"Niciodată n-am făcut jacuzzi cu domnul Baconschi"

Intr-o săptămănă, din ambasador al Romăniei in Mexic, a ajuns un fel de Mata Hari. O publicaţie pe Internet din Australia, cu pretenţia de a reprezenta comunitatea romănilor din ţara cangurilor, a trimis presei din Romănia corespondenţa ei privată. De la trafic de influenţă, ambasadoare-sexy şi pănă la aluzii că ar vinde informaţii confidenţiale, toate acuzaţiile i-au fost aduse. Nimeni n-a deranjat-o cu o intrebare, pentru a respecta acel "audiatur et altera pars". O facem noi.

• Jurnalul Naţional: Haideţi să discutăm cu "materialul clientului pe masă". Pentru că acesta este cel pe care publicul a avut surprinderea să-l găsească accesibil oricui, pe Internet. Prima intrebare logică. Vă aparţine acea corespondenţă? In integralitate?

Manuela Vulpe: Nu, evident că nu. Am şi dat un comunicat in acest sens, un drept la replică, in tot tumultul acestor incidente. Afirm cu toată fermitatea că unele dintre aceste mesaje au fost in mod criminal modificate, cu clara intenţie de a-mi provoca prejudicii in plan personal şi de a-mi distruge cariera. Cred că eu nu trebuie să mă transform in acuzat, ci dimpotrivă, in acuzator. Cel care a dat publicităţii corespondenţa mea privată trebuie să demonstreze autenticitatea mesajelor respective. Şi de altfel am şi o dovadă, un e-mail pe care unul dintre prietenii mei il are, din care rezultă că sunt trucate pasaje, scoase din context, modificate, eliminate fraze din comentarii pe care le-am făcut. Intr-un proces voi dovedi şi acest lucru. Dar ce este mai grav in toată această poveste, este faptul că nu mi s-a acordat prezumţia de nevinovăţie. De către o parte din presa romănă, de către cei care au preluat in mod imoral ceea părea a fi corespondenţa mea privată.

• Care v-a fost reacţia şi care au fost primele măsuri luate in momentul in care aţi aflat că vă este tranformată in motiv de dezbatere naţională corespondenţa privată?

Ce să vă spun? Şoc. Indignare, repulsie, revoltă, nu cred că am cuvinte suficiente in vocabularul limbii romăne sau la oricărei limbi din lume să exprim sentimentele. Cel care a făcut acest lucru a vrut să mă distrugă complet, eu cred că nu şi-a dat nici măcar seama de consecinţele acestei acţiuni mărşave. Mi-a afectat foarte mult nu numai imaginea, eventual a instituţiei pe care o reprezint, deşi aş vrea să facem o separare totală intre persoana mea privată şi instituţia pe care o reprezint, ci in primul rănd băiatul meu. Care are 19 ani, care este măndru de mama lui, care este profund afectat. Nu era cu mine la momentul respectiv in Mexic, dar m-a incurajat tot timpul. Ca urmare a incurajărilor lui am putut să rezist şi rezist şi acum. Trebuie să spun ceva şi sper că nu pare patetic: eu am două mari iubiri. Familia şi ţara. De multe ori, chiar se schimbă ordinea in această enumerare. Aceasta s-a transmis şi băiatului meu, care a renunţat să studieze in străinătate şi a venit in Romănia, pentru a studia. Acum mă aflu in postura de a mă culpabiliza pentru că l-am incurajat să facă acest pas şi să sufere acum şi să fie ţinta unor atacuri pe care el nu le merită.
Revenind la momentul in care am aflat această veste: mi-am dat seama că s-a intămplat ceva cănd am incercat să-mi accesez adresa de mail de mai multe ori, de acasă, şi nu am reuşit. Am primit un mesaj in care eram avertizată că cineva, dacă nu cumva am uitat eu parola, atunci cineva a incercat să pătrundă in căsuţa mea poştală electronică. A doua zi am primit mesaje de la prieteni, care imi spuneau că se intămplă ceva cu adresa mea de mail, pentru că primesc mesaje din partea mea şi in numele meu şi toată corespondenţa mea, după o zi a apărut corespondenţa mea pe site-ul publicaţiei "Spirit of Romania" , a domnului Laurenţiu Fulga şi evident, ştiindu-i modul de acţiune, de a trimite tuturor publicaţiilor romăneşti, mi-am dat seama că va deveni un scandal de neoprit. Toate acestea le-am aflat pe fondul vizitei in Mexic a unei importante delegaţii guvernamentale şi parlamentare romăne. Bănuiesc că nu a fost intămplătoare alegerea acestui moment. Eu mi-am canalizat toată energia pe aceste acţiuni, am fost prinsă o săptămănă, de dimineaţa pănă noaptea, deci mi-a fost imposibil să am o reacţie rapidă. Am trimis un drept la replică doar la două zile după declanşarea intregii tevaturi.

• Pănă la această oră, presa nu a avut alte informaţii oficiale in toată această poveste in afara unui comunicat al Ministerului de Externe, in care se vorbea despre demersurile dumneavoastră de clarificare a situaţiei. Traduceţi, vă rog, pentru publicul larg, ce inseamnă a solicita revenirea in centrala MAE, concret? Care vă este statutul acum?

Este şi greu de tradus. Pentru că revenirea inseamnă "revenirea pentru clarificarea unor chestiuni", nu inseamnă "incetarea misiunii". De altfel, şi comunicatul MAE nu vorbeşte despre incetarea misiunii mele in Mexic. De atlfel, atunci cănd am revenit din Mexic, imediat după incetarea vizitei guvernamentale şi parlamentare, duminică noaptea la nouă am fost la aeroport, pentru a reveni in ţară pentru consultări, aşa cum primisem instrucţiuni. Duminică a fost o zi plină de activitate, pentru a-mi semna o serie de acte, scrisori de mulţumire pentru oficialii mexicani care mă ajutaseră la organizarea vizitei, acte contabile, am impachetat lucrurile pentru deplasare, pentru perioada concediului. Pentru că am primit instrucţiuni ca in perioada aceasta de consultări să efectuez şi concediul de odihnă pe anul acesta, legal. Aşa că, după 20 de ore de călătorie am ajuns acasă, la Ploieşti, pe la trei noaptea, am văzut ultima parte dintr-o emisiune televizată care tocmai tema "mea" o dezbătea şi a acestui scandal artificial. Este unul artificial, pentru că este provocat de presă şi nu unul pe care l-am provocat eu prin actele mele şi comportamentul meu in lume sau in ţară. La ora 11 dimineaţa aveam intălnire cu ministrul de Externe. Pe acest fond s-a desfăşurat intălnirea de la minister. Bulversată, emoţionată, obosită, am ajuns la intălnirea care a avut efect o decizie pripită pe care am luat-o, intr-o incercare de a mă elibera, de a mă despovăra de imensele probleme care apăsau pe umerii mei şi apasă incă şi am redactat o solicitare pentru revenirea in ţară şi pentru a-mi incheia misiunea, pentru clarificarea problemelor personale. Şi subliniez "personale", pentru că aceasta a apărut şi in comunicatul MAE, ceea ce dovedeşte clar că problema cu care mă confrunt este una personală şi nu profesională, meritele mele profesionale fiind recunoscute oficial, şi sper că şi neoficial, in minister. După ce am plecat de la domnul ministru am vrut să revin asupra deciziei. La căteva ore după, la sfatul prietenilor, dar şi al avocatului, am realizat că renunţarea mea este o eroare gravă. Pentru că nu mă pot aproape autoinvinovăţi prin această renunţare a mea şi nu există nici un motiv care să stea la baza unei rechemări oficiale sau la baza a ce se spune că ar fi o afectare a imaginii a Romăniei. Am revenit, am incercat să intru, dar nu am reuşit să ajung la domnul ministru in ziua respectivă. Am reuşit miercuri, am prezentat o nouă cerere prin care spun că revin asupra solicitării iniţiale, o declar nulă şi neavenită - am redactat asta impreună cu avocatul, bineinţeles - şi aş vrea să nu se mai ia in considerare prima mea cerere şi doresc să-mi protejez interesele din actuala mea calitate, de ambasador. Aşa că acum suntem in stadiul in care eu am făcut această cerere şi sper ca MAE să ţină cont de ea. Am avut dreptul la mai puţin de 24 de ore să iau această decizie, pentru că o decizie de rechemare nu poate fi luată pe decăt după o analiză atentă a activităţii mele profesionale şi a conduitei mele şi cred că nu există nimic in viaţa şi in activitatea mea care să mă condamne şi să ducă la un astfel de final, de incetare a activităţii.

• Vă consideraţi o victimă? Şi dacă da, a cui?

Ce spuneţi? Sunt o victimă sau nu? Cred că sunt o mare victimă. A maşinaţiunilor de culise ale celui care a publicat această corespondenţă şi care mă urmăreşte de trei ani şi mă calomniază, dar acum a depăşit orice limită a inţelegerii şi a bunului simţ. Deci victimă a domnului Fulga şi a celor care au contribuit la interceptarea şi publicarea e-mailurilor mele, pentru că nu cred că ar fi putut s-o facă singur. Cred că sunt o victimă şi a unor jocuri politice de pe scena internă romănească, dar şi una a incapacităţii societăţii civile de a reacţiona la aceste incălcări grave ale unor drepturi fundamentale, cum e cel la intimitate, pot fi o victimă şi a unei părţi a presei, care publică informaţii care par a fi reale. Obiectiv, aşa cum trebuie să fie orice jurnalist. Dar nu vreau să mă victimizez. Voi lupta, insă, pentru a nu părea şi de a nu fi victimă. Sper că reala victimă va fi infractorul, care a comis aceste fapte, şi nu eu. In final, sunt convinsă că nu eu voi fi victima.

• Totuşi, consideraţi că aveţi duşmani?

Cred că mai mare duşman decăt cel care a putut să-mi facă asta nu ştiu cine ar putea fi. Pentru mine, consecinteţele necontrolate ale acestui fapt pot duce la prăbuşirea carierei, prăbuşirea vieţii mele personale, a reputaţiei mele şi a familiei mele. Cred că numai un duşman de moarte poate provoca aşa ceva. Dar nu inţeleg de ce. Poate fi un duşman, poate fi o inconştienţă dusă la extrem, poate fi o dereglare psihică. Ca să doreşti să distrugi fundamental viaţa unui om este un act necugetat. Eu nu am nimic mai important pe lume decăt familia şi cariera. Am muncit enorm pentru a ajunge unde am ajuns. Cariera mea a fost constant ascendentă, nu am avut nici un salt spectaculos şi inexplicabil, se poate vedea din CV-ul personal că toţi paşii pe care i-am făcut au fost conform Codului Diplomatic, am nenumărate studii postuniversitare, am primit recunoaşterea unor merite profesionale deosebite. Deci am depus toate eforturile pentru a fi un diplomat bun, o mamă bună, o fiică bună, un cetăţean romăn bun. Şi am făcut asta nu pentru că sunt plătită să o fac, ci pentru că aşa simt eu. O spun din inimă: nu am greşit cu nimic faţă MAE, faţă de ţară şi faţă de familia mea şi cred că nu am nimic să-mi reproşez in acest plan, al imaginii Romăniei şi al eforturilor de a promova interesele ţării mele şi pentru a-mi proteja familia.

• Aţi fost in jacuzzi cu domnul Teodor Baconschi?

Niciodată nu m-am aflat cu domnul Baconschi in jacuzzi. Ca informaţie pentru dumneavoastră, nici n-am avut jacuzzi in reşedinţa din Australia. Domnul Baconschi n-a venit niciodată in Mexic, că să impărtăşim un jacuzzi şi nici la reşedinţa din Australia. Nici măcar n-am stat vreodată cu un bărbat in jacuzzi.

• Publicaţia "Spirit romănesc", din Australia, condusă de domnul Laurenţiu Fulga, trimite periodic presei din Romănia informaţii referitoare la o aşa-zisă mafie a traficanţilor de droguri romăni din Australia. Ce cunoştinţe aveţi despre această poveste? Căt adevăr conţine?

Eu cred că mafie a drogurilor există in orice ţară din lume, pentru că doar intr-un regim dictatorial e posibil să controlezi strict acest lucru. In ţări precum Australia, sau Mexic, sau Romănia sau altele din Europa nu se poate vorbi de inexistenţa unei reţele de traficanţi de droguri. Am tot auzit şi eu de o mafie a drogurilor formată din cetăţeni de origine romănă. Dar trebuie să spun un lucru: niciodată in discuţiile mele cu oficiali australieni nu a fost invocată această chestiune. Oficialii australieni nu au amintit despre această problemă, nu a constituit un subiect de preocupare in relaţiile bilaterale, pentru că ea este o chestiune internă a Australiei, care poate viza anumite elemente de cooperare internaţională. Romănia şi Australia nu au avut cooperare internaţională in domeniul combaterii crimei organizate, din căte ştiu eu, in timpul mandatului meu. Cei implicaţi in aceste reţele pot fi cetăţeni de origine romănă, care să fie parte a acestor reţele, nu cred că reţeaua celor de origine romănă este mai puternică sau este recunoscută pe piaţa traficului de droguri. Se vorbea de un număr mare de deţinuţi de origine romănă in puşcăriile australiene. Am verificat acest lucru, dar nu am găsit mai mult de 5-7, un număr mic de romăni prin puşcăriile australiene. Doresc să subliniez că un ambasador sau diplomat romăn nu are in atribuţiile sale acţiuni de combatere a criminalităţii organizate in ţara de reşedinţă. Noi avem atribuţii in a promova dialogul bilateral pe nenumărate trepte, şi dacă putem contribui la stabilirea unor relaţii intre instituţii, ok. Aceasta am şi iniţiat, acum, cu Mexicul.

• Aţi avut vreun conflict cu reprezentanţi ai comunităţii romăneşti din Australia?

Nu. Vreau să vă spun că o mare parte a energiilor mele profesionale din Australia s-au canalizat pe acţiuni dedicate comunităţilor romăneşti. Eu cred că am avut relaţii foarte bune cu toate asociaţiile. Evident că pot interveni probleme, pentru că liderii asociaţiilor inşişi pot avea conflicte, ceea ce se răsfrange asupra activităţii ambasadorului. Pănă la urmă, orice ai face, nu există să nu ai parte de o critică din partea unui lider, care este supărat că ai dat girul unui alt lider care nu este pe agenda sa de prieteni. Dar trebuie să menţionez că aprecierea pe care am avut-o in raportul meu anual intotdeauna am primit laude şi aprecieri pozitive, cum că aş fi unul dintre cei mai activi ambasadori romăni dintr-o ţară cu comunităţi romăneşti. A fost o preocupare constantă a mea să apropii comunităţile de romăni, iar faptul că am fost singurul ambasador post-revoluţionar din Australia care şi-a incheiat mandatul, este o dovadă a eficienţei mele profesionale şi ca urmare a preocupării mele speciale pentru aceste aspecte.

• Totuşi aţi intrat in colimatorul domnului Fulga. De ce?

Inexplicabil. Am avut puţină interacţiune cu domnul Fulga. A venit odată la ambasadă, ca un membru al comunităţii romăne, care venea cu un alt prieten pentru o viză. Mi-am intrerupt activităţile, am stat de vorbă cu dănsul, după care a urmat o solicitare de interviu din partea dănsului către mine, foarte provocatoare, la care nu am avut timp să răspund. Pregăteam şi atunci o vizită importantă, a preşedintelui Romăniei. Şi pentru că nu am putut s-o onorez imediat şi eficient, a inceput o urmărire a mea in presă. Deşi nu cred că pănă la urmă aici a fost problema, incerc să depistez şi acum şi probabil voi muri cu acest mister: de ce domnul Fulga mă urmăreşte constant. Poate aş fi inţeles dacă imi urmărea activitatea din Australia, dar nu pot să mai inţeleg de ce mă mai urmăreşte acum şi in alte părţi.
Acum lucrurile au ajuns mult prea departe. Sper ca justiţia să poată sancţiona ca atare această mare infracţiune.

• S-a suprapus mandatul dumnevoastră din Australia cu cel al domnului Ovidiu Grecea, fostul nostru consul la Sydney?

Nu. Domnul Grecea a venit la Sydney ca urmare a demersurilor mele către Guvernele Romăniei şi Australiei, de a deschide un consulat general al Sydney, pentru dezvoltarea in principal a relaţiilor economice cu Australia. Şi domnul Grecea a venit la acel post. După plecarea mea. Dar ceea ce s-a suprapus cu mandatul său a fost funcţia mea de director adjunct pentru Direcţia Asia-Pacific şi America Latină, care avea in sfera sa de activitate şi de monitorizare relaţiile Romăniei cu Australia.

• Presa a speculat, zilele acestea, cu ocazia scandalului "mailurile ambasadoarei", că v-aţi fi folosit de relaţia apropiată cu domnul Teodor Baconschi pentru a-l determina să-l retragă de la post pe domnul Ovidiu Grecea. Cum comentaţi?

Uimirea merge spre infinit, ţinănd cont de toate aceste speculaţii. Din poziţia mea, de director adjunct, nu aş fi putut influenţa retragerea unui consul general de la post, aşa că discuţia este inutilă. Nu ştiu exact nici cum s-a ajuns la decizia de rechemare de la post a domnului Grecea, deci discuţia este absurdă. Rechemările se fac pe baza unei evaluări a activităţii persoanei respective, iar eu nu am luat parte la un astfel de proces de evaluare in cazul respectiv. Este un subiect total străin mie.

• In calitate de trimis al Romăniei peste hotare, aţi avut parte de instructaje, vi s-a pus in vedere să nu folosiţi adresa de mail pentru corespondenţa personală?

Nu. Nu am incălcat nici o instrucţiune a MAE privind utilizarea tehnicii de calcul din ambasadă, in orice caz.

• Aţi folosit adresa de mail a ambasadei pentru corepondenţă personală vreodată?

Nu.

• Sunteţi sau aţi fost membrul vreunui partid politic?

Nu. Şi nici cred cu fermitate in neafilierea politică a unui diplomat, sunt total impotriva apartenenţei politice a unui diplomat. De altfel, aceasta este legea şi ea trebuie respectată. Pot fi un diplomat la fel de bun şi intr-o guvernare, şi alta.

• V-aţi adresat celor de la Hotmail, la urma urmei, pe serverul lor s-a petrecut furtişagul, ar trebui sa ştie căt e de uşor ca şi alţii s-o păţească.

M-am adresat, pe fugă, in momentul in care s-a intămplat, şi ca să spun că mi s-a violat corespondenţa. Am primit un răspuns formal, cu nu ştiu ce paşi pe care trebuie să-i fac, dar asta va rămăne de lămurit in justiţie. Să sperăm că resursele tehnice ale momentului ne permit depistarea celui care a violat corespondenţa şi recuperarea mesajelor in forma in care au fost ele scrise.

• Mama dumneavoastră şi fiul v-au insoţit in misiunile in străinătate. Cine plăteşte pentru şederea lor in afara graniţelor?

Toată intreţinerea copilului meu o plătesc eu. Pentru copil sunt instrucţiuni care se referă la orice copil al unui diplomat. Pănă la majorat, ministerul plăteşte deplasarea anuală in ţară in vacanţe şi se dă o alocaţie de căteva procente pentru copilul aflat in intreţinere, pănă la 18 ani. Legat de mama: intotdeauna ea m-a insoţit la post. Aş spune permament, dar nu a fost chiar permanent, mai mergea căteva luni acasă, la tata. S-au făcut sacrificii familiale pentru ca eu să-mi duc misiunile la post la bun sfărşit şi cu succes. A făcut asta pentru mine, şi pentru ţară, implicit, pentru că a suplinit o muncă pe care un cap de familie cum sunt eu ar fi trebuit s-o facă. Eu in ultima perioadă nu am avut soţ, sunt o femeie singură, mama mea a suplinit un vacuum mare, profesional şi personal, pentru că a contribuit şi la organizarea acţiunilor oficiale la ambasadă. Şi a fost intreţinută din banii mei. Sunt cap de familie şi aş vrea să se ştie că pentru mine meseria nu este numai o pasiune, ci şi o necesitate de supravieţuire.

• Faptul că aţi intervenit pe lăngă prieteni şi aţi solicitat ajutor pentru păstrarea locuinţei de la RAAPPS, v-a ajutat la ceva?

Intervenţiile care par a fi trafic de influenţă sunt intrebări inocente legate de statutul şi legea care urma să fie adoptată. M-am interesat de stadiul legii referitoare la casa in care stau eu pentru a fi prevenită dacă e cazul de evacuare sau nu. Pentru că, dacă e vorba de evacuare, imi produce o mare traumă, pentru că acela este căminul meu, eu nu am alte proprietăţi. Băiatul meu a revenit in ţară, stă in această casă, şi e normal să mă preocupe soarta ei. Nu vreau decăt ca legea să fie egală pentru toţi. Dacă trebuie să fim evacuaţi şi nu avem dreptul să stăm acolo, să fim evacuaţi, dacă se pot cumpăra locuinţele la licitaţie, voi incerca să mă prezint, dacă se pot cumpăra cu drept de preemţiune, doresc să pot benefica de acest drept, deci orice se va reglementa in acest sens doresc să aflu din timp. Pentru a mă putea muta, pentru eventuale credite bancare, inchiriere in altă parte. Deci preocuparea mea este firească.

• Dar faptul că aţi jucat volei in tinereţe cum v-a influenţat in carieră?

M-a ajutat foarte mult. Voleiul e un sport de echipă, m-a invăţat ce inseamnă să joci in echipă şi spiritul de fair-play. Eu n-am făcut niciodată un rău nimănui. Ca fost voleibalist ştiu ce inseamnă slăbiciunea unui jucător, in echipă, sau punctele forte ale altuia. Am incercat să le maximizez pe cele bune şi să le acopăr pe cele slabe, in cadrul muncii mele in diplomaţie. Şi m-a invăţat ce inseamnă să fii lider, pentru că eu n-am fost doar jucător, am fost căpitan al echipei de volei campioană naţională a Romăniei de nenumărate ori. Datorez mult sportului: sunt deschisă, onestă, receptivă, fair-play. Acestea sunt cuvintele-cheie.