INTERVIU
Presedintele CNA, Ralu Filip, a dat ieri publicitatii un sondaj de opinie realizat de CURS in cadrul caruia se analizeaza si gradul de informare a publicului. Am profitat de ocazie pentru a-i solicita sa ne spuna parerea despre gradul de informare a romanilor, dar si despre campania electorala.
CAMELIA IONESCU
Jurnalul National: Sunt romanii bine informati?
Ralu Filip: Cred ca romanii care se uita la televizor si care asculta posturile de radio nu primesc informatia de care au nevoie cu prioritate, care vizeaza problemele lor, drepturile lor, ingrijorarile lor. De exemplu, nu exista informatii despre educatia pe care copiii nostri o primesc, nici despre problemele administratiei locale, si ele nu se rezuma la gropi.
Este vorba despre o strategie de abatere a atentiei opiniei publice?
Nu cred. Nu cred ca acest lucru poate fi tratat prin prisma raportului putere-opozitie. Nu vad nici un motiv pentru un guvern, oricare ar fi el, de a interzice sau a sugera posturilor de radio si televiziune sa nu se preocupe de situatia din sistemul de sanatate, in sensul de a vedea de ce ne costa atat de mult si avem atat de putine rezultate. Eu cred ca principala responsabilitate a posturilor e aceea de a informa corect populatia. Corect inseamna insa, in primul rand, util - sa dai acele informatii care sunt utile, de care publicul are nevoie, pentru ca altfel primeste tot felul de informatii (cine a calcat pe cine cu masina, cine a violat pe cine, ce zis nu stiu ce lider politic si ce a raspuns altul etc.)
Dar este publicul este satisfacut si pregatit de informatiile pe care le primeste?
Publicul este si satisfacut, dar si nemultumit. Satisfacut pentru ca din punct de vedere cantitativ constientizeaza existenta unui numar mare de canale. Nemultumit pentru ca desi numarul e mare, are impresia ca vede cam acelasi lucru peste tot. Neavand informatiile de care au nevoie, ce criterii are publicul pentru a aprecia corect afirmatiile politicienilor, oamenii nu sunt decat manipulabili in favoarea unuia sau altuia dintre ei.
S-au folosit politicienii de vreo metoda anume pentru a-si crea un cadru favorabil in campanie?
Principala dezbatere dinaintea campaniei s-a mutat pe libertatea de exprimare, adica daca anumiti politicieni au prea mult acces sau prea putin acces la mijloacele media. Asadar, nu e o campanie pentru o mai buna informare a publicului, e o lupta menita sa asigure unor lideri politici mai mult acces, in dauna altora, la mijloacele media. S-a urmarit sa se creeze o presiune, ca urmare a ei sa sporeasca aparitia liderilor opozitiei, a fost un joc, care serveste in primul rand interesele politicienilor si nu ale publicului, care nu-si cunoaste drepturile si care nu face distinctie intre ce e important, ce e secundar si ce e mascarada.
Cum ati eticheta campania electorala, asa cum s-a reflectat ea in audiovizual?
Sub auspiciile unei lupte intre acuzatii. Exista o singura tinta, PSD, si exista toti ceilalti care vor s-o inlature si trag cum pot si cu ce pot. Unele lucruri adevarate, altele ramane de vazut, dar nu este o competitie electorala cu solutii.
Care este, de fapt, rolul CNA in desfasurarea campaniei?
Modalitatile de desfasurare a campaniei in audivizual nu sunt reglementate de CNA, ci de legea 67 din 2004. CNA are doar rolul de a urmari in ce masura posturile de radio si televiziune respecta ceea ce Parlamentul a decis.
Cum ati caracteriza mesajele electorale, tin ele cont de interesul publicului?
Asistam la practici profund nedemocratice, modul in care s-au redactat mesajele - profund nedemocratic. Vedem clipuri pline de acuzatii la adresa contracandidatilor. Intreaga dezbatere de acum este acuzatoare, dar sa starnesti emotii unui public in buna parte frustrat este smecheria care iti poate asigura succes in alegeri. Liderii politici au apelat la consultanti straini de campanie, iar acestia sunt experti in general in manipulare si in campanii negative. Parlamentul Romaniei, pentru alegerile parlamentare si prezidentiale, ar face foarte bine daca ar intezice spoturile electorale negative.
Aparitia candidatilor la altfel de emisiuni decat cele electorale excede prevederile legale?
Multi s-au bagat in sport si in alte lucuri si pentru ei noile reguli de joc au reprezentat o lovitura, pentru ca in perioada campaniei nu au putut sa beneficieze de nimic din ceea ce cu sarg au pregatit din vreme, si eu zic ca e corect asa. Pentru ca nu toate partidele au antrenori la Nationala, nici presedinti de club, si atunci toti candidatii merg in acelasi tip de emisiuni, in mod egal.
Consiliul a fost acuzat ca ia decizii care afecteaza mersul campaniei. Cum raspundeti?
Nu exista nici un fel de decizii ale CNA, exista numai aceasta lege care obliga Consiliul sa verifice daca posturile respecta anumite articole din lege. Atat. Iar partidele nu sunt victime, posturile de radio si de televiziune nu au obligatia sa cenzureze, clipurile, sa le scurteze sau sa le lungeasa. Au o singura obligatie - sa difuzeze ceea ce este legal si sa nu difuzeze ceea ce e ilegal. Ca sa fie ceva legal, asta trebuie sa o rezolve candidatii, nu postul. Pe ei nu ii sanctioneaza nimeni, numai nu li se difuzeaza spotul, este o sanctiune suficienta.
Care este atitudinea publicului, in general, fata de politicieni, atunci cand ii vede la televizor sau ii aude la radio?
Nu trebuie sa fii mare specialist ca sa-ti dai seama ca majoritatea politicienilor plictisesc, atat la televiziune, cat si la radio. Ca nu sunt interesanti pentru public, si automat devin neinteresanti pentru posturile comerciale, care pierd bani punand la dispozitie timpi unor politicieni care omoara audienta in loc sa o creasca. Politicienii trebuie sa invete sa comunice si sa se faca interesanti. Avem politicieni care au stat in sumar ore intregi si nu lasa nimic memorabil. E acelasi discurs de 4 ani, acelesi acuzatii, aceleasi reactii de raspuns, iar publicul s-a plictisit. Pentru ca acuzatiile le stie, el are nevoi de solutii.
Un asemenea comportament ar putea influenta votul?
Influenteaza si votul pentru un segment de nehotarati, dar mai degraba cred ca influenteaza gradul de participare la vot.
Legea interzice, inaintede vot cu 48 ore, orice comentariu la adresa campaniei. Credeti ca se va respecta?
CNA a trimis si o adresa la posturi si am rugat ca in aceste doua zile sa nu fie programate emisiuni cu conotatie electorala - in special de divertisment sau de sport. Daca vor fi astfel de lucruri ele nu sunt accidentale, ci pentru ca asa au dorit unii de la posturile respective. Sanctiunea la care s-ar putea astepta este amenda in jur de 250 de miliane de lei. Pentru ca vom merge pe maximum, acestea sunt lucruri extrem de grosiere prin care incalci regulile jocului.
CV
Ralu Traian Filip s-a nascut la data de 30 august 1959. Intre anii 1980-1984 a urmat cursurile Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti. In perioada 1984-1990, a practicat avocatura in cadrul Baroului Urziceni, iar in 1990 a fost admis in Baroul Bucuresti. Aici a practicat avocatura timp de un an, dar a renuntat la aceasta activitate din cauza incompatibilitatii cu profesia de jurnalist, pe care a inceput sa o practice imediat dupa Revolutie. Intre anii 1990 si 2001, a fost jurnalist la Curierul National, unde a ocupat functiile de sef de sectie, redactor sef-adjunct si senior editor. In 2001 a fost ales, prin votul Parlamentului, in functia de membru al Consiliului National al Audiovizualului, iar in 2002 mandatul sa a fost reinnoit pana in 2006. Incepand cu data de 9 decembrie 2002 este presedinte al CNA. Ralu Filip vorbeste fluent limba engleza si limba franceza. Este casatorit si are doi copii.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
