Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce majoritatea medicilor români bat la ușile Europei pentru un salariu mai bun și condiții decente de muncă, există și specialiști care aleg să trateze o Românie cu un sistem medical plin de neajunsuri. Doctorul în științe medicale Victor Costache a lucrat timp de 12 ani în Franța, unde a căpătat o experiență vastă în chirurgia cardiacă, și s-a întors în țară pentru a pune umărul la schimbarea în bine. Medicul a acordat un interviu pentru Jurnalul Național, în care vorbește despre importanța realocării fondurilor pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, despre ce îi lipsește României și cum putem îmbunătăți sistemul medical.
Săptămâna aceasta, doctorul Victor Costache a luat parte, în calitate de conferențiar, la evenimentul internațional de advocacy „Accesul pacienților la proceduri cardiovasculare în România”, care reprezintă începutul unei campanii de durată și are drept scop transformarea afecțiunilor cardiovasculare în prioritatea strategiei naționale în domeniul sănătății.
În 2013, după aproximativ 12 ani de practică în Franța, ați hotărât să reveniți în România. De ce ați luat această decizie?
Niciodată nu am plecat din România cu gândul de a o face definitiv. Am plecat în 2001 și, după ce am parcurs toate etapele profesionale în domeniul chirurgiei cardiovasculare în Franța (examen de rezidențiat, rezidențiat, examen de specialitate, primariat), în 2010 am avut privilegiul să devin membru fondator și să fac parte din echipa care a deschis primul centru public-privat în chirurgie cardiovasculară din Franța, în orașul Annecy, proiect care a reunit Spitalul Universitar din Grenoble - ce a lucrat în claborare cu cea mai veche și bine clasată clinică de chirurgie cardiovasculară din Franța, Clinique du Tonkin din Lyon. Astfel, această colaborare public-privată a dat naștere unui centru care, în momentul de față, este de referință în Franța. Astfel, în 2013, înarmat cu această experiență pozitivă, am avut surprinderea să fiu contactat de Universitatea din Sibiu, care, împreună cu conducerea spitalului european Polisano, avea nevoie de cineva care să implementeze un astfel de proiect public-privat în Romania. Am fost bucuros să transpun experiența din Franța în țara mea natală și să fiu din nou alături de prieteni, familie și cei dragi mie.
Cum ați găsit sistemul medical românesc după această perioadă?
Am găsit aproape neschimbat sistemul medical românesc, cu aceleași probleme din 2001. Aș putea chiar considera că s-a deteriorat, dacă analizăm parametrii sanitari afișați de România. Dacă ne uităm la raportul independent, realizat de Banca Mondială asupra țării noastre, din 2008 până în 2015 (cifrele au crescut în 2016), avem peste 20.000 de medici care au părăsit țara, suntem numărul 1 în lume și în Europa ca și mortalitate prin bolile cardiovasculare, suntem numărul 1 în Europa în ceea ce privește numărul de pacienți decedați - cu o moarte care ar fi putut fi prevenită. Deci situația nu este deloc roz.
Sunteți extrem de implicat în proiecte sociale, salvând sute de vieți. Mai mult, aduceți în țară somități din domeniul medical, alături de care faceți echipă aici în cazuri foarte complicate. Ce vă determină să faceți toate aceste eforturi?
Aceste eforturi sunt, de fapt, o normalitate. Împreună cu echipa și colegii, am constituit un grup multidisciplinar din care fac parte cardiologi, cardiologi intervenționșiti, chirurgicardiovasculari, chirurgi vasculari, anesteziști, specialiști în sănătate publică, chirurgi toracici, chirurgi de chirurgie generală, medici de medicină internă, pneumologi, radiologi, medici de laborator, atât din țară, cât și din diaspora, atât români, cât și specialiști din cele mai reputate universități ale lumii. Încercăm să tragem un semnal de alarmă și, în plus, să aducem soluții care pot fi implementate cu un pic de bunăvoință rapid și fără costuri bugetare foarte mari, pornind de la principiul că suntem din 2007 în UE și atunci nu putem să funcționăm în domeniul sănătății ca și cum am fi pe alt continent. Din nefericire, în momentul de față, pacientul român nu are aceleași șanse la viață și la îngrijiri ca și un pacient din UE. Această situație trebuie corectată, deoarece în fiecare zi mor inutil prea mulți oameni. Trăim într-un paradox, deși avem foarte puțini specialiști și foarte mulți pacienți, există o discriminare a multor spitale din România ce tratează pacienții români, asigurați la CNAS și ale căror drepturi nu sunt respectate, iar actul medical realizat corect nu este decontat. Se încalcă astfel un principiu european ce este și înscris în legea sănătății din România, care spune că „banul urmează pacientul”.
Ce îi lipsește României ca să stea alături de țările din Europa, în acest domeniu? Pentru că medici foarte buni, pregătiți, acreditați și respectați în toate țările lumii, avem. Și, culmea, unii chiar aleg să se întoarcă acasă.
României nu îi lipsește nimic. Avem o șansă pe care, poate, alte țări nu o au. Avem o resursă umană fantastică, dar care, din nefericire, se găsește răspândită în toate colțurile lumii. Este foarte important ca acești medici experimentați și reputați să contribuie la ameliorarea situației din sistemul medical din România. Un lucru pozitiv ar fi de a se crea un „modus vivendi” în care atât specialiștii din țară, cât și cei din afară să lucreze într-o ambianță de înțelegere și să evităm micile sau marile conflicte. Există la noi prea multe conflicte care ne fac să batem pasul pe loc atât în sistemul medical, cât și ca națiune și ca țară.
Ați demarat Campania de advocacy pentru modificarea sistemului de alocare bugetară pentru bolile cardiovasculare. Cât de rău stăm acum?
Această ințiativă are scopul de a trage un semnal de alarmă și de a aduce în atenția mass-media și a opiniei publice ceea ce se întâmplă în acest domeniu strategic din sistemul sanitar din România. Dacă ne uităm, am ajuns ca bolile cardiovasculare să omoare 58 la sută din populația țării noastre și să ne aducă pe primul loc ca și mortalitate în acest domeniu în Europa. Din nefericre, acest domeniu strategic este subfinanțat. Practic, se alocă mai puțin de 4,7 la sută din totalul programelor curative ale CNAS pentru bolile cardiovasculare.
Ce își propune concret conferința internațională de advocacy?
Acest eveniment are un dublu rol: unu, să aducă în prim-plan problemele reale, măcar ale sectorului de boli cardiovasculare, și doi, cel mai important, să transmită soluțiile care sunt simple și pot fi implementate rapid, cu un pic de bunăvoință și care pot avea un impact bugetar minim și efect maxim. De altfel, soluțiile nu au fost găsite de noi; de aceea am și organizat această campanile de advocacy. Alături de noi sunt specialiști din 10 țări europene. Îl avem printre noi pe domnia sa, prof. Sherif Sultan, președintele Societății internaționale de chirurgie vasculară și endovasculară, care, alături de specialiști de top din Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Olanda, USA, Bulgaria, Republica Moldova etc., ne arată soluțiile pe care toate aceste țări le-au găsit, ele ducând la o funcționare normală a sistemelor respective de sănătate. Deci soluții există, și în țările europene sunt implementate cu succes.
Care este opinia dvs. referitor la parteneriatul public-privat în sistemul medical?
Parteneriatul public-privat, din experiență proprie, dar și din cea a tuturor specialiștilor de prim rang care au venit la acest eveniment, și a celorlalți pe care îi cunosc și care nu au avut timp sau loc să vină la conferință, este cheia de boltă pentru dezvoltarea unui sistem sanitar fiabil, aplecat către pacient. Numai concurența și respectarea primului principiu din Legea 95 sunt soluția.
Care sunt motivele pentu care s-a ajuns să fim primii în Europa la incidența bolilor cardiovasculare?
Cauzele sunt multifactoriale; evident, putem vorbi de așa-numiții culpabili de serviciu, despre care vorbește toată lumea, cum ar fi condițiile de viață și de muncă sau de numărul mic de programe de prevenție. În realitate, condițiile de viață și muncă s-au îmbunătățit mult în România față de anii '89-'90, dar, din nefericire, am rămas singura țară din Europa care, din din anii 70 încoace, are o speranță de viață a populației care scade de la un an la altul. În ceea ce privește prevenția, sigur că nu suntem la nivelul țărilor din vestul Europei, dar s-au făcut mulți pași înainte, și constat că modul de viață și de combatere a sedentarismul românilor a evoluat foarte mult,găsim din ce în ce mai puțini oameni sedentari, au apărut tot mai multe săli de sport și a crescut numărul românilor care fac mișcare regulat. În pofida acestor elemente pozitive, situația se deteriorează, deoarece cauzele sunt, din păcate, mai profunde și nu sunt văzute decât de cei care nu vor să le vadă. Avem un număr mic de centre de boli cardiovasculare care pot organiza eficient îngrijirea curativă a maladiilor cardiovasculare în teritoriu, sunt foarte mulți specialiști care au părăsit țara, decontarea de sistemul de asigurări de sănătate este foarte slabă și, nu în ultimul rând, decontarea preferențială a acestor patologii, care privilegiază structuri care nu au neapărat competența și expertiza să realizeze aceste programe, lăsând descoperite alte centre sau chiar regiuni întregi care tratează o populație întreagă. La aceste din urmă instituții neajungând bani din asigurări.
Principala cauză a mortalității din România este reprezentată de bolile cardiovasculare: 54.521 decese în 2014, dublu față de media europeană (108.9 la 100.000 locuitori în România, față de 43,8 media europeană), potrivit datelor publicate de OMS. Aceste date poziționează România pe primul loc, la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce priveste mortalitatea prin boli cardiovasculare.
Doctorul conferențiar Victor Costache a lucrat ca medic primar în Franța, specializarea chirurgie cardiovasculară, chirurgie toracică şi pulmonară, are gradul profesional de doctor în ştiinţe medicale, șef Secţie Chirurgie cardiovasculară şi toracică. Este membru titular al Colegiului Francez de Chirurgie Cardio-Vasculară şi Toracică, membru al Colegiului Medicilor din Franţa și al Colegiului Medicilor din România.
„Principalele cauze ale bolilor cardiovasculare sunt reprezentate de sedentarism, fumat, consumul excesiv de alcool, stres, factorii genetici și de mediu, hipertensiunea arterială netratată, diabetul și alimentația neadecvată”.
„Din nefericire, în momentul de față, pacientul român nu are aceleași șanse la viață și la îngrijiri ca și un pacient din UE” Dr. Victor Costache
Realocarea fondurilor pentru tratamentul bolilor cardiovasculare este prioritate de grad zero, ținând cont de incidența acestor maladii.
În Europa există două modele de parteneriat public-privat. Primul constă în colaborarea dintre o Facultate de medicină și un spital privat, în sensul că studenții și rezidenții fac stagii și cursuri în unitatea medicală, iar medicii din sistemul privat participă la activitățile didactice în baza unor contracte de colaborare. Al doilea model constă în parteneriatul dintre spitalul public și cel privat, cu scopul de a salva și a economisi resurse din sistemul sanitar. Ca exemplu, bolnavii dintr-un spital public în care nu există un anumit serviciu vor merge la spitalul privat, iar medicii din sistemul public își vor opera și trata pacienții pe platforma tehnică din sistemul privat.
