Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zilele acestea se sărbatoreşte împlinirea unui sfert de secol de la căderea Zidului Berlinului. Cu această ocazie e interesant să ascultăm şi vocea unui german de rând. Eroul nostru a dat Leipzigul nemţesc pe Iaşiul moldovenesc, cel puţin pentru o perioadă.
Un tânăr simpatic, ce se poartă modest. Atât de modest, încât are tenişii sparţi, iar barba îi este nerasă de câteva zile. Merge pe jos şi cu bicicleta, timp în care e fugărit de câinii vagabonzi ai oraşului. Dar asta nu-i displace profund. Preferă anonimatul. Dar ţine să-şi exprime părerea asupra lumii. Un german aflat la Iaşi ca activist în cadrul unei fundaţii şi care cu ceva timp în urmă a ţinut o conferinţă cu o temă îndrăzneaţă: “Germania, iluzia unei ţări civilizate”. Ideea neamţului a fost aceea de a genera un dialog despre ce înseamnă Germania pentru români. Dar şi cum îşi vede ţara un german, cum îi vede pe concetăţenii săi şi ce iluzii îşi fac românii vizavi de Germania, ce aşteptări au românii de la această ţară, ce exagerări există, dacă aici gândim cu toţii în mod realist despre puterea numărul unu a Europei. Prelegerea a creat extrem de multe comentarii. De aceea “cazul” trebuie disecat până în cele mai adânci detalii. Ce s-a spus şi nu se ştie merită cu prisosinţă a fi adus la cunoştinţă. “Când am ajuns aici în octombrie am rămas suprins că foarte mulţi români au o părere foarte bună despre Germania. Eu sunt foarte critic, pentru că am trăit într-un mediu şi mai critic, cu oameni radicalizaţi. Întreţineam şi legături cu aşa-numita societate civilă. Cei care n-au fost încă în Germania vorbesc foarte bine despre această ţară, ca despre o ţară foarte civilizată. Este o chestiune stereotipă. Câteodată se uită partea demnă de criticat. Mai ales dacă luăm un anumit complex de inferioritate care se întâlneşte în România, unul nedrept. Stereotipuri, prejudecăţi pozitive, despre ele discutăm”.
Mai bine cu 200 de euro în România decât cu 2000 în Germania
“În România despre Germania se spune că totul este foarte bine, corectitudine, relaţiile sunt foarte bune. Să le luăm pe rând. Toată lumea e înnebunită după autostrăzi şi condiţiile în care se desfăşoară traficul în Germania. Poate fi într-adevăr practic, dar e şi costisitor şi eu nu sunt foarte bogat, de exmplu. Taxele de drumuri sunt mari, dar mai ales, nu poţi circula între staţii, nu poţi opri oriunde, ca la voi. În România sunt voluntar, primesc bani, dar nu foarte mult, însă aici pot sta pe o parte a străzii (cu autostopul), se opreşte maşina şi mă ia. La noi în Germania nu opreşte între statii. În România de multe ori nici n-a trebuit să plătesc. În ţara noastră oamenii sunt foarte deschişi, dar în Germania pe autostradă n-ai voie să opreşti. Şi ăsta este un mare avantaj de care nu vă daţi seama. Acolo nu prea opreşte lumea, oamenii zic că poţi fi violator sau unul care vrea să jefuiască. La voi nu, e un lucru foarte hipiot. În Germania singura alternativă e să iei trenul, dar e foarte scump. E o mare problemă să călătoreşti, dacă n-ai reducere. Între oraşe, în Germania nu există microbuze şi nu opreşte nimeni între destinaţii, doar la staţie. Aşadar, eficienţa mare se face cu costuri foarte mari. Dacă vrei să ai foarte mult trebuie să cheltui foarte mult. Costurile de asigurare sunt puţine sub 1500-2000 de euro, iar la Iaşi se plăteşte 20 de euro, ceva infim. În Germania trebuie să renunţi la mare parte din activităţi. Aici trăieşti mai intens, acolo eşti condiţionat de reguli, trebuie să munceşti foarte mult. Aici se câştigă 200 de euro pe lună pentru o muncă obişnuită. Dar cu aceste aproximativ opt milioane, trăieşti mai intes faţă de cei 2000 de euro primiţi în Germania”.
În România există mai multe libertăţi ca în Germania. “Voi românii sunteţi mai aproape de oameni”
“În România am găsit mult mai multe libertăţi faţă de ţara mea. Aici accesul la Internet se face mult mai uşor. De fapt, în general, accesul la cultură. În Germania plăteşti foarte mult pentru toate astea. De exemplu, accesul la filme, la voi e gratis. Există Clubul cinefililor, gratuit. La noi costă foarte mult. Ca să intri în club trebuie să plăteşti cinci euro, acesta e cel mai ieftin preţ. La petrecerile din cluburi de asemenea se plăteşte intrarea, pe lângă consumaţie. La voi intrarea e de cele mai multe ori liberă. Evenimentele culturale sunt gratuite, nu ca la noi. Oamenii în Germania se ţin de reguli. Aici mai poţi negocia puţin. Mergi la ştrand în orice land şi ţi se spune: n-ai voie să sari, să faci aia, aia, asta. Aici în România nimeni nu vine să interzică ceva. Mi-am făcut abonament. În Germania e doar pentru o singură persoană, dar la voi poţi să intri şi cu prieteni, ceea ce la noi e imposibil. E prea multă corectitudine. Voi românii sunteţi mai aproape de oameni. E o problemă câinii străzii? Da, şi nu prea. Le dăm de mâncare de pe o parte şi ne atacă instinctiv, pe de alta, dar asta nu o consider o tragedie. Aici eşti mai aproape de viaţa reală, umană”.
Şi în landurile noastre e destulă mizerie în cartierele mărginaşe
“Toţi spun că e murdărie în unele locuri din România, dar nu e aşa. Nu e mizerie în România. În cartierele mai sărace din Berlin e destulă mizerie. Mâncarea cea mai ieftină la noi e cea de la supermarket, dar nu e cea mai sănătoasă…Aici în România merg la piaţă, am prieteni cu rude la ţară. Mănânc mâncare care are un gust bun. Oamenii trebuie să ştie ce mânâncă şi să aibă conştiinţa că ceea ce consumă este veritabil, sănătos. E foarte bine că aici avem pe mama sau pe bunica la ţară. În Germania, în majoritatea regiunilor nici nu mai există piaţă. Sau dacă există e mult, mult mai scump ca la supermarket. Sunt magazine bio, eco, dar nu ştii de unde e importată marfa, dacă e din Spania sau din altă parte. La voi, relaţia cu natura e mai dezvoltată în sens pozitiv. Unii zic că bunicii de aici de la ţară sunt înapoiaţi. Şi ce să cauţi la ei, zona rurală e înapoiată, e plictisitor, ce să cauţi acolo, unde oamenii sunt săraci. Dar acolo se trăieşte mai aproape de valorile reale. Revenind la alimentaţie şi la produsele ţărăneşti din pieţele voastre, în România se plăteşte mult mai puţin pe produse cu adevărat sănătoase, decât în Germania, unde astfel de produse sunt de patru ori sau mai mult mai scumpe, decât un produs neecologic”.
“În Germania n-am bani să beau bere în fiecare zi cum faceţi voi în România”
“Din cât câştigi în Germania, ce bani îţi mai rămân dacă vei cumpăra astfel de produse, după ce plăteşti toate taxele şi facturile noastre foarte mari? Eu aici mănânc de 100 de euro pe lună, iar locuinţa mă costă puţin. Acolo ar fi fost cel puţin 500 de euro pe lună doar o gazdă. În Germania nu-ţi ajung bani deloc să investeşti în tine”. Germanul a observat că românii, în ciuda veniturilor reduse, mai au şi alte posibilităţi de supravieţuire. De exemplu, unii, în România, stau cu părinţii, ceea ce în Vest e rar. Au bunici care le furnizează, le trimit la oraş carne de animale sănătoase, lapte, ouă, fasole. Şi astfel îi rămâne românului bani destui şi pentru berea de zi cu zi. În Germania ca să bei bere îţi trebuie foarte mulţi bani”.
Birocraţia e mai mare la noi
“Acolo taxele şcolare sunt mari. Noi ne grăbim să avem doctorat la o vârstă fragedă ca apoi să nu avem nimic de fapt de făcut. Dacă există o aroganţa a nemţilor, o atitudinea superioară faţă de est-europeni? Chiar şi în Germania, faţă de cei din est, cum sunt eu, un land ce provine din Germania comunistă, circulă foarte multe glume cu polonezi, est-europeni, dar sunt idei preconcepute. Iar polonezii fac munca cea mai grea, muncesc la câmp, ceea ce nu face niciun neamţ. Şi e plătit mai prost ca să faci o muncă obositoare, cum e de exemplu la cules căpşuni. Cât despre birocraţie, există şi este chiar mai mare. Holocaustul a fost posibil pornind de la noi. Acum, mai nou, am început să bombardăm Serbia, Afganistanul. E un fel de neocolonialism, şi nu mi se pare civilizat. Bogăţia nemţilor se bazează pe suferinţa din alte ţări. Există şi multă violenţă, rasism. În ultimii ani 183 oameni au fost ucişi din 90 încoace din motive legate de faptul că erau străini. Acum nu mai e atât de uşor să primeşti azil în Germania. Abia un procent foarte mic primeşte, mulţi sunt trimişi înapoi indiferent de situaţia pe care o au. S-au dat foc la locuinţele unor străini şi nimeni n-a reacţionat, nici poliţia măcar. Un azilant a ars într-o celulă de poliţie şi încă nu s-a desluşit de ce. În Dresda neonaziştii au agresat populaţia paşnică. Au fost circa 10.000 manifestanţi la cea mai mare manifestaţie neonazistă din Europa. Noi am încercat să blocăm traseul, dar poliţia nu ne-a lăsat. Neonaziştii au avut voie să se manifeste. Există un rasism radical manifestat mai ales în Est, pentru că sunt şi mulţi oameni dezamăgiţi de ce s-a promis şi ce s-a făcut.
Cei care au un părinte din altă ţară sunt consideraţi străini şi le este frică să iasă în stradă”.
Imagine greşită despre România, românii au un nivel de cunoştinţe ridicat
Neamţul este de părere că în Germania este o părere greşită despre români. “De exemplu prostituatele românce nu vin în Germania să se distreze, ci forţate de nevoi materiale. Sunt fete frumoase şi nu e o ruşine să spui că eşti român. Civilizaţia înseamnă nişte costuri mult mai mari pentru omul de rând. Dar nivelul de instruire nu e atât de ridicat ca aici. În Germania dacă ştii două limbi, eşti considerat dintr-o familie aristrocrată. Nivelul de cultură generală e mult mai ridicat în România. Chiar şi ca studenţi în străinătate, faţă de germani, italieni, spanioli, românii au o cultură generală dezvoltată”.
Corupţie există şi la noi, ţigani sunt şi în Germania
“Corupţie există şi în Germania, Helmuth Kohl se judecă în procese de ani şi ani pentru aşa ceva. Aşteptările de la politicienii germani nu sunt mari. Şi unii dintre ei sunt implicaţi în afaceri, probleme de bani. În sud-vestul ţării sunt bogaţi, acolo se învecinează cu Elveţia. În cea învecinată cu Polonia există partidul naţionalist şovin, acolo sunt cei mai mulţi emigranţi şi implicit şi cele mai multe probleme. Există şi terorism de stânga, dar şi de dreapta, aşa cum există şi sărăcie.
Există ţigani şi în Germania”. L-am întrebat pe “teuton” dacă mulţi germani au o părere prostă despre români. “Multe idei sunt preconcepute. Nu toată lumea, sunt şi oameni culţi, care ştiu că nu e chiar aşa, mai ales cei care au vizitat estul. Părerea proastă vine şi din idei vechi preconcepute dar şi din necunoştere…”
“M-am bucurat că în autocarul românesc am putut să mă înting pe podea”
“Eu am venit aici cu mici aşteptari. Nu ştiam multe despre România, doar că e vecină cu Bulgaria, în rest, absolut nimic. Când am început să mă documentez despre ţară mi s-a părut foarte complicat, am aflat că există mari diferenţe între regiuni şi nu mai înţelegeam nimic.
Am preferat să activez în cadrul unei asociaţii neguvernamentale, non-profit, în mai multe proiecte care sunt sprijinite din punct de vedere financiar de Uniunea Europeană. Am vizitat copiii de la şcoalele Waldorf, ne-am dus la şcoli şi universităţi să le vorbim studenţilor, am scris proiecte europene…Însă îmi amintesc cu plăcere de drumul până aici. La venire, în autocar eram înconjurat de români, foarte mulţi navetişti…Am vorbit cu un informatician stabilit în Germania şi mi-a explicat câteva lucruri despre români care mi s-au părut foarte interesante. A fost foarte relaxant, spre deosebire de un autobuz nemţesc, fie şi prin faptul că am am putut să stau pe podea să mă întind”, povesteşte neamţul care a putut astfel să aţipească şi s-a odihnit la modul hipiot, boem, aşa cum îi place. De aceea îndrăgeşte mult lejeritatea românească şi faptul că românii pot să facă anumite lucruri care în Germania ar fi imposibil de realizat. Primul lucru pe care l-a văzut când a ajuns să facă un popas după intrarea pe teritoriul României a fost să vadă nişte tipi puţin mai dubioşi cum jucau alba-neagra. Şi eu, ca român, şi reporter, m-am mirat, însă nu foarte tare, de gaura din încălţămintea germanului (foto). Ca şi Jeffrey Franks, vă mai amintiţi de el? Reprezentantul FMI la Bucureşti! Mi s-a părut a fi o gaură mare cât cea din steagul României la revoluţie. Sau mai degrabă cât una din Zidul Berlinului, tot în 1989. Acum suntem în 2014 şi unii “teutoni” s-au îndrăgostit de România…Noi încă ne mai gândim dacă să mai facem o revoluţie. E bine spus? Revoluţie?… Peste câteva zile e 22 decembrie 2014. Se împlinesc 25 de ani de la dispariţia lui Nicolae Ceauşescu…
Citește pe Antena3.ro
