Jurnalul National: A fost aleasa o noua conducere a Academiei intr-un an aniversar, cand institutia sarbatoreste 140 de ani de la infiintare. Academia trebuie sa fie doar un forum de gandire sau in primul rand o institutie implicata puternic in realitatea romaneasca?

Ionel Haiduc: Academia este, pe de o parte, un corp de consacrare stiintifica si culturala a unor personalitati, dar si un for activ in cercetare care isi propune sa fie prezent in societate prin elaborarea de studii, analize, recomandari, evaluari si strategii nationale pentru Administratia Prezidentiala, Parlament, Guvern si alte institutii nationale, la cerere sau din initiativa proprie. Ea nu poate fi un arbitru si in fiecare zi sa-si spuna parerea despre tot ce se intampla, dar in situatii si in legatura cu unele probleme importante, de interes mai general, Academia incearca sa-si spuna cuvantul.

Rosia Montana implica riscuri

Academia este institutia care si-a exprimat cel mai clar punctul de vedere despre proiectul Rosia Montana.

Daca ar fi o lucrare de interes public, o hidrocentrala, o cale ferata, atunci am putea sa acceptam niste efecte colaterale. Dar fiind o lucrare de interes privat, trebuie tinut cont de riscurile pe care le implica. Unul din riscurile cele mai serioase pentru statul roman mi se pare necesitatea confiscarii unor terenuri si stramutarea populatiei. Si unii oameni refuza sa se mute. Ori in acest caz, statul roman va raspunde in justitie, la forurile europene, si nu firma. Sunt si alte riscuri legate de tehnologie si de exploatare. Apele reziduale vor fi stranse in spatele unui baraj ce se va construi treptat si care in final va avea o inaltime de 180 de metri. Se cunosc accidente la barajele miniere in intreaga lume, practic in fiecare an se intampla cate unul, ca nu e vorba de un baraj de beton ca la hidrocentrale, ci de unul din roca sterila depusa treptat.

Se simte la Rosia Montana tensiune intre simpatizantii si oponentii proiectului?

Da. Pentru ca pe de o parte se promit multe locuri de munca, dar daca analizam oferta nu e chiar ceva spectaculos. In perioada de constructie, in primii doi ani, vor fi 2.000 de locuri de munca. Dupa aceea raman cam 300-500. Ce se intampla cu ceilalti 1.500? Si dintre cele, hai sa zicem, 500 de locuri de munca care raman cate vor putea fi ocupate de localnici, de mineri? Acolo va fi exploatare in cariera deschisa. Asta inseamna excavatoare, camioane grele, dar fiind vorba de o operatiune inalt mecanizata, nu vor fi foarte multe locuri de munca. Iar la fabrica unde se extrage aurul prin cianurare nu mai intervine minerul, ci chimistul si un numar mare de locuri de munca vor fi ocupate de oameni din afara zonei. Iar dupa incheierea operatiunii - sa zicem ca dureaza 17 ani - localnicii vor ramane fara locuri de munca si vor fi nevoiti sa se imprastie, deci problema sociala nu a fost rezolvata decat temporar.

Gold Corporation a incercat sa va influenteze ca sa treceti de partea ei?

Nu direct, dar am avut discutii si am participat la prezentari facute de firma, dar nu mi-am schimbat parerea despre proiect.

Academia a organizat o dezbatere in care s-au exprimat puncte de vedere extrem de critice la adresa construirii iminente a unor zgarie-nori in centrul Capitalei. Au fost urmari, s-a mai interesat cineva?

Nu stiu care vor fi efectele ale acestei dezbateri, dar presa s-a implicat mai mult dupa aceea in discutarea proiectelor. Si in acest caz specialistii trebuie sa-si spuna cuvantul, pentru ca ar fi pacat ca orasul sa devina un kitsch.

Bani putini

Cercetarea romaneasca este un domeniu in suferinta in ultimii 16 ani. Academia este o oaza de prosperitate sau a fost si ea supusa aceluiasi proces de degradare?

In mod paradoxal, din 1990 pana in 2005-2006, contributia romaneasca la literatura stiintifica internationala s-a dublat, desi intre timp finantarea a scazut. Dar s-au deschis posibilitatile de colaborare internationala.

Academia Romana era o institutie bogata inainte de razboi. V-a fost restituit patrimoniul confiscat in perioada comunista?

Am recuperat peste 5.000 hectare de teren agricol pe care le arendam si care aduc cateva miliarde de lei. Incercam sa recuperam si niste suprafete considerabile de padure in judetul Buzau. Nu stiu cat succes vom avea.

De la anul vom fi in Uniunea Europeana. Ce va insemna asta pentru cercetare?

Programele Uniunii nu acopera decat 10% din cercetare. Uniunea Europeana finanteaza doar acea parte a cercetarii care are acoperire mai larga. In rest, fiecare tara este libera sa-si faca cercetarea proprie in domeniile pe care le considera prioritare. Delta Dunarii, de exemplu, este si de interes european, dar in primul rand este de interes national.

Academia este perceputa ca un for al unor oameni mai in varsta. Credeti ca este o opozitie reala intre generatia tanara si Academie?

Intr-adevar, varsta membrilor Academiei se apropie de 80 de ani. Dar ce inseamna tanar? La 50 de ani esti tanar, la 40 de ani, la 60? Eu am aproape 70 si nu ma consider batran! Academia a primit in ultimii 15 ani si persoane sub 50 de ani, dar acestea sunt putine. De aceea probabil ca, uneori, e privita cu ochi rai de "lupii tineri", pentru ca isi asteapta randul si in Academie se intra treptat, pe masura ce se elibereaza niste locuri.

Biblioteca Nationala, o prioritate

Cladirea Academiei cand a fost construita?

Inainte de 1900. Este o cladire istorica.

Si vreti sa o reabilitati?

S-au facut unele modificari, s-au pus geamuri termopan, s-a pus incalzire centrala. Mai e si acea Casa a Academiei in zona Parlamentului, o cladire foarte solida, dar neterminata.

Nu s-au mai dat bani pentru ea?

S-au dat ceva, treptat, treptat. Am mai facut cate un etaj, fatada, holul central. Nu stiu care generatie va reusi sa o termine!

S-a lucrat intens dupa ’90? Ca stiu ca a fost parasita la un moment dat.

S-a lucrat mai putin, din pacate. Pe mine ma doare mai tare ca Biblioteca Nationala a ramas neterminata. O tara nu este in stare, in 16 ani, sa faca o Biblioteca Nationala?! Din pacate, in Romania prioritatile nu se stabilesc in functie de rezultatele unor analize serioase, ci in functie de puterea de influenta a celui care cere bani.

Conteaza cine cere, nu pentru ce?

Poate gresesc, dar oare trebuia sa cumparam doua crucisatoare sau cu banii aceea puteam sa terminam biblioteca? Pentru ca un razboi nu cred ca este iminent, iar in cazul unui razboi, cu doua crucisatoare nu am rezista decat doua zile, pentru ca ar fi imediat scufundate de niste rachete inamice, oricare ar fi inamicii. Or, o Biblioteca Nationala ramane totusi.

CV

Profesor la Facultatea de Chimie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, academicianul Ionel Haiduc a fost ales presedinte al Academiei Romane in aprilie anul acesta. Nascut in 1937, la Cluj, el este doctor in chimie de la varsta de 27 de ani. A fost primit in Academia Romana in 1990, ca membru corespondent, pentru ca un an mai tarziu sa devina membru titular. Haiduc a fost vicepresedinte al acestui for intre 1998 si 2000, iar din 1995 presedinte al Filialei din Cluj-Napoca a Academiei. Totodata, este membru ales al Academiei Europaea din Londra si membru de onoare al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova. De asemenea, din 2005 este expert evaluator, vicepresedinte al Comisiei de Chimie "Actiunile Marie Curie" din cadrul Comisiei Europene.