"Exista o complicitate a partidelor mari"

04 Iun 2004 • 00:00

INTERVIU

Mai sunt doua zile pana la alegerile locale de la 6 iunie, iar presedintele Asociatiei Pro Democratia, Cristian Parvulescu, face o radiografie a campaniei electorale care se va incheia maine la ora 7:00.

OANA STANCU

Jurnalul National: Domnule Parvulescu, Pro Democrat ia a monitorizat desfasurarea campaniei electorale. Am avut de-a face cu o campanie curata?

Cristian Parvulescu: In unele zone exista diferite tipuri de actiuni la limita legalitatii. La Medgidia, de exemplu, a existat o confruntare intre locuitorii cartierului Ali Baba si Jandarmerie, careia i-au reprosat interventia in campania unui partid politic si, de acolo, s-a ajuns si la utilizarea armamentului: 36 de cartuse trase. In campanie. Mi se pare ca e foarte grav. Totul a plecat de la cateva afise electorale ale PD, care erau lipite pe gardurile unor persoane cu acordul lor si care erau rupte de catre jandarmi. Au fost persoane care au fost batute de catre jandarmi, care au certificate medicolegale foarte serioase. Or, o asemenea situatie denota ca acolo unde miza este foarte importanta, situatia poate degenera. In cazul de fata, afisele erau ale PD.

Mai exista o acuza pe care o fac multe partide politice din opozitie, si anume ca sefii sectiilor de votare au fost alesi de catre primari din persoane care sunt apropiate partidului de guvernamant, daca nu chiar membri ai acestuia. In plina campanie electorala a fost numit si presedintele Autoritatii Electorale Permanente. O situatie inedita si inexplicabila. Autoritatea trebuia sa organizeze procesul electoral. Mai mult a fost politizata pentru ca doua dintre cele trei persoane care o conduc provind din PSD: un presedinte - dl Octavian Opris - si un vicepresedinte - dl Flesariu. E greu de crezut ca doua persoane care au fost membri ai partidului timp de 14 ani au devenit intre timp niste persoane obiective. Dl Flesariu sau dl Opris reprezinta un suport real pentru dl Agathon in Biroul Electoral Central. Raportul de forta in BEC se schimba.

Favoruri

Apoi, prin lege s-au creat discriminari intre partidele parlamentare si cele extraparlamentare. Prezenta pe buletinele de vot se stabileste separat pentru partidele parlamentare si neparlamentare, ca si cand ultimele ar fi mai putin importante. Nu au sanse egale. In timpul procesului electoral, Guvernul a intervenit cu o hotarare prin care a stabilit ca organizatiile etnice care nu au reprezenti in Parlament trebuie sa faca dovada ca sunt sustinute de 15% dintre membrii minoritatii respective, iar listele de sustinatori trebuie sa contina si data de 6 iunie. Ceea ce a facut ca unele organizatii sa fie in incapacitatea de a se prezenta la alegeri. Este vorba de Uniunea Civica Maghiara, de exemplu. Mai mult decat atat, in Harghita, Parchetul si Politia realizeaza anchete ca sa determine daca unii dintre reprezentantii Uniunii Civice Maghiare s-au inregistrat pe listele Forumului Democrat German. E o forma de hartuire. Cred ca o persoana are dreptul sa participe la atatea organizatii civice cate exista, cu conditia ca etnicii respectivi sa-l recunoasca ca atare. Mi se pare ca este vorba de un sprijin care se acorda unui partener de guvernare. De fapt, hotararea de guvern a favorizat UDMR si Partida Rromilor in raport cu organizatiile concurente reprezentative pentru minoritatile respective. Exista si efecte perverse: organizatiile rromilor, considerand ca sunt victime ale PSD incearca sa se indrepte catre un partid pe care il considera opus PSD, in speta PRM. Iarasi este un risc foarte important. Acela al marginalizarii si transformarii unor organizatii in organizatii cu tentatie extremista.

Vorbeati despre actiuni la limita legalitatii...

Putem vorbi despre recursul la resurse publice - masinile din dotare, aparatura din dotarea institut iilor in campanie. Ceea ce este total nepermis. E greu de evaluat cat semnifica acest lucru, dar exista. Sunt cazuri clare de prefecti care au fost prezenti in campania electorala. In Icalitate individuala". Nu exista o asemenea calitate individuala. Exista cazuri de functionari publici care au fost implicati in campanie si sustin in momentul de fata candidati. Sunt in concediu sau sunt platiti de statul roman.

Face presedintele Iliescu campanie pentru PSD?

Exista, cel putin la nivelul aparentelor, o campanie pentru PSD. Vizite in teritoriu care nu s-au realizat cu aceeasi frecventa in perioade echivalente ale anilor precedenti. Nu este tocmai o atitudine nepartinitoare, asa cum ar fi necesar. Dar nu cred ca putem vorbi despre participare la mitinguri electorale, asa ceva nu exista. Deci e mai degraba o forma implicita de sprijin, si nu o forma explicita.

Cum vi se pare campania din Bucuresti?

Cred ca ceea ce lipseste sistematic in Romania este o dezbatere coerenta pe teme precise, programe politice. Nici publicul nu asteapta politici publice, dar de data aceasta putem sa vorbim despre o vina a partidelor politice, care trebuie sa educe electoratul, dar nu in campanie electorala. 80% dintre romani declara ca sunt dezinteresati de politica. Exista cam 400.000 de candidati la alegerile locale, asta inseamna aproximativ 2% dintre romani, deci cei interesati de politica sunt de fapt doar membrii partidelor politice. E un subiect pe care partidele nu-l ating pentru ca eu cred ca exista o complicitate intre marile partide din Romania in ceea ce priveste distribuirea rolurilor. In campanie, sigur, exista mizele directe, legate de raporturile de forta, dar pe plan general, aceasta complicitate a devenit evidenta in modul cum au fost aprobate Legea partidelor politice, Legea finantarii partidelor, Legea alegerilor locale.

Care ar fi aceasta distribuire a rolurilor?

Partidele mari au creat un sistem legislativ care le portejeaza in raport cu partidele mici, extraparlamentare. Inclusiv la alegerile locale s-a impus o formula care obliga partidele sa obtina 5% minimum la nivel judetean sau al localitatii pentru a intra in consiliu. Mai mult decat atat, partidele cu relevanta locala nu pot candida. Ne putem imagina ca, intr-o localitate, cetatenii se organizeaza intr-un partid politic care este important doar pentru localitatea respectiva si unde vor sa promoveze, in raport cu celelalte partide, politici specifice. Ei bine, acest partid nu poate candida in alegerile din Romania, ci numai partidele nationale. Sa ne aducem aminte insa ca e vorba de alegeri locale si ca doar cetatenii pot stabili ce e important pentru pentru ei. Partidele politice au creat un sistem care transforma cetateanul intr-un spectator, si nu intr-un participant activ.

S-a vorbit foarte mult de fraudarea alegerilor. Sunt semnale in acest sens?

Fraudarea alegerilor este un proces, nu un eveniment care se desfasoara la o anumita data. Poate sa se desfasoare si pe parcursul campaniei. Spre exemplu, mita electorala, oferirea de cadouri in bani sau in bunuri functioneaza, chiar daca este interzisa de lege. Exista sesizari, inregistrari in mai multe localitati. La Busteni, de exemplu, s-au distribuit catre alegatorii varstnici cadouri alimentare, iar acestia au facut declaratii cum ca vor sprijini candidatii in numele carora s-au dat acele bunuri, desi este interzisa prin lege atat darea, cat si primirea de bunuri de genul acesta. S-au mai dat excursii, imbracaminte...

Care ar fi portitele de fraudare a alegerilor?

Exista unele suspiciuni legate de presedintii si vicepresedintii birourilor sectiilor de votare, dar trebuie sa consideram ca aceste persoane inteleg responsabilitatea care le revine. La alegerile din 2000, de exemplu, un candidat al unui partid la Primaria Bucurestiului a obtinut intr-o sectie de votare 200 de voturi, iar partidul sau, zero. In general se stie ca un om voteaza si candidatul la primar si lista de consilieri. Ce se mai poate intampla? Se pot imparti voturile intre formatiunile politice.

Care e miza alegerilor?

Sunt doua mize importante: pe de o parte, controlul resurselor judetene, pe de alta, alegerile parlamentare si prezidentiale din toamna acestui an, pentru ca alegerile locale, in special din Bucuresti si Cluj, vor da o tendinta. Pentru PD, de exemplu, sunt cruciale aceste alegeri, pentru ca va supravietui sau nu acestui an electoral.

Cine castiga localele castiga si generalele?

Nu cu atat de mare usurinta, dar controlul Consiliului judetean asigura unui partid si posibilitatea de a organiza sub auspicii pozitive alegerile parlamentare si prezidentiale. Iar numarul de primari e foarte important, pentru ca ei organizeaza practic alegerile. Iar acest prag de 5% introdus prin lege va permite celui care ia 40% la vot sa aiba de fapt majoritatea absoluta. Nici nu vor mai exista negocierile judetene.