impresionat de o vizită pe care Ministerul Afacerilor Externe chinez a organizat-o în provincia Yunan, unde am văzut altă parte a Chinei. Discutând cu prietenii pe care mi i-am făcut în Beijing, am convenit că Beijing nu este China, este o parte a Chinei. China este mult mai mult decât Beijing, aşa cum nici Bucureşti nu este România. Am fost impresionaţi, soţia mea şi cu mine, când am vizitat această provincie, atât de frumuseţea locurilor de acolo, cât şi de dârzenia cu care populaţia din zonă luptă ca să trăiască, pentru că este o zonă defavorizată. Este o zonă adevărată, este o zonă în care am văzut, aşa cum spuneam, dârzenia celor care vor să trăiască mai bine, a văzut preocuparea autorităţilor pentru acest lucru, pentru că Ministerul Afacerilor Externe chinez derulează de 20 de ani un proiect, un program de atenuare a sărăciei, şi am văzut concret consecinţele cooperării internaţionale în acest domeniu. Sunt multe ţări care contribuie, care derulează proiecte în domeniul social, al învăţământului, al organizării urbane şi aşa mai departe, tocmai în acest scop. Deci, cred că trebuie să ne gândim de două ori când citim ştiri sau articole despre China, dintr-un anumit punct de vedere, pentru că întotdeauna realitatea evident este mai mult decât atât. Trebuie să avem, în acelaşi timp, conştiinţa faptului că diversitatea şi dimensiunile societăţii chineze sunt greu de egalat şi îţi trebuie foarte multă răbdare pentru a le descifra corect.

Este deja o chestiune de ordin axiomatic, în cadrul relaţiilor româno-chineze, să se vorbească de prietenia tradiţională dintre cele două ţări. Care sunt elementele fundamentale care pot da asigurări că, odată cu trecerea timpului şi a transformărilor politice interne din cele două ţări, relaţia privilegiată va rezista?


Cred că avem trei argumente foarte puternice pentru a privi cu încredere nu numai la rezistenţa acestei relaţii ci şi la dezvoltarea ei şi apropundarea ei în continuare. Un argument este argumentul istoric, deoarece discutăm de relaţiile dintre România şi China de zeci de ani, relaţii bune. Un al argument este argumentul valorilor, în care identificăm momentul de solidaritate dintre cele două popoare. Nu vorbesc doar de aspectul oficial al autorităţilor ci şi de relaţiile dintre oameni. Înainte să ne întâlnim, am avut o întrevedere cu Asociaţia Foştilor Absolvenţi Chinezi din Străinătate unde există şi o filială a foştilor absolvenţi din România. Faptul că aceşti oameni s-au gândit să se adune, să deruleze programe şi să aibe iniţiative ca să continue legăturile cu ţările în care au învăţat, este un aspect cât se poate de încurajator. Şi al treilea, este vorba despre interese. Interese în sensul cel mai bun al cuvântului. Atâta timp cât este limpede că nimeni nu mai poate să trăiască singur pe lumea aceasta, nu putem să facem decât să cooperăm. Este la fel de limpede că în relaţiile dintre noi, dintre România şi China, plecăm de la premisa că această cooperare trebuie să ducă la rezultate bune pentru ambele părţi. Şi atunci, cum am mai discutat mai demult, cred că a coopera nu înseamnă să ne uităm unul la altul, ci să să ne înţelegem, înseamnă să privim amândoi în aceeaşi direcţie. Deja se întâmplă lucrul acesta. Un argument foarte concret din acest punct de vedere l-am putut constata cu prilejul vizitei mistrului Afacerilor Externe Titus Corlăţean, la Beijing, în octombrie anul trecut. Discuţia pe care a avut-o cu omologul său, primirea şi convorbirea pe care a avut cu vice-premierul Li Keqiang au fost momente în care lideri ai unei noi generaţii, pentru că amândoi, şi ministrul nostru de Externe şi vice-premierul fac parte din noul grup de conducere al celor două ţări, au stabilit, din primul moment, o chimie interpersonală deosebită. Au discutat despre, evident, cooperarea bilaterală, au discutat despre ce se întâmplă în Europa, în China şi în zonă şi a fost limpede că amândoi privesc în aceeaşi direcţie. Avem toate premisele să credem că atât în plan oficial, cât şi în planul cooperării directe, al relaţiilor umane, lucrurile vor merge din ce în ce mai bine. Fără îndoială că trebuie să acţionăm şi concret în acest sens, inclusiv Ambasada.

Domnule Ambasador, dacă ar fi să evocaţi un eveniment care a marcat esenţial activitatea depusă la postul din China, care ar fi acesta şi pentru ce v-aţi opri asupra lui?

Aş identifica două momente. În primul rând, dialogul bilateral, pentru că vorbim de aspecte profesionale, dintre România şi China care, în a doua jumătate a anului trecut, a însemnat patru vizite ministeriale, de membri ai Guvernului la Beijing. O intensitate ridicată, chiar comparativ cu alte state. Subliniez acest lucru pentru că atât în România, cât şi în China, anul trecut a fost marcat de evenimente interne importante. La noi au fost alegeri, în China a avut loc Congresul al XVIII-lea al Partidului Comunist. Acesta este al doilea element despre care pot să spun că a avut un impact asupra activităţii mele. Pentru că este un eveniment istoric. S-a schimbat întreaga garnitură de conducere politică a celei de a doua economi a lumi. China este un jucător global recunoscut ca atare, importanţa sa este evidentă şi nu vor fi niciodată suficiente argumentele pentru a sublinia acest lucru. Să fii martor la o asemenea schimbare, de la faţa locului, este o şansă pe care puţini diplomaţi o au în viaţa lor profesională şi acest lucru este împărtăşit de întreaga comunitate diplomatică. Aşadar, aceste două lucruri cred că sunt cele care pot să fie înscrise în letopiseţul anului 2012 ca fiind marcante.

Am ajuns la finalul dialogului nostru pentru care vă mulţumim. Înainte de a ne lua rămas bun, dat fiind că suntem înaintea Anului Nou chinezesc, vă invit să exprimaţi câteva gânduri pentru viitor.

Este o coincidenţă fericită că urările de Anul Nou pentru anul şarpelui de apă care începe peste trei săptămâni pot să le formulez într-o zi cu semnificaţie specială pentru România, care este Ziua Unirii. Aş dori să folosesc această zi pentru a adresa urările cele mai călduroase de linişte, de succes, de putere de muncă şi de inspiraţie. Prietenilor chinezi şi ascultătorilor dumneavoastră din ţară pentru că vom avea nevoie, cred, de toate aceste lucruri şi de multe altele, şi în acelaşi timp cred că vom avea nevoie, încă odată, de a privi cu toţii în aceeaşi direcţie şi de a acţiona în aceeaşi direcţie, fiind astfel uniţi.

Domnule Ambasador Doru-Romulus COSTEA, vă mulţumim foarte multe pentru acest dialog, vă dorim succes şi La mulţi ani – Xin nian hao! pentru 2013, anul şarpelui.


Vă mulţumesc, la fel şi dumneavoastră, succes în continuare. Daţi-mi voie să vă felicit pentru dinamismul pe care l-am constatat urmărindu-vă nu atât emisiunile cât pagina de prezentare de pe internet şi să vă asigur că veţi găsi în Ambasada României un partener de cooperare şi dialog ori de câte ori doriţi şi pe absolut orice temă.

Citeşte mai multe despre:   doru romulus costea,   China,   interviu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Talpa iadului în tramvaiele din București

Talpa iadului în tramvaiele din București
Galerie Foto Dacă în iad ar exista focurile și cazanele descrise în cărți, atunci căldura de acolo ar fi ca în tramvaiul 25 din București. De când a dat canicula în capitala României, tramvaiele STB au devenit un fel de...

Noul guvernator al Deltei Dunării, „înscăunat” de colegul de partid

Noul guvernator al Deltei Dunării, „înscăunat” de colegul de partid
Galerie Foto Funcția de Guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este ocupată, începând de ieri, de Atena Groza, specialist în biodiversitate. Alianța USR-PLUS a dorit să aducă la...

Tulpina indiană ia avânt în România. „Am putea ajunge la 20.000 de cazuri pe zi”

Tulpina indiană ia avânt în România. „Am putea ajunge la 20.000 de cazuri pe zi”
Galerie Foto În timp ce premierul Florin Cîțu se laudă că are pandemia la degetul mic și că autoritățile din România sunt pregătite să treacă peste toate valurile, estimările specialiștilor privind amploarea valului 4...

Tranzacție economică interesantă a Andreei Moldovan, chiar în timp ce i se pregăteau actele pentru angajarea la OMS

Tranzacție economică interesantă a Andreei Moldovan, chiar în timp ce i se pregăteau actele pentru angajarea la OMS
Plecată, prin demitere, de la conducerea Ministerului Sănătății, după ce a publicat, fără știrea premierului, în luna aprilie, un ordin de ministru prin care se intenționa, practic, carantinarea...

Administrația Prezidențială cheltuie, și anul acesta, 100.000 de euro pentru servicii de grădinărit la Palatul Cotroceni

Administrația Prezidențială cheltuie, și anul acesta, 100.000 de euro pentru servicii de grădinărit la Palatul Cotroceni
Galerie Foto La nici un an de la contractarea unor servicii similare, Administrația Prezidențială a încheiat noi contracte vizând amenajarea spațiilor verzi, furnizarea de material dendrologic, întreținerea arborilor și...

Specialistul PLUS, Vlad Voiculescu, venituri salariale zero timp de doi ani, înainte de a redeveni ministru al Sănătății

Specialistul PLUS, Vlad Voiculescu, venituri salariale zero timp de doi ani, înainte de a redeveni ministru al Sănătății
„Eminența cenușie” a USR-PLUS, de neînlocuitul Vlad Voiculescu, nu a realizat, în anii 2019 și 2020, niciun venit de natură salarială, în România sau în străinătate. Acest detaliu reiese din ultimele...

Bomba gunoaielor din Sectorul 1 stă să explodeze. Contract paralel de salubrizare, legături cu Cosa Nostra și contracte pe bandă rulantă cu statul

Bomba gunoaielor din Sectorul 1 stă să explodeze. Contract paralel de salubrizare, legături cu Cosa Nostra și contracte pe bandă rulantă cu statul
Galerie Foto Scandalul gunoaielor din Sectorul 1 al Capitalei abia acum pare să înceapă. După ce edilul Clotilde Armand, ajutată de dispoziția prefectului Bucureștiului de instituire a stării de alertă în această zonă, a...

USR PLUS vrea procurori trași ca prin inel, chipeși, supli și atletici

USR PLUS vrea procurori trași ca prin inel, chipeși, supli și atletici
Un nou regulament pentru admiterea în Institutul Național al Magistraturii (INM), impus prin Ordin, de Ministerul Justiției, a stârnit un val de proteste printre candidați și magistrați. Una dintre condițiile...

Eliberare condiționată pentru secuii condamnați pentru terorism

Eliberare condiționată pentru secuii condamnați pentru terorism
Istvan Beke și Zoltan Szocs, cetățeni români de etnie maghiară condamnați pentru terorism, au fost eliberați condiționat din detenție. La o zi după eliberarea din Penitenciarul Codlea, cei doi au organizat o co...

Operațiunea „trambulina” de partid continuă cu metoda GDPR

Operațiunea „trambulina” de partid continuă cu metoda GDPR
După ce Jurnalul a dezvăluit neregulile de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) prin care au fost plasați pe posturi călduțe oamenii partidelor din coaliția de la guvernare, nu au răspuns solicitărilor noastre...

Ex-judecătorul Horia Șelaru, fostă mână dreaptă a lui Kovesi, a devenit avocat în Baroul Brașov

Ex-judecătorul Horia Șelaru, fostă mână dreaptă a lui Kovesi, a devenit avocat în Baroul Brașov
Ieșit la pensie la vârsta de 49 de ani, fostul judecător, membru al completelor de 5 de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Horia Valentin Șelaru a devenit, după câteva luni de „liber profesionist”...

Bătălia ONG-iștilor pentru PNL București. Și candidata lui Orban, și victoriosul lui Cîțu, legături cu Guvernul Cioloș

Bătălia ONG-iștilor pentru PNL București. Și candidata lui Orban, și victoriosul lui Cîțu, legături cu Guvernul Cioloș
Galerie Foto Bătăliile din interiorul PNL, în vederea Congresului din 25 septembrie, au ajuns, la sfârșitul săptămânii trecute, la faza „ONG-iștilor”. Ludovic Orban a susținut-o pe Violeta Alexandru, care, înainte de...
Serviciul de email marketing furnizat de