Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul acesta, cu siguranță, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, ne vor lipsi spectacolele de stradă, jocurile de artificii, spectacolele de teatru, de dans, muzica, voia bună, aplauzele și, mai ales, bucuria de a trăi și de a socializa. FITS s-a dovedit a fi o imensă oază de iubire. 10 zile, 138 de evenimente, spectacole și invitați din 30 de țări, de pe cinci continente, 13 secțiuni distincte.
E greu să vezi străzile orașului goale și triste. Spune-mi, crezi că transmiterea online va fi la fel de tulburătoare, de impresionantă? Cum ți-a venit această idee? În ce măsură azi în lumea în care trăim, cu ritmicitatea delirantă și absurdă a ceea ce se întâmplă în jurul nostru, mai avem răgazul să ne întâlnim unii cu ceilalți?
După 27 de ediții bine pregătite și care au înregistrat în fiecare an o creștere a numărului de spectatori, a numărului de spectacole, de locații de joc, după o dezvoltare fără precedent a comunității și mai ales a publicului – pentru că este unul dintre puținele festivaluri din lume care are toate biletele vândute la toate spectacolele – am primit această provocare, această pedeapsă, această încercare uriașă, care probabi va fi chiar mai marcantă decât cel de-al Doilea Război Mondial. În 27 martie 2020 trebuia să punem în vânzare ediția din acest an a FITS, cu 580 de spectacole, în 75 de spații de joc. Totul era pregătit, publicat pe site, cu toate fișele tehnice realizate, cu selecții de spectacole reușite după 7-8-9 ani de negocieri și a venit această nebunie. A fost o lovitură pe care cu toții am primit-o în plex. Știm ce înseamnă să stai în izolare, să fii lipsit de libertate, să te lupți cu un dușman invizibil, să nu poți să dialoghezi cu ceilalți oameni din comunitate, să ai îndoieli cu privire la viitor, cu ce se întâmplă cu fiecare dintre noi. Și atunci, mi-am reamintit de ediția Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) din 2009, desfășurată sub tema Crize – cultura face diferența. A fost una dintre cele mai de succes ediții, când am arătat cum cultura poate fi un motor de dezvoltare, poate fi o formulă de dialog, speranță, câștigat încrederea și dezvoltat comunitatea. Plecând de la acest lucru, m-am întors către toate conferințele realizate de-a lungul timpului în FITS. În 27 de ani sunt aproape 1000 de conferințe speciale, făcute cu marile personalități venite în festival. Majoritatea dintre ele erau în limbi străine, nu erau bine înregistrate. Dar, am avut vreo 50-60 de conferințe păstrate la calitate bună. Mai ales că, de patru ani încoace, prezentăm lună de lună câte o conferință a Festivalului. Cu asta am început: din 21 martie până în 1 iunie, am transmis zilnic, de la ora 17.00, câte o conferință FITS. Apoi am hotărât, luând la mână toate înregistrările spectacolelor Teatrului Național Radu Stanca Sibiu (TNRS), în număr de 121, să facem o selecție și să difuzăm, 4 zile din 7, aceste spectacole. Am mobilizat toți actorii, și de la ora 21.00, în fiecare seară, înainte de culcare, am oferit copiilor și adulților Fotoliul cu povești și poezie. Actorii TNRS au prezentat între 15-30 min de poezii și povești. De la 21.30 actorii secției germane a TNRS, au venit cu contribuția lor, de miercuri până duminică. S-au creat câte patru programe pe zi, cu o audiență absolut incredibilă. De la începutul difuzărilor și până acum, ne apropiem de cifra de 3 milioane de vizualizări. E într-adevăr o cifră incredibilă. Ne-am mobilizat din nou, am muncit mult mai mult decât într-o perioadă normală, și am început să ne sunăm prietenii, artiștii importanți, ca să înercăm să găsim un dialog și să identificăm posibilitatea de a face online o ediție FITS. Ecourile au fost excepționale. Aproape toți cei contactați au fost încântați. Și atunci am gândit, pentru perioada 12-21 iunie 2020, să facem această ediție specială, sub tema Puterea de a crede; că avem viitor, speranță, că vom putea fi, în viitor, din nou în contact direct cu publicul nostru de pretutindeni, că vom putea să ne îmbrățișăm din nou, că vom putea zâmbi, că vom putea prezenta marile spectacole de stradă, că vom putea din nou juca în cele 75 de spații de joc. Puterea de a crede ne-a dat forță, coerență, rațiunea de a acționa. Și, iată, ediția pe care am gândit-o pentru acest an, ca și Jocurile Culturale și Olimpice de la Tokyo, am amânat-o pentru anul 2021. Iar în locul ediției pentru care s-a muncit atât de mult, venim cu această ediție online.
Sibiul a strâns cei mai mari regizori, coregrafi, artiști vizuali. Îmi rămâne și acum în minte fraza ta „Succesul construiește succes”. Tot ce ai construit este pe principiul vaselor comunicante. Am putea spune că ești omul care sfințește locul! Teatrul din Sibiu este considerat ca unul din marile teatre al lumii, alături de Avignon și Edinburgh. Care vor fi, după părerea ta, spectacolele forte ale acestei ediții? Ce mari creatori ai lumi vor poposi de această dată la Sibiu?
Am gândit, în primul rând, prezența celor 43 de mari personalități prezente cu câte o stea pe Aleea Celebrităților din Sibiu. De la Peter Stein la Lev Dodin, de la Declan Donnellan la Eimuntas Nekrosius, de la Eugenio Barba la Silviu Purcărete, de la Rimas Tuminas la Thomas Ostermeier, de la Robert Wilson la Peter Sellars ș.a.m.d. În același timp, ne-am gândit să aducem spectacole pe care nu le-am fi putut aduce niciodată. Aducem Messiah, prezentat anul trecut la Salzburg – un spectacol cu niște costuri imense, pe care nu ne-am fi permis să îl aducem, pentru că nu avem o scenă atât de mare ca acolo. De asemenea, să poți aduce un cor de câteva sute de oameni, o orchestră simfonică de câteva sute de oameni, câțiva zeci de soliști, presupunea un efort financiar imposibil de susținut. Cam același lucru și în cazul spectacolului Lacrimile lui Sf. Petru, al lui Peter Sellars, care e un spectacol realizat într-o mare catedrală din America, alături de peste 100 de mari muzicieni și cu aproape 100 de dansatori. Costurile ar fi fost imense. Iată, îl putem prezenta în FITS online. Și atunci am gândit să aducem spectacole de patrimoniu, precum Trei Surori, al lui Peter Stein – care a primit premiul Golden Mask și care a fost una dintre rațiunile Premiului Europa pentru Peter Stein. Aducem Frați și surori, un spectacol antologic al lui Lev Dodin, cu care, în 1997, a primit Premiul Europa. Aducem o operă extraordinară: Angela Gheorghiu cu Adriana Lecouvreur, cu Royal Opera House London. O aducem pe Sasha Waltz cu Körper – un spectacol diferit față de cel pe care îl vom aduce la FITS 2021, când Sasha Waltz va primi o stea pe Aleea Celebrităților.
Citește pe Antena3.ro
Urmărind programul, am văzut că în secțiunile distincte, un loc aparte îl vor ocupa Bursa de Spectacole...
Am gândit o extindere a Bursei de Spectacole, pentru ca directorii celor mai mari burse de spectacole din lume, pe care foarte greu i-am aduce la Sibiu, să dialogheze cu aceștia. Organizăm, de asemenea, o Platformă doctorală, în care aveam, în anii precedenți, 15-20 de reprezentanți ai unor universități de top din lume. Ei bine, anul acesta vom avea 49 de profesori. Va fi, probabil, cea mai importantă întâlnire, la nivel mondial, din zona universităților de artele spectacolului și management cultural, în care vom discuta despre puntea dintre online și realitate, dintre virtual și dialog direct. De asemenea, despre semnificația dialogului sub semnul diversității, al calității, cum a trăit fiecare dintre aceste mari nume, toată această perioadă. Ce învățăminte au tras fiecare, care sunt pașii pe care trebuie să îi urmăm. O altă secțiune prezentată în FITS online este Therme Forum, motorul dezvoltării proiectului Noului Teatru, Centru de Congrese și Institut de Cercetare în zona artelor spectacolului și managementului cultural de la Sibiu. Aflat la a treia ediție, cu mari nume de arhitecți și conducători de instituții de spectacole care vor fi prezenți.
Cum ai reușit, ca în toți acești ani să fii în topul teatrelor europene? Este o bătălie de anvergură. Care este secretul?
E adevărat, timp de 27 de ediții, am încercat să aduc ce e mai important din România și din lume, în zona artelor spectacolului, în zona managementului cultural, în tot ce înseamnă spectacol. Chiar dacă Festivalul este de Teatru, unul Internațional, el așa a fost autorizat, ca structură juridică, dar este unul dintre cele mai complexe festivaluri culturale ale lumii: prezentăm spectacole de teatru, dans, muzică, circ, operă, spectacole outdoor, spectacole în biserici, site specific. Festivalul Școlilor pe care îl facem și anul acesta, secțiunile de ateliere, tot ce înseamnă zonă de interferență. De 27 de ani, am încercat să creștem Festivalul, an de an. La această ediție nu puteam să renunțăm, chiar dacă majoritatea festivalurilor mari și-au anulat programul. Este dureros să știi că se anulează o ediție. Și atunci am făcut aceste eforturi, credeți-ne, uriașe, inimaginabile. Sunt convins că vor fi zeci de mii, poate chiar sute de mii de vizitatori pe site, care vor vedea de la 9:30 de dimineață până la orele 24:00, programul Festivalului. Pornind de la Fit for Kids - programul nostru pentru copii, până la conferințele speciale - sunt 12 mari conferințe, în care ne întâlnim cu Thomas Ostermeier, Akram Khan, Peter Stein, Angela Gheorghiu, Robert Wilson, Emmanuel Demarcy-Mota, Krzysztof Warlikowski, Luk Perceval, Declan Donnellan, nume celebre, care vor fi în direct în fiecare dimineață, de la orele 11:00. Vom avea, zi de zi, pe lângă numele pe care le am enumerat mai devreme: Hamlet, al lui Eugenio Barba, Miss Julie, al lui Thomas Ostermeier, Paradisul lui Eimuntas Nekrosius, Dopo la battaglia, al lui Pippo Delbono, Măsură pentru măsură, al lui Declan Donnellan, Richard al III-lea, al lui Silviu Purcărete (realizat la Tokyo Metropolitan Theatre, cu cel mai mare actor de film japonez, Kuranosuke Sasaki), Luk Perceval cu Singur în Berlin, Rimas Tuminas cu Mascarada, Jan Lauwers cu Poetul orb, Milo Rau cu Radioul urii, Emmanuel Demarcy-Mota cu Victor sau Copiii la putere, Hideki Noda cu Șoferul.
Dar dansul, una dintre secțiunile de vârf ale Festivalului?
Vom avea Joe Kanamori, Sasha Waltz, Akram Khan, Michèle Noiret, Vertigo, Maria Pages, Kibbutz, vom aduce marile companii de fado, de flamenco, marile companii de strada, de la Groupe F, Opposito, Teatro dei Venti. Va fi o bucurie a întâlnirii cu cele mai mari nume din zona artelor spectacolului, cu unele din cele mai mari spectacole create vreodată. Iar noaptea, de la ora 24:00, până a doua zi, la ora 10:00, vom transmite în reluare, pentru publicul din Asia, din Australia, din America, acest mare festival. De asemenea, după perioada 12-21 iunie, vom retransmite, începând cu luna iulie, în fiecare sâmbătă, câte o zi din festival, până la final de an. Astfel, cei care nu au avut bucuria să vadă Festivalul în iunie, să poată să revadă marile spectacole pe care reușim să le aducem și să le arătăm lumii. După câte știi, sunt mii de oameni care își programau vacanțele în timpul festivalului. Acum vor avea șansa să stea la ei acasă, fie că sunt în România, Israel, Japonia, China, America sau în alt loc de pe pământ și vor putea să vadă aceste spectacole.
Spectacolele aveau loc atât în săli de teatru, cât și în biserici, cafenele și pe străzi...Acum unde se vor desfășura?
Încercăm să facem legătura cu spațiile de joc. Vom transmite marile spectacole de stradă, arătând efervescența de pe străzile Sibiului din ceilalți ani. Vom transmite chiar și focuri de artificii. Vom arăta spectacolele din cele 21 de biserici din Sibiu și din împrejurimi, pe care le-am mobilat de-a lungul anilor cu concerte, gospel, fado. Revista Festivalului – Aplauze, va apărea zi de zi, realizată împreună cu Școala de teatru și de management cultural de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Vom tipări cărți, antologia de texte pe tema festivalului: Puterea de a crede, două Antologii de texte împreună cu editura Lansman. Vom face spectacole lectură pe durata întregului an, începând după festival și făcând această punte dinspre online, spre live. În clipa în care vom putea să ne întoarcem în spațiile de joc, vom aduce la viață din aceste texte, iar spectacolele lectură le vom îndesi, ajungând la un spectacol lectură pe săptămână. Vom ajunge, de asemenea, la două-trei conferințe speciale într-o lună, în așa fel încât să ne luăm revanșa pentru perioada în care nu am putut să ne întâlnim live cu spectatorii noștri. Același lucru se întâmplă și cu proiectele Teatrului Național Radu Stanca Sibiu: vom avea, în timpul Festivalului, în regia Andreei și a lui Andrei Grosu, în șapte zile, câte un fragment din spectacolul pe care îl creăm online – Autobahn, după Neil LaBute – spectacol care, apoi, va fi prezentat, contra cost, online. Același lucru și în cazul spectacolului Tom și Jerry, în regia lui Florin Piersic Jr., care va apărea în luna iulie. În luna august va apărea un alt spectacolul online, în regia lui Radu Nica, după un text al Alexandrei Badea. Toate aceste spectacole sunt gândite pentru a putea fi transpuse și live, pe scenă. Vom relua toate cele 121 de spectacole din repertoriul Teatrului Național Radu Stanca Sibiu și vom încerca să le înregistrăm, la calitate, venim cu condiții tehnice foarte bune, în așa fel încât, dacă va mai fi vreodată această barieră între noi și spectatorii noștri, să putem să avem spectacolele pregătite pentru întâlnirea în online. În orice caz, tot ce am învățat în această perioadă se va transpune în viață. Vom avea, în mod cert, anul viitor, chiar dacă tot festivalul va fi live, un segment online.
Cultura nu este o Cenușăreasă, ci o adunătoare de forțe care creează progres.
Îmi aduc aminte cum, în 2004, într-un interviu realizat cu tine în revista Teatrului Național, îmi mărturiseai că urmăreai să faci din Sibiu capitala culturală a Europei, astfel încât cultura să o ia înaintea politicului. Asta înseamnă să ai viziune! Ai încercat și ai reușit să convingi politicienii lumii de importanța porților pe care cultura le deschide.
Ai amintit de dezvoltarea festivalului, de felul în care festivalul, de la începuturile lui, a fost motorul creării Sibiului – Capitală Culturală Europeană. De asemenea, îmi amintesc că în 2 noiembrie 1994, pe prima pagină a ziarului Tribuna din Sibiu, era o poză cu subsemnatul, cu titlul Constantin Chiriac dorește pentru Sibiu titlul de Capitală Culturală Europeană. De atunci s-a muncit an de an, ca să putem prezenta Sibiul altfel în fața Europei, a lumii. Am avut una din cele mai de succes ediții de Capitală Culturală Europeană din istoria acestui program. Într-adevăr, succesul construiește succes. Iar bucuria de a fi la Sibiu arată, de fapt, felul în care Sibiul a știut să gândească această formulă de reabilitare a comunității printr-un dat cultural. Este singurul oraș cu agenda culturală dezvoltată pe perioada întregului an, prin competiție. Este orașul care investește cel mai mult în cultură și este și orașul care demonstrează că, prin cultură, poți să ai câștig economic. Până la această pandemie, Sibiul a investit între 14% și 18% din bugetul total în domeniul cultural. Și a fost extraordinar: de fiecare dată, existau 4% în plus adus de toată această desfășurare de forțe, față de banii care s-au investit de-a lungul timpului în cultură. Este o demonstrație de viziune, este o demonstrație că, iată, cultura nu este o Cenușăreasă, ci o adunătoare de forțe, care creează progres, care creează civilitate, care la Sibiu a creat noul spectator. De altminteri, festivalul a ajutat ca Teatrul Național Radu Stanca Sibiu, singurul teatru național din România, aflat în subordine locală, să aibă un număr impresionant de spectacole în repertoriu, cu biletele vândute la toate spectacolele. De-a lungul timpului, într-adevăr, Teatrul Național din Sibiu a călătorit împrejurul lumii, ca și Școala de teatru creată la Sibiu - care este o școală de teatru altfel, legată direct de Teatru nostru, direct de Festival, de tot ceea ce înseamnă provocările Bursei de Spectacole de la Sibiu, de provocările Therme Forum, posibilitatea de a crea un festival special al Școlilor de teatru și management cultural, posibilitatea de a folosi marile nume care vin, care au venit și care vor veni la Sibiu, pentru a lucra cu ei în ateliere.
Ce semificație are „Puterea de a crede” – deviza acestui festival?
Puterea de a crede ne-a dat energie de a nu abandona, ne-a dat în liniște și siguranță, forța de a construi, de a duce mai departe tema de anul trecut a festivalului: Arta de a dărui. Tot timpul am făcut asemănarea cu Soarele care ne dăruiește lumină, căldură, energie, fără să ne ceară nimic în schimb. Când vom ajunge să dăruim fără a aștepta ceva în loc, atunci va fi cu adevărat fericiți. Puterea de a crede ne dă liniștea și bucuria că putem să fim în mijlocul celor mai mari încercări, cu zâmbetul pe buze.
Pandemia a fost un moment de reflecție pentru tine. Te-ai gândit ce lucruri minunate ai realizat, dar și ce erori ai făcut? A fost dificil de organizat online acest festival? Ce crezi că va lipsi de la această ediție?
Bineînțeles că a fost extrem de dificil să facem acest festival. Dar ce bucurie să pot să faci puntea spre normalitate. Ce bucurie să pot să răspunzi tuturor provocărilor în care am fost forțați să căutăm soluții. Dezvoltăm în Festival un Sezon Românesc, cu unele din cele mai bune spectacole din România și din Republica Moldova. Și vreau să mulțumesc, pe această cale, tuturor celor care ne-au sprijinit imediat, necondiționat. În primul rând, comunitatea sibiană: Primăria și Consiliul Local, toate structurile care, de-a lungul timpului, au lucrat cu noi: Universitatea Lucian Blaga Sibiu, toate cele 75 de spații de joc din Sibiu, toți partenerii, toți sponsorii care nu au dorit să abandoneze Festivalul. Vorbim de sprijinul strategic al Institutului Cultural Român, parteneriatul de tradiție cu Ministerul Culturii, cooperarea extraordinară cu Ministerul Educației și Cercetării și, în primul rând, de Înaltul Patronaj al Președintelui României. Cel care, de-a lungul timpului, vreme de 16 ani, din postura de Primar al Sibiului, a sprijinit direct Festivalul, și mai ales programul Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007. Vorbim de atât de multe nume, atât de mulți prieteni, care au creat evenimente speciale, care s-au zbătut ca spațiile de joc să fie altfel. Vorbesc de structuri și institușii media, pentru că fără Societatea Română de Radio, fără Societatea Română de Televiziune, fără toate celelalte televiziuni și radiouri, fără zona de internet, care, iată, acum își dezvăluie forța, fără toate parteneriatele pe care le am făcut, nu am fi reușit să facem într-un timp atât de scurt, în 67 de zile, un festival de o asemenea anvergură.
Teatrul reabilitează ceva din noi, ceva ce în lume se atenuează din ce în ce mai mult. Mai are azi teatrul puterea de magie? La ce visezi după terminarea acestei crize care a văduvit atât de mult cultura? Care este primul lucru pe care îl vei face?
De-a lungul timpului, omul nu a putut trăi fără visare, fără miracole, fără bucuria de a se întâlni, de a plânge și a râde împreună, de a căuta miracolul, uimirea, frumusețea. Au fost momente foarte grele. Nu cred că ființa umană poate fi îngenuncheată, mai ales atunci când e plină de credință, de forță, de putere, de determinare. Cred cu tărie că se va trece, cu sechele, e adevărat, cu învățăminte, dar cred că toată această încercare va întări și mai mult forța emoției, a miracolului, a întâlnirii, a nevoii de a ne ține de mână, de a zâmbi împreună, de a spune împreună, în biserică, Tatăl nostru.
