Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce cutia Pandorei a fost deschisă la Compania Naţională de Drumuri și Autostrăzi, angajații incomozi sunt pe rând “eliminați” din CNADNR. Asta după ce un grup de şase salariați și-au riscat locurile de muncă și, în urmă cu câteva luni, au inițiat un grup care a început să semnaleze neregulile. Contractele date cu dedicație, presiuni, amenințări și sute de milioane de euro din bugetul statului român scurse pentru despăgubirile acordate constructorilor. Sunt doar câteva din lucrurile ieșite la suprafață. Cu prețul funcției pentru fostul director al Direcției de Întreținere Drumuri și Autostrăzi, Florin Dascălu.
Experienţa de 20 de ani în companie a lui Florin Dascălu a fost considerată nulă de actualul director general al companiei, Călălin Homor. Fostul angajat a început deja demersurile pentru a da în judecată CNADNR pentru abuz în serviciu în cazul desfacerii contractului său de muncă. Cere să se întoarcă în companie, iar conducerea CNADNR să-i plătească despăgubiri.
Reducerea la tăcere a angajaților CNADNR. Cine nu răspunde comenzilor este dat afară
Rep.: După o experiență de 20 de în Compania Națională de Drumuri, cum ați ajuns să fiți dat afară atât de ușor?
F.D.: Totul a început când noi, un grup de 5-6 salariați, ne săturasem să stăm doar să privim și am început să punem pe hârtie problemele reale ale CNADNR, pornind de la management, finanțare, contracte, administrare. Unii dintre noi, fiind cu experiență și calificare, am făcute niște sugestii de restructurare și reformare. Am venit cu idei. Ne-am adresat directorului general, iar domnia sa ne-a zis să le punem pe hârtie. Am vrut să discutăm cu dumnealui și nu am reușit. Am trimis adrese și către ministrul Dan Constescu și chiar premierului Dacian Cioloș. Niciunul nu a vrut să stea de vorbă cu noi, veneam cu niște idei tocmai pentru a duce compania către performanță.
Rep.: Ce s-a întâmplat apoi? Ce ați făcut mai departe?
F.D.: Am început să tragem tot felul de semnale de alarmă. Am organizat o conferință de presă, în care noi am decis să facem publice multe dintre lucrurile pe care nimeni nu le-a spus. Am zis atunci că toate autostrăzile construite în ultimii ani sunt în aceeași situație precum cea a autostrăzii plutitoare. Și se va vedea asta. Deja Autostrada Lugoj-Deva, lotul 2, are mari probleme, similare cu cele de pe autostrada demolată. Și restul se vor vedea în timp. Am atras atenția atunci că nu s-a investit aproape deloc în refacerea podurilor și așa am ajuns ca peste 50% din ele să aibă durata de viață îmbătrânită. După ce s-a aflat în companie despre faptul că o mână de oameni a avut curajul să se răscoale împotriva sistemului, au început demersurile să ne facă să tăcem.
Rep.: În ce au constat aceste demersuri?
F.D.: Mi s-a atras atenția de către consiliera ministrului, Raluca Rașca. Mi-a zis că sunt singurul director din acest grup și să am grijă. Și chiar pe 5 mai, Direcția de Întreținere Drumuri și Autostrăzi, pe care o conduceam și care a fost înființată în 1990, a fost subit desființată. La fel s-a întâmplat cu mai multe direcții. Atunci mi-am dat demisia de onoare, dar numai din funcția de director. M-am trezit apoi că Direcția juridică și cea de resurse umane mi-au desfăcut contractul de muncă, chiar dacă eu îmi dădusem demisia doar dintr-o funcție.
Rep.: Și cum au justificat desfacerea contractului de muncă?
F.D.: Au zis că eu mi-am dat demisia și, dacă grupul din care făceam parte a vrut el însuși restructurare și reformă, atunci eu voi fi primul dat afară. Și așa a fost.
Un agent imobiliar face autostrăzi la CNADNR
Rep.:Au mai fost dați afară și alți angajați, la fel?
F.D: Nu. Odată cu desființarea mai multor direcții, restul angajaților au fost mișcați pe alte poziții, dar au rămas în CNADNR. Doar eu am fost dat afară.
Rep.: Pe cine credeți că ați supărat?
F.D.: Pentru a se da o lecție pentru cei care se vor opune companiei, m-au dat afară. Domnul Boloș (Marcel Boloș, secretar de stat în Ministerul Transporturilor – n.r.) a făcut acea nouă organigramă și directorul general al CNADNR a acceptat-o. Nu era o atmosferă pentru performanță. S-au desființat o serie de departamente și s-au înființat altele noi. La Direcția de Construcție Autostrăzi este la conducere acum un inginer civilist, Adrian Blejan, iar directorul general adjunct care se ocupă de autostrăzi este agent imobiliar la bază și se numește Octavian Trifan. Va dați seama ce performanțe sunt.
Rep.: Ce atitutdine ați luat cu privire la desfacerea contractului de muncă?
F.D.: Am făcut plângere penală celor de la Juridic și de la Resurse umane și voi face și plângere în civil. M-am întâlnit cu avocata. Le cer să revină asupra deciziei și să îmi plătească salariile pierdute. Este un abuz în serviciu. Nu îmi imaginam că un specialist poate fi tratat așa, mai ales într-o astfel de companie care are nevoie de oameni pregătiți. Și nu mă laud, dar știți deja că din 6.000 de angajați pe care îi are CNADNR, doar 3% sunt ingineri de drumuri. Eu am terminat Facultatea de Drumuri la București, iar din 1996, cu o scurtă întrerupere, am activat în companie. De atunci am avut, pe rând, funcții de șef Serviciu tehnic, director adjunct la Direcția Întreținere, apoi am fost director general adjunct și director pe linia de întreținere și administrare.
Rep.: Cum era atmosfera în companie înainte să vă dea afară?
F.D: Nu era o atmosferă pentru performanță. Nici nu aveam voie să vorbesc cu presa. Mi s-a zis să nu mai dau declarații, că suntem apoi prea vizibili.
Licitații cu dedicație la CNADNR
Rep.: Pe parcursul celor 20 de ani în companie cred că ați văzut și auzit multe. Au fost făcute presiuni asupra dumneavoastră, de-a lungul timpului, în cazul licitațiilor ?
F.D.: Da. Am vrut să fac un proiect care prevedea repartizarea de fonduri pe regionale, în funcție de traficul din zonă, de degradarea drumurilor, de necesitatea intervențiilor. Fostul director general, Narcis Neaga, și actualul director general adjunct, Cristian Andrei, s-au opus pentru că pentru ei era mai bine ca banii să rămână la centru. În fiecare iarnă, pe drumurile naționale și pe autostrăzi, gropile apărute sunt astupate cu o mixtură stocabilă - adică un amestec extrem de slab, care în câteva zile sare.
Rep.: Și de ce se folosește acest tip de material care este aproape de unică folosință?
F.D.: Eu am vrut să schimb asta și am propus ca astuparea gropilor să fie făcută cu mixtură caldă, cum ar fi normal. Însă sunt producători de astfel de materiale care trebuie serviți. În fiecare iarnă, acest contract înseamnă cam 10.000.000 de lei. Bani care sunt cheltuiți aiurea.
Rep.: Licitațiile pentru construcția de autostrăzi sunt și ele subiect de dezebatere publică. Cum se câștigă aceste licitații?
F.D.: O să vă dau un singur exemplu. Nu este despre un contract de construcție autostrăzi, ci despre un contract de deszăpezire pentru Autostrada A1 București-Pitești, de anul trecut. Am făcut parte din comisia de licitație, iar directorul general adjunct, Cristian Andrei, a venit și a zis că trebuie să câștige firma Trameco, din grupul Selina, din Oradea. Cu toate că această firmă de utilaje a depus o ofertă care depășea cu 47% valoarea estimată a lucrărilor. Nu am fost de acord și am anulat licitația. Am organizat o altă licitație și nu a mai venit nimeni. Am găsit o soluție să asigurăm deszăpezirea cu utilajele companiei.
Rep.: Este vorba despre aceeași firmă implicată în denunțul lui Dan Șova în care fostul ministru al Transporturilor spune că s-a încercat mituirea sa în China pentru câștigarea unor contracte?
F.D.: Da, este aceeași. Și am facut un document atunci în care vorbesc despre cum s-a încercat influențarea câștigării acelui contract, chiar din interiorul companiei. Se află pe masa directorului general Cătălin Homor.
Rep.: Ce regrete aveți cu privire la activitatea dumneavoastră profesională?
F.D.: CNADNR putea fi o companie serioasă, puteam să avem autostrăzi, drumuri. Îmi pare rău că acest demers al meu a venit târziu, poate reușeam să mai salvez ceva.
