Romania vrea sa cucereasca UE cu patlagele

FLORINA ZAINESCU

Jurnalul National: Domnule Steriu, in 2007 ne putem astepta la o explozie a preturilor la alimente asa cum s-a intamplat in Ungaria?

Valeriu Steriu: In Ungaria au fost anumite produse - zaharul, apa minerala, anumite tipuri de conserve. Dar toate acestea au avut un impact de moment care au gasit in Romania un producator foarte ieftin. Zaharul din Romania era, inainte de aderare, comparativ ca pret cu cel din Ungaria. Dupa aderare, cresterea de aproape 20% de pret din Ungaria a orientat foarte multi oameni, nu neaparat consumatori directi, ci producatori si comercianti, catre acest trafic de frontiera.

Ei au venit la noi, noi unde ne ducem?

Daca vom fi suficient de intelepti ca in urmatorii 2 ani sa reusim o stocare a unor cantitati de zahar, s-ar putea asigura o crestere graduala a pretului, dupa 2007.

Sa inceapa gospodinele sa-si faca provizii?

Nu. Fabricile trebuie sa faca asta. Dar probabil va incepe si romanul de rand sa-si faca provizii.

La ce alimente ar putea creste brusc preturile in momentul integrarii?

N-as putea sa prevad de acum pana in 2007 care vor fi produsele cu pret mai mare sau mai mic. Subventia, partea de sprijin financiar va veni aproape pe toate. Aportul catre fermier va fi substantial, iar acesta nu va fi obligat sa creasca pretul foarte mult si, in final, se va regasi catre consumator intr-un produs fie mai ieftin, fie cu sanse mai mici de a scumpi. Zaharul va fi probabil unul din produsele al caror pret, dupa 2007, va creste. Dar exista o propunere a Comisiei Europene de revizuire a pozitiei sectorului de zahar si este probabil ca aceasta revizuire in 2005 sa fie acceptata. Astfel se va ajunge la anumite modificari, inclusiv la o formula de ieftinire a zaharului pentru ca se va da drumul la o competitie mai mare cu tarile din lumea a treia, care sunt mari producatoare de zahar.

Ce inseamna asta, mai clar?

Importuri mult mai ieftine care vor stimula un mediu concurential. Aceasta ar putea face ca in Romania sa nu creasca pretul zaharului dupa aderare.

Vom manca legume mai scumpe?

La legume calitatea va fi cea care va da pretul. Rosiile care vor fi foarte frumoase, foarte gustoase, vor fi cu siguranta scumpe. Si aici chiar am o admiratie mare pentru rosia romaneasca, admiratie care este impartasita de tot mai multi europeni. Cautam chiar un mijloc prin care aceasta leguma sa fie protejata intr-un fel, stimulata, astfel incat sa nu avem o competitie cu tomatele vestice, care sa ne transforme si pe noi, in final, in producatori de legume care nu mai au gust.

Si ati gasit aceasta metoda?

Speram sa gasim o formula de incurajare a productiei autohtone care se bazeaza foarte mult pe metode foarte apropiate de cele folosite de agricultura ecologica, dar si pe anumite tipuri de seminte, de material genetic si care, in final, daca reusim sa-l conservam, va putea fi un produs exportat cu mare succes si la un pret foarte bun in toata Europa. In clipa de fata, singura rosie care mai este produsa in Europa cu acelasi gust cu cea romaneasca sunt acele rosii in forma de cireasa care insa sunt foarte mici, aproape cat fructul al caror nume il poarta. Plus ca sunt foarte scumpe si foarte greu de produs. Practic doar tarile din jurul Mediteranei au astfel de culturi.

Daca va fi atat de apreciata, nu cumva rosia romaneasca va fi prea scumpa pentru romani?

Problema principala va fi aceea de a o produce pe un interval cat mai lung de timp. De exemplu, la noi, in lunile de vara exista un surplus de rosii, mai mult decat poate prelua piata. Deci trebuie sa o producem timp de mai multe luni. Apoi trebuie sa rezolvam si partea de preluare, procesare si conservare. Daca reusim sa acoperim 8-9 luni din an cu aceste rosii vom putea cu siguranta sa vorbim de importuri foarte mici. Am putea deveni un producator european de marca pe acest sector.

Totusi, daca rosiile din import vor fi mai ieftine, nu credeti ca vor fi preferate celor autohtone, mai ales ca romanul are o putere de cumparare mai mica?

In general, in Romania, in timpul verii, nici o rosie din import nu are nici cea mai mica sansa in fata rosiilor romanesti. De altfel, este chiar celebru cazul in care comerciantii din unele piete importa, rosii dar le vand sub titulatura de rosii romanesti.

Dar aveti vreo estimare asupra evolutiei preturilor dupa 2007?

Nu, nu avem, pentru ca pana atunci vor mai fi modificari ale politicii agricole comune si chiar s-ar putea sa scada preturile pentru multe din produse. De altfel, la ora actuala exista multe produse pe piata europeana mult mai ieftine decat la noi.

Exista riscul ca Romania sa se transforme intr-o piata de desfacere pentru produsele europene?

Nu. De departe e clar ca vom putea fi din nou un mare exportator de produse agricole. Deja anul 2004 in care am avut in sfarsit culturi foarte bune ne pune in situatia ca in 2005 sa fim exportator de produse agricole. Si alimentare.

Vom manca mai mult produse autohtone sau din import?

Cert este ca vor creste importurile. Dar vor creste si exporturile. Romania isi va aduce aportul pe piata unica. De altfel, 80% dintre exporturile noastre merg acum catre UE. Acest impact al aderarii nu ne va orienta catre alte piete. ci ne va face sa ne consolidam mai bine pozitia actuala, din moment ce nu vor mai exista taxe vamale. Dar vom avea tot mai multe importuri pentru ca e normal ca diversificarea aceasta din magazine sa fie dorita chiar de consumator.

Cum?

Prin cultivarea marcilor proprii, altfel exista precedente, cum a fost cel din Suedia, unde aderarea a insemnat, practic, pentru unii oameni, ocuparea unei treimi din piata cu produse europene. Lucru care acolo a fost anticipat si s-a recurs la o incurajare a exportului de aproape o treime din productie si atunci nu a existat nici un fel de recul la nivelul producatorilor.

Vor fi capabili producatorii nostri sa acopere cererea de pe piata nationala?

Vor fi foarte multe masuri in urmatorii doi ani prin care vor fi indrumati, astfel incat sa acopere cererea atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ. De exemplu, la lapte vrem sa acordam subventii si in functie de calitatea laptelui, am dublat subventia acordata producatorilor de sfecla, astfel incat sa ne atingem cota la zahar.

Ce nu va fi conform calitativ cu normele Uniunii se va putea vinde pe piata autohtona?

La carne si lapte acest lucru va fi posibil numai in perioada de tranzitie, pana in 2010. Cu o conditie: sa respecte tot ceea ce inseamna norme de igiena. Aici toleranta va fi zero.

Adica?

Este vorba de alimente obtinute in fabrici care nu si-au schimbat inca tehnologia, dar care respecta tot ceea ce inseamna conditii de igiena sau de produsele traditionale care vor putea fi fabricate dupa datina. De exemplu, productia de branza de burduf in lemn va exista in continuare.

Cum vor fi stimulati europenii sa cumpere alimentele noastre?

Salamul de Sibiu, carnatii de Plescoi si multe alte produse lactate vor avea, din partea statului, diverse stimulte pentru a fi promovate nu numai ca produs agricol, ci si ca produs de marca.

Adica veti sponsoriza reclame tv?

Banii vor fi dati pentru ca producatorii sa-si faca un insemn, o marca de calitate, in prima faza. Vor beneficia de sprijin chiar si pentru a participa la targuri, expozitii sau concursuri internationale.