x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri Scade recolta de sange

Scade recolta de sange

19 Aug 2004   •   00:00

Aparatura existenta in dotarea retelei nationale de transfuzii de sange ar trebui inlocuita in urmatorii doi-trei ani. Este opinia exprimata transant de directorul Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti, medicul primar Mihaela Hoinarescu.

MAGDA MARINCOVICI

  • JURNALUL NATIONAL: Autoritatea Nationala pentru Control (ANC) a finalizat un control in reteaua de transfuzii si a dat publicitatii o serie de concluzii alarmiste. Ministrul Sanatatii le-a infirmat. Spuneti-ne care e situatia in ceea ce priveste aparatura din retea?

    Mihaela Hoinarescu: Este adevarat ca aparatura este veche. In 2005 face zece ani de functionare si, tinand seama de resursele financiare, daca ar fi inlocuita in urmatorii doi ani ar fi foarte bine. Trebuie semnalata necesitatea inlocuirii aparaturii chiar daca ea nu prezinta un risc in momentul de fata.

  • Totusi este uzata moral?

    Nu e uzata moral, dar este momentul sa tragem un semnal de alarma pentru viitor. Practic in urmatorii 2-3 ani toata aparatura din sistemul de transfuzii ar trebui inlocuita. Este o practica obisnuita in lume. Sa nu se inteleaga insa ca nu prezinta siguranta pentru testele efectuate. La aceasta aparatura avem service-ul permanent, care din momentul in care a fost instalata urmareste modul de functionare. Se poate intampla sa se intrerupa circuitul la un transformator, la un calculator, depanarea se face in mai putin de o ora. Nu ne-am confruntat niciodata cu situatia ca sistemul sa cada si sa nu avem cu ce testa sangele. Avem generator electric propriu. Daca ar fi o intrerupere de curent mai mare, totul, inclusiv congelatoarele, nu numai aparatura de testat, trece pe sistemul propriu ca sa nu se produca nici un fel de hiatus.

  • Este exclusa, asadar, intrarea in circuit a sangelui netestat?

    Niciodata un spital nu va primi sange netestat, indiferent daca acest sange a fost recoltat de la un donator care face acest lucru pentru prima data sau este o persoana care doneaza a suta oara si pe care cat de cat o cunosc. Nu s-a pus niciodata problema ca sangele sa ajunga la spital netestat sau netestat corespunzator. La cele mai mici dubii asupra unei unitati de sange recoltate se rebuteaza si se arde.

  • Sub aspectul capacitatii, aparatura face fata?

    Da. Mai ales ca numarul donatorilor a ramas cam acelasi in ultima perioada. Mai mult de 150 - 200 donatori pe zi nu avem. In afara de aparatura care a venit in 1995, printr-un program PHARE si Banca Mondiala, noi am mai primit, de-a lungul timpului, sponsorizari de la unele firme cu care lucram, pe care le-am folosit pentru procurarea de aparate necesare laboratoarelor de boli transmisibile - spalatoare de microplaca, cititoare de microplaca, incubatoare.

  • Cum se prezinta aparatura in centrele de transfuzii din tara?

    Au aceeasi aparatura. La Bucuresti avem ceva mai multe, pentru ca volumul de activitate este mai mare. Si centrele din tara beneficiaza de acelasi service pentru mentinerea aparaturii, controlului si calibrarii.

  • ANC mai avertizeaza in termeni categorici asupra calitatii sangelui transfuzat, desigur pornind de la modul cum se prezinta aparatura.

    Calitatea sangelui este foarte buna. Donatorii sunt foarte bine triati. Nu inseamna ca daca donatorul este somer sau nu are studii superioare nu-l primesc la recoltare, aceste detalii nu au nici un impact asupra sangelui. Donatorii sunt foarte bine controlati. Fiecare donator completeaza un chestionar complex privind comportamentul sexual, calatorii in strainatate, medicatia urmata, daca are tatuaje etc. Chestionarele au fost introduse in 1998.

  • Care este situatia in ceea ce priveste testele?

    In ceea ce priveste testele am folosit intotdeauna numai cele de ultima generatie. Cum a aparut ceva nou, indiferent ca a fost vorba de teste pentru hepatite, teste pentru HIV, ele au fost introduse rapid in circuit. Nu facem rabat de la calitatea testelor, ceea ce reprezinta un argument solid pentru a dovedi calitatea buna a sangelui pe care il dam spitalelor. Testarea e unitara in tara noastra: pentru hepatita B, hepatita C, SIDA, sifilis, HTLV (virusul leucemiei umane cu limfocite T) si transaminazele. Folosim cele mai bune pungi de recoltare. Pe masura ce acestea s-au perfectionat - pungi care prezinta o protectie deosebita a personalului medical in fata acului de recoltare scos din vena donatorului - noi le-am achizitionat. La ora actuala, recoltarea se face intr-un sistem inchis care asigura protectia atat a donatorului, cat si a personalului medical.

  • Ne-am obisnuit si nici nu mai reactionam la stirile privind "criza de sange". In ultima vreme s-au semnalat probleme la Teleorman, la Harghita…

    Cred ca mai degraba e o lipsa de donatori, pentru ca la Teleorman e un centru mic, dar bun. La Harghita cred ca e aceeasi problema: scaderea numarului donatorilor… Noi am luat de foarte multe ori de la Harghita produse din sange si ne-au mai ajutat cu grupele rare.

    Drepturi

  • Vara scade numarul donatorilor, comparativ cu restul anotimpurilor?

    In lunile de vara, din cauza caldurii, scade numarul donatorilor. In schimb, toamna, iarna si primavara se reface numarul recoltarilor. In perioada de canicula, programul recoltarilor incepe mai devreme si se termina la ora 12:00. Dupa aceasta ora, in conditiile in care ai donat si 450 de mililitri de sange, si nu stai un timp sa te relaxezi, sa bei lichide - si de obicei donatorii n-au rabdare - si pleci imediat pe caldura, e posibil sa faci vasodilatatie si sa lesini. Acesta este motivul pentru care in perioadele caniculare recoltam numai pana la ora 12:00. Foarte multi donatori vin sambata, pentru ca nu pot pleca de la serviciu. Desi beneficiaza de doua zile libere, nu toti patronii agreeaza acest drept. Cred ca aici ar fi necesara o campanie media de sensibilizare a conducatorilor societatilor care sa militeze macar pentru acordarea unei zile libere donatorului de sange. Ziua in care doneaza sa fie libera, dar platita, asa cum stipuleaza legea.

  • Care e cererea de sange?

    In 2003 au fost cerute 93.712 unitati de concentrat de eritrocitat (globule rosii), dintre care s-au livrat 26.000. Unitatea inseamna punga de 450 de mililitri. La plasma, cererea a fost de 53.000 si s-au livrat 19.000 de unitati.

    Cerere de siguranta

  • Judecand aceste cifre la absolut e limpede ca nu se acopera, in unele cazuri, nici jumatate din cerere.

    Profesorul Dan Tulbure, directorul Institutului Clinic Fundeni, unitatea sanitara cea mai mare consumatoare de sange, spunea recent ca si cererea este de foarte multe ori nejustificata. Si asta se reflecta in aceste cifre, pentru ca, desi noi nu am putut asigura decat o treime din cerere, nu a venit nimeni sa ne impute ca in Romania cineva a murit din cauza lipsei de sange. Este o cerere de siguranta. Din acest motiv exista un serviciu de expeditie unde este o persoana permanent 24 din 24 de ore, 7 zile din 7, care ia relatii asupra cazului si face distributia in functie de gravitatea cazului respectiv. Aceasta este practica la Bucuresti. Spitalele mari - Fundeni, Universitar, Floreasca - au puncte proprii de recoltare si de testare a sangelui. Spitalele Universitar si Floreasca apeleaza frecvent la apartinatorii pacientului si astfel au o colecta foarte buna, degrevandu-ne pe noi. Noi venim cu produsele speciale: plasma congelata, trombocit congelat.

  • Dintre operatii care sunt cele mai mari consumatoare de sange?

    Operatiile de transplant hepatic consuma cele mai mari cantitati: sute de unitati de sange. Cazul Bunghez, cu tumoarea gigant operata la Floreasca, a solicitat cantitati impresionante de sange. A fost un record in ceea ce priveste cererea. In ultimii trei ani, colecta la Bucuresti s-a mentinut aproximativ la acelasi nivel, in jur de 52.000 de prize (pungi) pe an. La nivelul tarii, este de aproximativ 330.000 de pungi.

  • Facem fata cererii in cazul unui eveniment neprevazut?

    La Bucuresti, avem 15 donatori la 1.000 de locuitori si situatia este comparabila cu cea din tara. Daca am avea 40 de donatori la 1.000 de locuitori nu ar fi probleme. Am avea un oarecare confort si nu am fi stresati in anumite perioade sau in cazul unor operatii neprogramate, atunci cand apare un transplant de organe de la un donator aflat in moarte cerebrala. La ora actuala cererea creste din cauza complexitatii operatiilor. Acum suntem intr-un joc al intrarilor si iesirilor. Doamne fereste de vreo calamitate!

  • Sa admitem ca am atinge aceasta cifra de 40 de donatori la 1.000 de locuitori, ar exista posibilitatea de pastrare a sangelui?

    Facem fata la investigarea sangelui, dar aparatura ar incepe sa gafaie, pentru ca e batrana. Autoritatea de Control, atunci cand a prezentat problemele cu care se confrunta reteaua, cred ca a vrut sa semnaleze si sa sensibilizeze asupra necesitatii schimbarii esalonate a aparaturii.

  • S-a vorbit despre o comisie OMS care sa analizeze calitatea sangelui recoltat in tara noastra. Pana la urma au venit experti de la Comisia de Integrare Europeana. Care au fost concluziile?

    Expertii comunitari de la Comisia de Integrare Europeana au fost in tara noastra intre 26 si 28 iulie, in cadrul unei misiuni privind sangele si componentele acestuia. Au vizitat laboratoarele de imuno-hematologie, acolo unde se fac grupele de sange, laboratorul de boli transmisibile, acolo unde se testeaza bolile amintite, sectorul unde se fractioneaza sangele, boxele unde se recolteaza, camerele de stocare. Nu s-au prezentat concluzii, dar stiu ca pe parcursul vizitei au fost surprinsi in mod placut.
  • ×
    Subiecte în articol: interviu sănge aparatura sangelui