Românul de la NASA care a trimis roboţi pe Marte

Inginerul dr. Adrian Stoica, liderul stiintific al celei mai importante structuri de cercetare de la NASA, directioneaza operatiunile de explorare cu ajutorul robotilor a planetei rosii. Vehiculele robotizate ce circula pe suprafata planetei Marte facand cercetari in premiera se datoreaza asadar si romanului Adrian Stoica. La Centrul de robotica pentru explorarea spatiului de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din cadrul NASA este Senior Research Scientist si supraveghetor al grupului de control in robotica avansata. Este unul dintre liderii stiintifici de baza ai agentiei spatiale americane.

Adrian Stoica este responsabil cu misiunile efectuate cu ajutorul vehiculelor spatiale fara echipaj. Acestea sunt prevazute cu echipamentul tehnic necesar efectuarii de prelevari, luare de imagini, practic sunt responsabile pentru toate operatiunile ce duc la bun sfarsit misiunea de explorare a planetei Marte. Respectatul tehnician roman are la NASA statutul unui cercetator de elita. De altfel, colegii sai de la Jet Propulsion Laboratory si Universitatea Caltech, institutii de top din cadrul NASA, au cu totii doctoratul, multi dintre ei fiind laureati ai premiului Nobel in domeniul lor de cercetare.

Inginerul doctor roman Adrian Stoica a acceptat un interviu doar pentru Jurnalul National. El ne-a oferit detalii in premiera cu privire la misiunile cuceririi planetei rosii, ne-a vorbit despre noutatile mondiale din domeniile tehnicii, facand si scurte previziuni cu privire la evolutiile principalelor directii in domeniile inventicii, ale inovarii.

A descoperit albii de rauri pe Marte

Asa cum am amintit, Stoica este seful unui colectiv de cercetare privind controlul avansat al robotilor. El face cu aceasta ocazie o dezvaluire inedita referitoare la faptul ca pe Marte robotii sai au descoperit urme ale unor foste rauri, de fapt a unor "albii de rauri', acreditand ideea ca pe planeta rosie a existat candva viata. "Lucrez la mai multe proiecte, unele legate pur si simplu de controlul robotilor, modalitati noi de a comanda robotii prin gesturi sau prin alte interfete mai apropiate modului uman de interactiune cu alti oameni, cum ar fi de pilda comunicarea prin gesturi detectate prin semnale electronice sau de alt tip'.

Inginerului roman i se acorda un respect deosebit la NASA, fiind considerat un pionier in domeniu. El a fost primul care a pus in practica tehnologia de a invata robotul sa se miste prin tehnica imitarii. Stoica ne-a mai vorbit despre cum ne vom construi in viitor o planeta locuibila, cum medicina, comunicatiile si transportul vor fi de neimaginat peste cateva decenii si alte detalii incredibile privitoare la viitorul nostru.

Portret

Specializat in robotica si tehnologii avansate pentru sistemele autonome, dr. ing. Adrian Stoica se considera si este unul dintre specialistii de top de la NASA pe latura stiintifica. Cand are ocazia, spune despre el ca este un om de stiinta dar si un visator. "Lucrez la proiecte pe care toti ceilalti nu le pot realiza!'. Scruteaza viitorul si transpune in realitate lucruri la care nimeni nu indrazneste sa se gandeasca. Face cercetari pe linia sistemelor informatice si de zbor, avand o experienta de peste 20 de ani.

Este primul cercetator din lume care a introdus sistemul de invatare a miscarilor robotilor prin imitare. Detine cinci brevete de inventii si mai bine de 100 de lucrari legate de diferite concepte printre care biometrie, sisteme de recunoastere a formelor si robotica (sisteme autonome, roboti umanoizi).

Inca din primii ani ai carierei sale la NASA a primit premiul Lew Allen destinat cercetarilor in domeniul inovatiei tehnologice. Unul dintre studiile sale finantate de NASA intins pe durata a patru ani care s-a bucurat de succes si care a fost realizat imediat dupa tragedia navetei spatiale Discovery s-a referit la expunerea la temperaturi extreme si radiatii in spatiu, studiu care s-a finalizat printr-o demonstratie extraordinara: auto-recuperarea unui sistem autonom supus la temperaturi de la minus 180 la plus 125 de grade Celsius.

Intre ideile sale enumaram si robotul sub forma unui sarpe sau insecta pentru patrunderea in spatii greu accesibile, cu obstacole sau robotul amfibie utilizat in mediul subacvatic. A dezvoltat de asemenea si anumite tehnici cognitive bazate pe negarea sensului pentru intelegerea mai buna a circuitelor robotice.

Cum a ajuns la NASA

Se gaseste in colectivul de elita al oamenilor de stiinta de la NASA din 1996. Atunci a fost primit la Jet Propulsion Laboratory, laborator legat de California Institute of Technology, intre primele institutii de invatamant in domeniul roboticii. Acum este cercetator principal avand in subordine colaboratori pasionati. "Noi facem tot ceea ce altii nu pot face!', repeta Stoica.

Inainte de a ajunge la NASA, Stoica si-a dat doctoratul in Australia cu o teza ce a clatinat lumea stiintifica. Pana in 1992 s-a aflat in tara ca asistent la Universitatea Tehnica "Gh. Asachi' din Iasi dupa ce a absolvit aceeasi institutie de invatamant sectia Electronica inainte de 1989.

Printr-un alt proiect, din 2006, Stoica a contribuit la dezvoltarea robotului umanoid si folosirea acestuia la asamblarea unor structuri in spatiu. Robotul de dimensiune redusa trebuia sa recunosca barele de asamblare, sa le ridice, sa le transporte si sa le monteze la comanda si sub controlul vocal al unui operator uman. Una din cartile sale se numeste "Humanoizi pentru operatiuni spatiale lunare si planetare', o alta, "Electronica reconfigurabila pentru medii extreme'.

JPL, Jet Propulsion Laboratory, institutia unde romanul isi desfasoara activitatea, a luat fiinta ca reactie la sfidarea sovietica ce a constat in lansarea in spatiu in 1957 a primului satelit al pamantului, Sputnik. JPL a proiectat si construit apoi Explorer 1, primul satelit american. Cel mai important cercetator de aici a fost Werner von Braun unul dintre parintii cucerii spatiului. Inainte de a ajunge la americani, la Universitatea din Berlin, Werner von Braun a avut privilegiul de a lucra cu romanul Hermann Oberth parintele fondator al rachetei si implicit al astronauticii. Cu Oberth a lucrat la testele de motoare pentru rachete cu combustibil lichid.

Aici la JPL, Adrian Stoica se poate lauda cu faptul ca a creat softul de detectare al identitatii prin studiul comparativ dintre imaginile luate la un moment cu o persoana si inregistrarea mersului acesteia (biometrie), metoda care ajuta la capturarea marilor teroristi ai lumii si despre care Jurnalul National deja v-a informat. Patentul prin care s-a inventat sistemul de recunoastere a mersului uman este al sau. Software-ul ce ii apartine recunoaste miscarea umana in imagini video obtinute din zbor sau cu ajutorul satelitilor. Procedura consta in izolarea umbrelor in miscare si utilizarea datelor privitoare la ora si unghiul camerei pentru a corecta umbrele umane in cazul in care acestea sunt alungite sau scurtate.

"Sunt norocos sa conduc un grup de cercetatori de top din lume si ingineri, care dezvolta tehnologii robotizate pentru viitoarele misiuni spatiale…In activitatea mea de peste 20 de ani in acest domeniu am introdus concepte si tehnologii in premiera in robotica'. De altfel Stoica a dezvoltat un interes permanent pentru subiecte de avangarda cum sunt: cyborgi, biometrie, medicina regenerativa. "Este o sansa unica sa faci parte din avangarda stiintei si tehnologiei. In anii mei de inceput de la JPL se spunea: "Sunteti aici implicati in cercetarea si dezvoltarea de sisteme care vor fi lansate in urmatorii 10-20 de ani. Va trebui sa vorbim despre ceva mai mult, despre urmatorii 50 pana la 100 de ani. In acel moment mi-am dat seama inca o data cat de special este cu adevarat acest loc (NASA)'.

Va urma un lung interviu acordat in exclusivitate Jurnalului National de inginerul doctor de la NASA Adrian Stoica.