Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Abia peste 15-20 de ani, Bucurestiul va ajunge o capitala europeana in adevaratul sens al cuvantului, si nu este vorba despre o previziune a lui Silviu Brucan. Afirmatia apartine Marinelei Berza, directorul Centrului de Planificare Urbana si Metropolitana, cea care o pus pe hartie cateva dintre proiectele de modernizare a Capitalei.
Jurnalul National: Va place cum arata Bucurestiul?
Marinela Berza: Imi place, dar nu sunt satisfacuta de ce vad in jurul meu. E mizerie, e uneori un aer de lancezeala, trece un timp prea indelungat de la momentul in care ne propunem sa actionam si momentul in care actionam. Si starea de lancezeala se percepe si ai senzatia ca lucrurile nu sunt structurate, ca oamenii nu stiu incotro merg. Ma deranjeaza ca locuitorii Capitalei nu simt ca orasul asta este al lor.
Dar autoritatile simt acest lucru?
Nu stiu, este o mare diferenta intre ceea ce crede populatia ca ar fi in responsabilitatea administratiei locale si intre ceea este de fapt.
Aerul de lancezeala este inhalat si de edili?
Da si nu. Marile bulevarde, zonele centrale ale Capitalei sunt curate, pe cand daca mergem, fara alai oficial, si cautam un traseu printre blocuri, aflat in grija asociatiilor de locatari, gasim mormane de gunoi si lancezeala. In 1996, am avut o bursa in strainatate. Atunci Bucurestiul a fost comparat cu Bagdadul si cu orasele din America Latina. La vremea respectiva
m-am suparat, dar cand am ajuns in Capitala am tras aceeasi concluzie.
In urmatorii ani, Bucurestiul va suferi multe transformari, haideti sa le enumeram pe cele mai importante.
Acum, Bucurestiul este structurat ca si orice alta localitate din Romania. Are o zona centrala si niste functiuni dispuse inelar in jurul centrului. Principala transformare pe care o va imprima Planul Urbanistic General (PUG) al acestui oras este transformarea dintr-un oras monocentric intr-unul policentric.
Mai exact.
O retea de zone de interes, ma refer la potentialii investitori care doresc sa se implice in proiecte care sa le aduca profit, adica blocuri de birouri, localuri de alimentatie publica, functiuni de agrement, piete publice. Sunt 19 poli urbani in care dezvoltarea va fi intensiva.
"Decizia politica este importanta"
Dati-ne cateva exemple.
Sunt, in general, localizate la intersectia cailor de circulatie reprezentative, in locatiile de maxima accesibilitate din punct de vedere urbanistic. Piata Sudului, Piata Obor si Gara de Nord, trei poli foarte importanti ai Capitalei.
Aici se vor face pasaje subterane pentru a fluidiza circulatia?
Da, insa pasajele nu reprezinta un scop in sine, ajuta insa la fluidizarea circulatiei. Sunt si urate, drept sa va spun. Nu reprezinta o imagine urbana.
Cand vor incepe practic lucrarile?
De la stadiul de proiect, care l-a depasit pe cel de poveste, pana la cel de investitie mai este de parcurs stadiul parteneriatului public-privat. Nu vad o alta solutie de a realiza astfel de proiecte.
Sa inteleg ca nu stiti cand vor fi demarate primele investitii in Capitala.
Din cate stiu, proiectele sunt realizate in palier politic.
Dezvoltarea orasului tine de zona politica?
Acum, pentru ca au fost niste schimbari, cred ca decizia politica este importanta pentru stabilirea prioritatilor de interventie. Noi am avut o discutie cu primarul general, Adriean Videanu, si i-am spus ce trebuie facut. Trebuie inchis inelul principal de circulatie, care nu se face numai prin realizarea Pasajului Suprateran de la Basarab, pentru ca mai sunt niste trasee descoperite. Este vorba despre segmentul sudic al inelului de circulatie si de realizarea unor legaturi cu partea vestica a orasului (Panduri-Tudor Vladimirescu). Prima varianta de inchidere a inelului pe partea sudica a orasului ar fi fost foarte costisitoare, pentru ca presupunea foarte multe exproprieri. Asa ca am aplicat planul B, astfel incat in etapa 2005-2006 se va elabora un nou PUZ pentru inchiderea inelului prin intersectia Mihai Bravu cu Tineretului sau o alta versiune prin Calea Vacaresti-Soseaua Viilor-Progresul.
Un alt proiect care ajuta la inchiderea inelului principal de circulatie este largirea Caii Buzesti.
Este in Planul Urbanistic Zonal aprobat, acel tronson al Caii Buzesti trebuie modernizat pentru ca asigura devierea unor fluxuri parazitare care altfel ar trece prin Centrul Istoric si l-ar distruge. Strada Buzesti preia o multime de fluxuri centrate in zona Garii de Nord si le distribuie spre partea vestica si nordica a orasului.
Cei care locuiesc sau au afacerile in zona vor fi despagubiti?
Ori vor fi expropriati, ori vor intra intr-un parteneriat public-privat cu municipalitatea si vor reprezenta o zona de actionariat. Sunt multi care au afaceri, sunt putini cei care au case in zona. Unii oameni de afaceri au interesul sa se demoleze cladirile pe care le au in proprietate pentru ca realizeaza ca profitul pe care-l pot obtine de pe urma afacerilor nu poate fi crescut in conditiile actuale.
"Populatia este practic otravita"
O alta zona profitabila ar fi zona din apropierea Dealului Arsenalului, acolo unde urmeaza sa se ridice Catedrala Mantuirii Neamului.
Vorbim de Calea 13 Septembrie- Izvor. Zona in care accesibilitatea se va mari prin modernizarea arterelor de circulatie. Daca se inchide inelul principal de circulatie, toata zona de vest a orasului va intra in dezvoltare. Zona de vest si de sud are un potential extraordinar. Cea de nord nu prea mai poate inghiti mult decat cu riscul de a invada zona ecologica a salbei de lacuri si a parcurilor din vecinatatea lacurilor Colentinei. E o zona de rezervatie ecologica, pentru ca dinspre nord si nord-est vin asupra orasului vanturile dominante. Daca ele nu parcurg o zona de aer curat care sa filtreze acesti curenti de aer, populatia este practic otravita.
Si totusi s-a construit mult, nu s-a tinut cont de nimic. Ca exemplu, Parcul Bordei, care va fi transformat
intr-un cartier de vile de lux.
Acest fenomen este anormal. Parcurile nu trebuie sa mai fie atinse. Procentul de spatiu verde pe locuitor, situat acum sub 5 metri, pana la 12 metri, cat ar trebui sa aiba orasul, este o distanta extrem de mare. Nu ne permite, suntem in zona de avarie. Daca nu vom avea grija, copiii care se vor naste vor avea malformatii pe zona aparatului respirator si cardiovascular.
Aerul pe care-l respiram este otravit?
Da, este viciat, nu ne mai ajuta sa respiram si sa improspatam oxigenul in organism si sa ne curatam sangele. Si nu numai in oras trebuie intervenit pentru amplificarea spatiilor verzi, trebuie create oglinzi de apa. La marginea orasului, pe soseaua de centura, trebuie salvate si valorificate terenurile inca libere.
Ce solutie ar fi?
Orasul nu-si mai poate crea spatii, nu putem sa ne permitem sa demolam constructii ca sa realizam spatii verzi. Putem insa sa plantam gazon pe cladiri, pe acoperisuri, dupa consolidarea lor. Este posibil, in Europa de Vest se poarta. Am putea incepe cu identificarea cladirilor.
Temele acestea le-ati discutat si cu primarul general?
N-am reusit sa-i povestesc tot primarului general, a fost timpul foarte scurt, am avut intalniri pe tema Pasajului de la Basarab, a inelului principal de circulatie si a Centrului Istoric, mai sunt insa multe altele de discutat.
O sansa ca Bucurestiul sa devina un oras atractiv ar fi modernizarea Centrului Istoric?
E sansa noastra sa ne pastram ultimele coordonate de personalizare a acestui oras. Interventiile intr-o prima etapa se refera la reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare. Este o operatiune extrem de costisitoare pentru 16 hectare din Centrul Istoric, lucrarile de reabilitare fiind evaluate in prima etapa la 9,5 milioane de euro. Insa in momentul in care am reabilitat ceea ce este sub pamant nu inseamna ca am reabilitat cea mai veche zona a Capitalei.
In afara de infrastructura, ce investitii se mai fac?
Tot ce reprezinta spatiul public, mobilier urban, bancute, fantani, oglinzi de apa, echipamente de iluminat public.
In cati ani Bucurestiul va deveni o capitala europeana in adevaratul sens al cuvantului?
In 15-20 de ani.
