Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Interviu cu profesor doctor Andrei Firică, membru de onoare al Academiei de Ortopedie a Franţei, clinica de ortopedie a Spitalului Colentina
Mai puţin sunt cunoscute de populaţie o serie de articulaţii, unde, din păcate, se petrec şi necazuri. Lămureşte câteva semne de întrebare legat de fracturile care apar mai des, la încheietura pumnului şi la gleznă, profesorul Andrei Firică, întemeietor de şcoală în Ortopedie.
Florin Condurăţeanu: - Domnule profesor Andrei Firică, aţi executat prima implantare de proteză în gleznă. Care este arhitectura gleznei?
Citește pe Antena3.ro
Prof. dr. Andrei Firică: - Glezna este o articulaţie complexă, susţine şi ea greutatea corpului şi asigură mişcările piciorului. Asemănătoare cumva cu o cutie de chibrituri, ea suportă greutatea pe oase cu suprafaţă mai mică decât şoldul, genunchiul. Tibia, os al gambei, este ca un plafon cu pereţi laterali; peroneul, celălalt os al piciorului, se aseamănă cu o atelă. Aceste oase ţin ca într-o menghină osul astragal, ca o bilă ce asigură mişcările gleznei. Sub osul astragal se află osul călcâiului, calcaneul, toate oasele gleznei sunt susţinute de ligamente puternice. Când în urma unui traumatism sau după mişcare greşită se umflă glezna, doare, dar aceste suferinţe sunt moderate, este vorba de o entorsă. Sunt lezate ţesuturile moi, muşchii, ligamentele, capsula articulaţiei, dar nu s-au dezaxat oasele. Tratamentul în aceste entorse este cu comprese reci, cu gheaţă, cu medicamente antiinflamatoare. Dacă durerile nu se diminuează, este vorba de o luxaţie, au fost lezate, chiar rupte ligamentele, muşchii, dar s-au deplasat şi oasele, nu mai calcă os pe os. În luxaţii, trebuie imobilizare în ghips, eventual o intervenţie chirurgicală.
F.C.: - De ce fracturile la încheietura pumnului sunt cele mai frecvente?
Prof. A. Firică: - Atunci când mai ales cei în vârstă cad, se sprijină în mână şi se fracturează pumnul, mai des la femeile intrate în menopauză, de vină e şi osteoporoza. Oasele antebraţului sunt cubitus şi radius, cubitusul este un ax al antebraţului, radius se mişcă în jurul axului pentru a asigura mobilitatea pumnului. Oasele acestea se lăţesc în zona inferioară, în vecinătatea articulaţiei pumnului. Aceste oase ale pumnului suportă şocul căzăturilor şi se fisurează, ortopedul le rearanjează în cazuri grave şi zona pumnului se imobilizează în ghips.
Când se fracturează clavicula nu se poate face imobilizarea în ghips. Norocul este că sunt intens vascularizate claviculele, aşa că aportul mare de sânge duce la refacerea claviculelor mai repede. Dacă în urma fracturii apare o dezaxare importantă la osul claviculei se impune o intervenţie chirurgicală, în această situaţie trebuie precauţie pentru a nu atinge cele două vase mari din vecinătate şi nici pleura plămânului.
Florin Condurăţeanu
