Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când masa este plină de bucate, cei ce suferă de stomac, de ficat nu trebuie să uite de dieta din tratament. Astfel, trebuie să evite grăsimile în exces, maionezele, cremele grele, iar cei cu boli hepatice e musai să se ferească de alcool.
Florin Condurăţeanu: Domnule profesor Alexandru Oproiu, întemeietor de şcoală în gastroenterologie, ce sfaturi daţi oamenilor care se aşază la mese cu bunătăţi, la un ospăţ aşteptat demult?
Profesor dr. Alexandru Oproiu: Să nu uite de cumpătare. Să nu se bată turcii la gura lor, să nu se ghiftuiască, să guste mai bine câte puţin din toate bucatele. Şi să facă pauze între feluri, în aceste pauze să se mişte într-o scurtă plimbare, să danseze şi să nu fie pironiţi ore lungi în faţa farfuriei prea pline. După un ospăţ cu prea multe mâncăruri grele, stropit din belşug cu băutură, se poate ajunge la pancreatita acută, caz în care medicii se luptă pentru suferindul prins în dureri foarte mari în terapia intensivă. Trebuie să nu facă excese cu alimente care cresc secreţia acidă din stomac, cu mâncăruri prea grase, care întârzie în stomac, care inhibă motilitatea, dinamica stomacului. Carnea prea grasă, supele şi ciorbele concentrate din carne, maionezele, prea numeroasele ouă aduc suferinţe în sistemul digestiv. Şi cozonacul, prăjiturile cu prea multă cocă, cremele cu ciocolată din tentantele felii de tort nu pică bine la stomac. Prea mult vin, prea multă bere sporesc secreţia acidă din stomac.
Cei cu ulcere, cu gastrite mai bine beau 20 de mililitri de tărie, care stimulează secreţia de acid, dar în egală măsură stimulează mucusul cu rol de protecţie în stomac. Oricum, băutura nu se bea pe stomacul gol. După o masă îmbelşugată, nu e indicat culcatul în pat fiindcă apare refluxul gastro-esofagian, cu reîntoarcea în esofag a alimentelor, generându-se arsuri, adică pirozis, tuse, agresarea mucoasei esofagului şi a laringelui.
F.C.: În faţa unor platouri cu bunătăţi, ce atitudine trebuie să aibă suferinzii de ficat?
Citește pe Antena3.ro
Prof. dr. A.O.: Cei cu boli de ficat nu trebuie să se abată de la dieta şi tratamentul din restul anului. Bolnavii de hepatită cronică, de ciroză, chiar cei cu ficat gras trebuie să se abţină de la alcool, zero alcool, fiindcă riscă să strice tot echilibrul cu greu înstăpânit în afecţiunile lor. Nici cei cu ulcere sau gastrite nu e cazul să uite de dieta din boala lor. Cei cu reflux gastro-esofagian e bine să apeleze cu câteva zile înaintea meselor de sărbătoare la pastilele de inhibitori de pompă de proton din clasa omeprazol pentru a ţine sub control secreţia de acid din stomac.
F.C.: Şi, fiindcă a venit vorba, enumeraţi alimentele acceptate şi pe cele de evitat în regimul alimentar al celor cu ulcere şi gastrite!
Prof. dr. A.O: Bolnavii de ulcer şi gastrite trebuie să-şi aleagă singuri alimentele ce nu le aduc rău în sistemul digestiv, alimentele care au constatat că nu le măresc secreţia acidă, că nu provoacă acţiuni nocive asupra stomacului prin evacuarea lentă din stomac, prin inhibarea motilităţii stomacului. Fac bine laptele şi lactatele, dar unii cu deficit de lactoză nu suportă laptele şi în lipsa laptelui ei trebuie să mănânce brânză de vaci, caş, telemea şi să mai puţin brânză fermentată gen caşcaval, burduf, să se abţină de la laptele bătut. Sunt potrivite legumele şi fructele, chiar crude, mai rar roşiile şi vinetele, generatoare de secreţie acidă. Sunt bine tolerate legumele ca: dovleceii, cartofii, conopida, fasolea, varza, mazărea. Sunt indicate în ulcere şi gastrite fructele româneşti: caisele, vişinele, merele, perele, strugurii, pepenii verzi şi galbeni, prunele, iar din import bananele şi mai puţin citricele, gen portocale, mardarine, lămâi, grepfrut sau ananas. Carnea recomandată este cea de pasăre, de vită, de viţel, preparată ca rasol, fiartă, înăbuşită la cuptor, iar grătarul să fie bine făcut, nu crud. Carnea de porc, de raţă, de gâscă mai rar; sunt prea grase şi din acelaşi motiv se impun restricţii la slănină, costiţă, conserve, mezeluri. Peştele e bine tolerat, are o bogăţie de acizi graşi omega, dar şi peştele se găteşte înăbuşit, rasol şi nu prăjit.
Dulciurile concentrate stimulează producţia de acid clorhidric în stomac, mai bine să se consume prăjiturile de casă, plăcintele, aluaturile fragede. Ouăle sunt recomandate, dar nu prăjite, ci fierte moi sau ochiuri româneşti în apă. În ulcere şi gastrite este potrivită apa plată necarbogazoasă şi ceaiurile româneşti de muşeţel, de tei, de gălbenele, mai puţin de sunătoare.
