INTERVIU
Mai sunt doua zile pana la
alegerile locale de la 6 iunie,
iar presedintele Asociatiei Pro
Democratia, Cristian Parvulescu,
face o radiografie a
campaniei
electorale care se va
incheia maine la ora 7:00.
OANA STANCU
Jurnalul National: Domnule
Parvulescu, Pro Democrat
ia a monitorizat desfasurarea campaniei electorale.
Am avut de-a face cu o
campanie curata?
Cristian Parvulescu: In unele
zone exista diferite tipuri de actiuni
la limita legalitatii. La Medgidia,
de exemplu, a existat o confruntare
intre locuitorii cartierului Ali Baba
si Jandarmerie, careia i-au reprosat
interventia in campania unui partid
politic si, de acolo, s-a ajuns si la
utilizarea armamentului: 36 de
cartuse trase. In campanie. Mi se
pare ca e foarte grav. Totul a plecat
de la cateva afise electorale ale PD,
care erau lipite pe gardurile unor
persoane cu acordul lor si care erau
rupte de catre jandarmi. Au fost
persoane care au fost batute de catre
jandarmi, care au certificate medicolegale
foarte serioase. Or, o asemenea
situatie denota ca acolo unde
miza este foarte importanta, situatia
poate degenera. In cazul de fata,
afisele erau ale PD.
Mai exista o acuza pe care o fac
multe partide politice din opozitie, si
anume ca sefii sectiilor de votare au
fost alesi de catre primari din persoane
care sunt apropiate partidului
de guvernamant, daca nu chiar
membri ai acestuia. In plina campanie
electorala a fost numit si presedintele
Autoritatii Electorale Permanente.
O situatie inedita si inexplicabila.
Autoritatea trebuia sa organizeze
procesul electoral. Mai mult a
fost politizata pentru ca doua dintre
cele trei persoane care o conduc provind
din PSD: un presedinte - dl Octavian
Opris - si un vicepresedinte -
dl Flesariu. E greu de crezut ca doua
persoane care au fost membri ai partidului
timp de 14 ani au devenit
intre timp niste persoane obiective.
Dl Flesariu sau dl Opris reprezinta
un suport real pentru dl Agathon in
Biroul Electoral Central. Raportul de
forta in BEC se schimba.
Favoruri
Apoi, prin lege s-au creat discriminari intre partidele parlamentare
si cele extraparlamentare.
Prezenta pe buletinele de vot se stabileste separat pentru partidele parlamentare
si neparlamentare, ca si
cand ultimele ar fi mai putin importante.
Nu au sanse egale. In timpul
procesului electoral, Guvernul a
intervenit cu o hotarare prin care a
stabilit ca organizatiile etnice care
nu au reprezenti in Parlament trebuie
sa faca dovada ca sunt sustinute
de 15% dintre membrii minoritatii respective, iar listele de sustinatori trebuie sa contina si data de 6
iunie. Ceea ce a facut ca unele organizatii sa fie in incapacitatea de a se
prezenta la alegeri. Este vorba de
Uniunea Civica Maghiara, de exemplu.
Mai mult decat atat, in Harghita,
Parchetul si Politia realizeaza
anchete ca sa determine daca unii
dintre reprezentantii Uniunii Civice
Maghiare s-au inregistrat pe listele
Forumului Democrat German. E o
forma de hartuire. Cred ca o persoana
are dreptul sa participe la
atatea organizatii civice cate exista,
cu conditia ca etnicii respectivi sa-l
recunoasca ca atare. Mi se pare ca
este vorba de un sprijin care se
acorda unui partener de guvernare.
De fapt, hotararea de guvern a favorizat
UDMR si Partida Rromilor in
raport cu organizatiile concurente
reprezentative pentru minoritatile
respective. Exista si efecte perverse:
organizatiile rromilor, considerand
ca sunt victime ale PSD incearca
sa se indrepte catre un partid pe
care il considera opus PSD, in speta
PRM. Iarasi este un risc foarte important.
Acela al marginalizarii si
transformarii unor organizatii in
organizatii cu tentatie extremista. Vorbeati despre actiuni la
limita legalitatii...
Putem vorbi despre recursul la
resurse publice - masinile din
dotare, aparatura din dotarea institut
iilor in campanie. Ceea ce este
total nepermis. E greu de evaluat
cat semnifica acest lucru, dar exista.
Sunt cazuri clare de prefecti care
au fost prezenti in campania electorala.
In Icalitate individuala". Nu
exista o asemenea calitate individuala.
Exista cazuri de functionari
publici care au fost implicati in campanie
si sustin in momentul de fata
candidati. Sunt in concediu sau sunt
platiti de statul roman.
Face presedintele Iliescu
campanie pentru PSD?
Exista, cel putin la nivelul
aparentelor, o campanie pentru
PSD. Vizite in teritoriu care nu s-au
realizat cu aceeasi frecventa in
perioade echivalente ale anilor
precedenti. Nu este tocmai o atitudine
nepartinitoare, asa cum ar fi
necesar. Dar nu cred ca putem vorbi
despre participare la mitinguri electorale,
asa ceva nu exista. Deci e
mai degraba o forma implicita de
sprijin, si nu o forma explicita. Cum vi se pare campania
din Bucuresti?
Cred ca ceea ce lipseste sistematic
in Romania este o dezbatere
coerenta pe teme precise, programe
politice. Nici publicul nu asteapta
politici publice, dar de data aceasta
putem sa vorbim despre o vina a
partidelor politice, care trebuie sa
educe electoratul, dar nu in campanie
electorala. 80% dintre romani
declara ca sunt dezinteresati de
politica. Exista cam 400.000 de candidati la alegerile locale, asta
inseamna aproximativ 2% dintre
romani, deci cei interesati de politica
sunt de fapt doar membrii partidelor
politice. E un subiect pe care
partidele nu-l ating pentru ca eu
cred ca exista o complicitate intre
marile partide din Romania in ceea
ce priveste distribuirea rolurilor. In
campanie, sigur, exista mizele
directe, legate de raporturile de
forta, dar pe plan general, aceasta
complicitate a devenit evidenta in
modul cum au fost aprobate Legea
partidelor politice, Legea finantarii
partidelor, Legea alegerilor locale. Care ar fi aceasta distribuire
a rolurilor?
Partidele mari au creat un sistem
legislativ care le portejeaza in
raport cu partidele mici, extraparlamentare.
Inclusiv la alegerile locale
s-a impus o formula care obliga partidele
sa obtina 5% minimum la
nivel judetean sau al localitatii pentru
a intra in consiliu. Mai mult
decat atat, partidele cu relevanta
locala nu pot candida. Ne putem
imagina ca, intr-o localitate, cetatenii
se organizeaza intr-un partid politic
care este important doar pentru
localitatea respectiva si unde vor sa
promoveze, in raport cu celelalte partide,
politici specifice. Ei bine, acest
partid nu poate candida in alegerile
din Romania, ci numai partidele
nationale. Sa ne aducem aminte insa
ca e vorba de alegeri locale si ca doar
cetatenii pot stabili ce e important
pentru pentru ei. Partidele politice
au creat un sistem care transforma
cetateanul intr-un spectator, si nu
intr-un participant activ. S-a vorbit foarte mult de
fraudarea alegerilor. Sunt
semnale in acest sens?
Fraudarea alegerilor este un proces,
nu un eveniment care se
desfasoara la o anumita data. Poate
sa se desfasoare si pe parcursul campaniei.
Spre exemplu, mita electorala,
oferirea de cadouri in bani
sau in bunuri functioneaza, chiar
daca este interzisa de lege. Exista
sesizari, inregistrari in mai multe
localitati. La Busteni, de exemplu,
s-au distribuit catre alegatorii varstnici
cadouri alimentare, iar acestia
au facut declaratii cum ca vor sprijini
candidatii in numele carora s-au
dat acele bunuri, desi este interzisa
prin lege atat darea, cat si primirea
de bunuri de genul acesta. S-au mai
dat excursii, imbracaminte...
Care ar fi portitele de fraudare
a alegerilor?
Exista unele suspiciuni legate
de presedintii si vicepresedintii
birourilor sectiilor de votare, dar
trebuie sa consideram ca aceste persoane
inteleg responsabilitatea care
le revine. La alegerile din 2000, de
exemplu, un candidat al unui partid
la Primaria Bucurestiului a obtinut
intr-o sectie de votare 200 de voturi,
iar partidul sau, zero. In general se
stie ca un om voteaza si candidatul
la primar si lista de consilieri. Ce se
mai poate intampla? Se pot imparti
voturile intre formatiunile politice. Care e miza alegerilor?
Sunt doua mize importante: pe
de o parte, controlul resurselor judetene, pe de alta, alegerile parlamentare
si prezidentiale din toamna
acestui an, pentru ca alegerile locale,
in special din Bucuresti si Cluj, vor
da o tendinta. Pentru PD, de exemplu,
sunt cruciale aceste alegeri, pentru
ca va supravietui sau nu acestui
an electoral. Cine castiga localele castiga si generalele?
Nu cu atat de mare usurinta,
dar controlul Consiliului judetean
asigura unui partid si posibilitatea
de a organiza sub auspicii pozitive
alegerile parlamentare si prezidentiale. Iar numarul de primari e foarte
important, pentru ca ei organizeaza
practic alegerile. Iar acest prag de
5% introdus prin lege va permite
celui care ia 40% la vot sa aiba de
fapt majoritatea absoluta. Nici nu
vor mai exista negocierile judetene.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
