Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Coreea de Nord este pentru mulţi dintre noi un loc al secretelor, al terorii şi al necunoscutului. Loretta Napoleoni este un cunoscut analist politic la nivel internaţional, care a lansat recent cartea „Coreea de Nord, între fascinaţie şi teroare”, un volum care încearcă să demonteze miturile despre această țară. Loretta Napoleoni a vorbit în exclusivitate pentru Jurnalul despre amenințările din Europa și despre pericolele care vin dinspre Coreea de Nord.
Înainte să vorbim despre noua carte, aş vrea să discutăm puţin despre Europa. Sunteţi expertă în terorism şi regimurile dictatoriale. Credeţi că există o tendinţă sau o ameninţare în revenirea dictaturii în ţările democratice?
Da, cred că este o ameninţare. Populismul în Europa este în creştere, există riscul să avem ţări conduse de extremişti. Vorbind din punct de vedere ideologic, nu este o perioadă foarte bună pentru Europa.
Ar trebui să ne temem de extremişti?
Da, ar trebui să ne temem şi de populism, pentru că de aici se trag extremismul şi totalitarismul.
Cum poate o ţară să folosească instrumentele democratice ca să aducă înapoi dictatura?
Alegerile! Adolf Hitler a fost ales, gândiţi-vă la asta.
Citește pe Antena3.ro
Dar sistemtul judiciar?
Sistemul judiciar ar trebui să fie independent de orice influenţă politică, ar trebui să fie deasupra politicii. Orice tentativă de a subjuga sistemul judiciar este extrem de periculoasă.
Există o linie subţire. Guvernul spune: vă ascultăm telefoanele pentru că vrem să vă protejăm. Cum ar trebui să gestionăm o astfel de situaţie?
Este un subiect de proporţii în Statele Unite pentru că preşedintele Barack Obama a semnat un ordin executiv pentru monitorizare. Este o legislaţie care dă judecătorului putere totală în legătură cu interceptarea telefoanelor, verificarea email-urilor şi alte lucruri de acest fel. Cred că este greu de oprit acest lucru, în special într-o perioadă în care sunt tot mai multe ameninţări teroriste. Există mereu acest motiv al securităţii naţionale, dar nu e pe placul meu. Nu cred că un stat ar trebui să-şi intercepteze cetăţenii într-o proporţie atât de mare. Dacă chiar trebuie să monitorizezi, atunci trebuie să aduci dovezi că cineva chiar face ceva greşit.
Ce ar trebui să facem noi, în calitate de cetăţeni?
Ca cetăţean poţi depune petiţii, poţi avea iniţiative, poţi ieşi în stradă să protestezi. Trebuie să facem aceste lucruri. Gândeşte-te la Facebook, de exemplu, câtă informaţie strâng cei de la Facebook în fiecare zi despre noi toţi. Acum aflăm că aceste informaţii sunt vândute. Cred că trebuie să ne protejăm intimitatea. Nu că am face ceva greşit, dar astfel de informaţii ar putea fi folosite împotriva noastră.
Cum rămâne cu alegerile? Ar trebui să ieşim la vot, stă în puterea noastră să alegem, dar în unele ţări oamenii pur și simplu nu se duc să facă o alegere.
Ar trebui să votăm pentru că doar aşa putem schimba lucrurile. Oamenii nu ies la vot pentru că sunt descurajaţi. Cred că votul lor nu contează pentru că nu cred în sistem. Acesta este un semn că democraţia se dărâmă, că nu mai funcţionează.
Care este cea mai mare ameninţare la adresa Europei în momentul de faţă?
Cea mai mare ameninţare în Europa este populismul, cu siguranţă. Erodarea Uniunii Europene prin populism. Criza imigranţilor este doar o scuză. Problema reală este că Europa, ca strucură economică şi politică, nu funcţionează.
Europa se va dărâma?
Este posibil ca Europa să se prăbuşească. Vom avea două structuri, două monede euro. Posibil ca ţările bogate să adopte o monedă euro, iar cele mai slabe să adopte altă monedă. Orice este posibil. În prezent, Europa nu funcţionează.
Europa nu funcţionează, ne luptăm cu terorismul, avem crize economice. Se apropie un război? Al treilea război mondial?
Cred că războiul deja a început, doar că nu în casele noastre. Este cu siguranţă un război al schimburilor, cu Trump care impune tarife, în special bunurilor din Europa, iar europenii reacţionează. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu China. Este cu siguranţă un război al schimburilor, apoi avem toate sancţiunile impuse Rusiei, Coreei de Nord. Aşa că importurile sunt tot mai greu de realizat.
De ce credeţi că tot ce ştim despre Coreea de Nord este greşit?
Nu spun că absolut tot ce ştim despre Coreea de Nord este greşit. Spun că sunt foarte multe ştiri false în legătură cu această ţară. De aceea titlul în engleză este “North Korea: The Country We Love to Hate”. Este convenabil și reconfortant să ştim că lucrurile sunt îngrozitoare în Coreea de Nord, că situaţia este mai rea decât în Irak sau Afganistan, unde eforturile noastre democratice nu funcţionează.
Coreea de Sud a deschis un dialog. Ce credeţi despre acest pas?
Au încercat să deschidă un dialog de multă vreme şi este o oportunitate minunată. Cele două ţări au nevoie una de alta pe plan economic pentru că peninsula a fost mereu bogată în resurse, dar aceste resurse sunt împărţite, aşa că se completează una pe alta. O cooperare economică între cele două ţări ar fi un lucru fenomenal pentru toată lumea.
Am citit un articol în care spuneaţi că anul acesta va fi unul crucial pentru Coreea de Nord. De ce?
Cred că va fi un an crucial dacă totul merge potrivit planului. Liderul Coreei de Nord stând în faţa preşedintelui Statelor Unite este un eveniment extrem de important. Există posibilitatea păcii între Coreea de Nord şi Coreea de Sud, pentru că, tehnic vorbind, cele două ţări sunt încă în război. Aşa că această cooperare economică ar putea să dea roade. În final, posibilitatea de a ajunge la pace şi cu zona Pacificului pentru că liderul Coreei de Nord a promis denuclearizarea. Sigur că nu o să distrugă bombele nucleare, dar o să îngheţe, cu siguranţă, programul nuclear. Ar fi o realizare deosebită.
Cum este Kim Jong-un diferit faţă de tatăl său sau bunicul său?
Este foarte diferit faţă de tatăl său. Tatăl său a fost solitar, nu mergea nicăieri, nu vorbea cu oamenii. Este asemănător cu bunicul său dacă vorbim despre popularitate, despre implicare faţă de populaţie, dar cred că este diferit faţă de ambii pentru că este un "millennial". Deci e foarte practic. Nu este ideologic, este implicat în politica reală. Dacă au existat cerinţe politice ca nord-coreenii să meargă la Olimpiada din Coreea de Sud, atunci liderii nord-coreeni au spus vom merge.
Cei de la NBC News spun că Kim Jong-un ar fi dispus să accepte un lanţ de fast-food în Coreea de Nord.
Nu văd de ce nu. Dacă un lanţ de fast-food ar fi un fel de realizare pe lângă celelalte negocieri politice şi economice, de ce nu? Nu este nimic greşit. Poate vrea şi el să mănânce hamburgeri.
Va folosi Coreea de Nord puterea nucleară?
Cred că da, dacă Kim Jong-un va fi pus la zid şi dacă va crede că este ameninţat. Dacă Statele Unite atacă, atunci da, Coreea de Nord va folosi bombele.
Sunteţi împotriva sancţiunilor impuse Coreei de Nord. Ce ar trebui să facă Donald Trump sau Japonia?
Sancţiunile nu funcţionează, n-au funcţionat niciodată. Nu au funcţionat nici în Irak şi apoi ţara a fost invadată. În Coreea de Nord, în mod special nu vor funcţiona. Să ne amintim de foametea din a doua parte a anilor ’90, când aproape 1 milion de oameni au murit de foame, şi cu toate acestea regimul nu a fost îndepărtat. Scopul sancţiunilor este să pună presiune pe populaţie, astfel încât oamenii să ducă la o schimbare de regim, dar nu cred că se va întâmpla. Este exact ce a spus şi Putin. Președintele Rusiei a descris perfect poporul nord-coreean, a spus că ei ar prefera să mănânce iarbă decât să dea jos propriul regim.
O să vedem vreodată o Coree de Nord liberă?
Cine ştie? Cred că vom vedea o ţară mai bogată, ca şi în cazul Chinei. Nu cred că pe termen mediu vom vedea o schimbare a regimului, nu o să vedem democraţie în Coreea de Nord, la fel cum nu vedem democraţie în China.
Cât timp v-a luat să scrieţi cartea?
Nu mi-a luat foarte mult de scris. Documentarea a durat cam un an, dar scrisul a mers repede.
Documentarea despre Coreea de Nord a fost grea?
Documentarea a fost destul de grea, dar am avut surse destul de bune care m-au pus în legătură cu diverse persoane. Am fost norocoasă, aş spune. Aveam deja surse pentru că am lucrat cu Banca Ungariei, cu Banca Rusiei, aşa că am avut legătură cu nord-coreenii. Cunoşteam economia, ştiam filosofia din spatele informaţiilor de stat. Aveam o bază, nu am început de la zero.
Aşa v-aţi mutat atenţia de la ISIS, Irak, Afganistan la Coreea de Nord?
Nu pot spune că mi-am schimbat atenţia. Am fost şi eu curioasă să aflu ce se întâmplă. Citim atât de multe despre Coreea de Nord şi apoi ne întrebăm dacă lucrurile chiar sunt aşa. Sunt atât de multe ştiri false şi propagandă, de ambele părţi. Nu spun că propaganda este doar din presa occidentală, vine şi din Coreea de Nord. M-am gândit că ar trebui să fac o anchetă pentru a înţelege ce se întâmplă. A fost din curiozitate.
Dacă veţi avea vreodată ocazia, veţi avea curajul să mergeţi în Coreea de Nord?
Sigur că da. Nu am putut merge pentru că durează atât de mult, nu aş fi putut să scriu cartea atât de repede. Ştiam că anul 2018 este unul crucial.
Unii ar spune că sunteţi o susţinătoare a liderului nord-corean.
Nu îl susţin pe liderul nord-coreean, dar mă uit la el ca la un politician, nu ca la un personaj pozitiv sau negativ. Trebuie să ne detaşăm de emoţii când ne uităm la politicieni. Oamenii trăiesc mai bine acum decât în perioada tatălui său, dar asta nu înseamnă că este un regim ideal. Măcar este o îmbunătăţire.
