Conjunctivitele se întâlnesc destul de des. Deşi nu conduc la pierderea vederii şi nu sunt o urgenţă medicală, ele trebuie diagnosticate şi tratate doar de medicul oftalmolog. De câte tipuri este această afecţiune şi cum se manifestă fiecare, ne-a explicat profesor doctor Monica Pop, manager general al Spitalului de Urgenţe Oftalmologice.
Florin Condurăţeanu: - Întâlneşti deseori oameni care se scarpină la ochii înroşiţi, cu mâncărimi şi care spun: „Mă duc să-mi spăl ochii cu ceaiuri şi să-mi pun comprese”... Este corect cum procedează?
Prof. dr. Monica Pop: - Păi tocmai astea sunt considerate greşeli în tratarea conjunctivitei. Trebuie să se ducă la medicul oftalmolog! Este absolut necesar acest consult la oftalmolog, deoarece doar acesta pune diagnosticul de conjunctivită, stabileşte tipul de conjunctivită şi prescrie tratamentul adecvat. Până merge la oftalmolog, cel cu conjunctivită trebuie să se spele pe ochi cu apă rece de la robinet, eventual cu săpun, dimineaţa şi seara. Muşeţelul s-a descoperit că face rău suprafeţei oculare, permite înmulţirea microbilor şi sporeşte agresivitatea lor. Spălarea ochilor nu se face decât cu apă rece. Sunt interzise pentru spălarea ochilor ceaiurile, mierea, zeama de varză şi alte nebunii. Nu se pun pe ochi comprese nici uscate, nici îmbibate cu unele substanţe, compresele aduc un climat cald, care convine microbilor. În conjunctivite, este contraindicată şi folosirea unor unguente. Ele blochează canalele de scurgere din ochi, iar în conjunctivite este foarte importantă drenarea secreţiilor din ochi.
F. C.: - De câte feluri sunt conjunctivitele?
Prof. dr. M. Pop: - Conjunctivitele sunt: alergice, virale, microbiene, fungice (acestea din urmă având la bază ciuperci). Aceasta este şi ordinea frecvenţei cu care se întâlnesc.
F. C.: - Care sunt simptomele în conjunctivite?
Prof. dr. M. Pop: - Conjunctivitele duc la înroşirea suprafeţei conjunctivale, mai accentuată sau mai slabă. Apare o jenă, o senzaţie de corp străin în ochi, ca nisipul în ochi. Se înregistrează mâncărimi, prurit la ochi. Conjunctivitele produc şi secreţii. Revenind la senzaţia de jenă din conjunctivite, este o senzaţie de deranj, de jenă, nu de durere. Cel cu conjunctivită trebuie să-i descrie medicului senzaţia de deranj, de incomoditate discretă, nu trebuie exagerată jena numind-o durere, căci se poate deturna diagnosticul. Conjunctivita nu duce la scăderea sau pierderea vederii.
F. C.: - Care sunt semnele pe fiecare tip de conjunctivită?
Prof. dr. M. Pop: - Conjunctivitele alergice duc la înroşire şi mâncărimi moderate, iar la băieţi puseurile alergice primăvara şi toamna pot croniciza conjunctivitele. Conjunctivitele microbiene produc secreţii, jena şi mâncărimile sunt moderate. Conjunctivitele virale sunt mai agresive, se înroşesc, se inflamează şi pleoapele. Ele sunt foarte contagioase. Conjunctivitele fungice sunt provocate de ciuperci. Trebuie să fie stabilite prin analize de laborator ciupercile care au provocat boala, pentru că pot apărea complicaţii. Doar medicul stabileşte diagnosticul, tipul de conjunctivită şi tratamentul specific. Dacă pacientul merge la farmacie, farmacista, neştiind tipul conjunctivitei, oferă colirul cel mai scump, cu antibioticul cel mai puternic, care nu acţionează în conjunctivitele virale, alergice sau fungice. Ba mai mult, antibioticul prescris în necunoştinţă de cauză creează rezistenţă microbilor.
O boală contagioasă. Cum se răspândeşte
Suferindul de conjunctivită trebuie să-i protejeze pe cei din jur să nu ia conjunctivita de la el, să nu fie folosite prosoape comune, să nu utilizeze perne, cearşafuri comune. Contactul direct, atingerea unor locuri unde a pus mâna bolnavul de conjunctivită înseamnă răspândirea conjunctivitei. Foarte periculoasă pentru vedere este conjunctivita blenoragică gonococică.