Jurnalul National: Domnule Stoenescu, ce va descoperi cititorul in cartea dvs.?

Alex Mihai Stoenescu: Cartea analizeaza felul in care s-a constituit puterea provizorie in decembrie 1989, aparitia CFSN, felul in care Ion Iliescu si cu Silviu Brucan, avand experienta de activisti de partid, au reusit sa preia intreaga putere in stat si sa dirijeze in directia unei perestroika din punct de vedere economic si a unui sistem politic gorbaciovist, care sa inlocuiasca regimul dictatorial al lui Nicolae Ceausescu. Prin cartea aceasta vor fi date publicitatii si circuitului cercetarii istorice documente ce demonstreaza indubitabil batalia pe care a dat-o Ion Iliescu pentru a pastra Romania in sfera de influenta sovietica, garantiile pe care le-a dat Uniunii Sovietice ca acest lucru se va intampla. Totodata, cartea analizeaza si primele tentative de a conduce Romania spre economia de piata si dificultatile mari pe care le-a intampinat Guvernul Petre Roman pentru a aplica primele elemente ale reformei economice. Cititorul va gasi totodata raspunsuri bine documentate la o serie de intrebari ce nu au fost clarificate pana astazi. Cine a organizat manifestatia din 12 ianuarie, din 28 ianuarie, cine a fost in spatele incidentelor din 18 februarie, cine a chemat minerii la 13-15 iunie. La toate lucrurile astea vor exista raspunsuri concrete, bazate pe documente, marturii credibile si informatii obtinute de la martorii la evenimente.

"Sunt multe documente inedite"

Prezentati documente inedite?

Da, multe. In primul rand, stenograme ale unor sedinte cum sunt cele de constituire din 27 decembrie 1989, cum este este cea a intalnirii dintre Ion Iliescu si ambasadorul Uniunii Sovietice, alte documente privind transformarea Departamentului Securitatii Statului in Consiliul Sigurantei Nationale, pentru ca apoi sa se desparta in cele trei structuri de informatii ale tarii SRI, SIE si UM 0215. Cartea urmareste si aparitia, si evolutia opozitiei politice din Romania, explica si cum a aparut si s-a dezvoltat fenomenul Piata Universitatii si face o analiza detaliata asupra proclamatiei de la Timisoara.

Cu cati oameni ati discutat?

In momentul de fata fondul de interviuri cu participanti la evenimentele din decembrie 1989 si din lunile urmatoare depaseste 550 de pagini. De la Ion Iliescu pana la Gelu Voican Voiculescu, Cazimir Ionescu, lideri, fostii sefi ai Securitatii, simpli revolutionari, personalitati ale vietii culturale sau inalti functionari ai statului inainte sau dupa decembrie 1989. Este o munca de cinci ani de intalniri, inregistrari, consemnari ale opiniilor acestor personalitati, in timp ce munca de documentare s-a intins pe sapte ani. Numai cercetarea presei in perioada 1990-1991 a presupus citirea a peste 1.600 de numere de ziare.

"Situatii neplacute"

Au avut reticente fata de subiectul cartii?

Fenomenul cel mai neplacut cu care m-am intalnit este acela al revenirii asupra declaratiilor initiale. Este, dupa opinia mea, lucrul cel mai grav, pentru ca tine de caracterul omului si mai ales de dorinta de a spune adevarul. Din acest punct de vedere, situatiile cele mai neplacute le-am intalnit la Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Sergiu Nicolaescu, care se pare mai au inca lucruri de ascuns si probabil ca sunt lucruri foarte grave din moment ce refuza in continuare sa le dea romanilor adevarul.