Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Durerile de cap sunt atât de frecvente încât specialiştii au subliniat că ele înseamnă 20% din totalul fenomenelor dureroase. Preponderente sunt migrenele şi nevralgiile, din păcate ambele având o componentă ereditară, o moştenire din familie, explică profesorul doctor Dorin Sarafoleanu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, întemeietor de şcoală ORL la Spitalul “Sf Maria”.
Florin Condurăţeanu: - Nişte specialişti au avut ideea de a stabili un clasament al violenţei durerilor. Pe primul loc, alături de pancreatită, se afla brutala durere din nevralgia de trigemen. Este o fulgerare de durere apărută ca un trăznet din senin, poate ataca de zeci de ori pe zi şi chinul durerii în zona feţei este de nedescris. De unde vine nebunia asta?
Prof. Dorin Sarafoleanu: - Nervul trigemen este cel mai lung în zona feţei, sunt trei ramuri, care se unesc într-o porţiune cu un ganglion sfenopalatin, pe undeva în spatele urechii. Nevralgia de trigemen atacă mai ales ramura mijlocie, durerea se instalează pe traseul tâmplă-ochi-faţă până la baza nasului. Apar dureri ca junghiurile, ca nişte împunsături de cuţit, mai ales când zona este atinsă de limbă, alimente, apă. Durerea se reflectă şi în ureche, pot să curgă ochii şi nasul. Sunt vinovaţi şi factori iritativi precum frigul, măselele şi dinţii cariaţi, iritaţiile în cavitatea bucală, în cerul gurii. Printre cauze sunt şi sinuzitele. Există oameni cu o predispoziţie, cu o şubrezenie din naştere care sunt afectaţi de crizele de nevralgii de trigemen. Se apelează la medicamente antialgice, la antiinflamatoare, la neuroleptice. Când durerile nu se diminuează există şi calea de a anestezia ganglionul sfenopalatin cu infiltraţii cu anestezice sau alcool. În cazurile disperate se secţionează nervul în zona ganglionului sfenopalatin, dar suferindul rămâne cu porţiuni ale feţei lipsite de sensibilitate sau chiar atinse de paralizii. În afară de nevralgia de trigemen, mai există nevralgia de tip gloso-faringian, cu dureri în laterala gâtului, lateral faţă de omuşor. Pacientul are dureri la înghiţire şi rămâne cu o jenă, iar soluţia extremă este o tăietură la osul hioid, adică la omuşor. Al treilea tip de nevralgie este cea suboccipitală cu dureri la ceafă şi reflexe dureroase în urechi şi spre gât. Apare după o răceală şi se tratează cu aplicarea de căldură, cu antilagice, cu inflitraţii.
F.C. - Am auzit femei consolându-se că vor suferi toată viaţa de migrene, susţinând că aceste dureri de cap au bântuit prin toată familia lor. E reală această predestinare la chinul durerilor de cap?
Prof. D.S: - Migrenele afectează 8-10 % din populaţie şi în 80% din cazuri se moştenesc. Migrena apare doar pe o parte a capului, cu dureri în tâmplă şi orbită. Migrena nu apare brusc precum nevralgiile, ci îşi trimite semne cu 2-3 zile înainte prin prodrom, iar unele forme au o aură care avertizează înainte cu o jumătate de oră, cu o oră atacul migrenei. Durerea de cap se însoţeşte cu fenomene vegetative, greaţă, vărsături, transpiraţii, jenă la lumină. Prodromul avertizează cu zile înainte printr-o oboseală asociată cu tulburări digestive, balonări, intestin iritabil. Aura care precede cu o jumătate de oră criza migrenoasă aduce puncte negre sau luminoase în ochi, vedere dublă, vertije, sensibilitate la frig şi cald, mişcări ale globilor oculari şi semne neurologice. Durerea în tâmplă şi orbită pulsează în sincronie cu bătăile inimii, cu pulsul. Ereditatea este cauza principală, dar există factori favorizanţi pentru declanşarea migrenei cum ar fi alcoolul, fumatul, cafeaua, tulburarea somnului cu transformarea zilei în noapte şi ocuparea nopţii cu calculatorul sau cu petreceri. Ciclul menstrual poate aduce şi el migrene, dar de vină sunt şi curele de slăbire cu foamea aferentă şi unele medicamente anticoncepţionale sau medicamente pentru inimă pe bază de nitraţi. Criza migrenoasă durează 4-72 de ore şi este urmată de o adâncă oboseală cu somn de câteva ore. Tratamentul se face cu medicamente antiemetice de tipul propanolol, motilium, dar şi cu antiinflamatoare nesteroidiene.
În tipul de migrenă oftalmică simplă, pe lângă simptomele de mai sus dispare temporar o porţiune din câmpul vizual. Altă formă de migrenă este cea oftalmo-plegică, cu paralizii trecătoare ale nervului optic, însoţite de vedere dublată.
