x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri

0
Autor: Diana Scarlat 09 Apr 2020 - 10:42
SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri
Vezi galeria foto


Ministrul Agriculturii a lansat un apel către fermieri, să cultive fiecare bucată de pământ, iar piețele agroalimentare se vor redeschide, pentru a sprijini producția din România. Problema agriculturii este însă gravă, iar până acum nu s-au luat măsuri pentru evitarea colapsului către care ne îndreptăm. Seceta și temperaturile nefavorabile pentru terenurile cultivate, din ultimele șase luni, duc la o situație fără precedent, iar producătorii au nevoie de mai mult decât îndemnuri din partea Guvernului. Mai multe asociații ale fermierilor și Organizațiile Utilizatorilor de Apă cer crearea unei celule de criză care să adune date din teren și să găsească soluții, cu celeritate. Răzvan Filipescu, economist și președintele uneia dintre aceste organizații, explică detaliile ale actualei situații.

Jurnalul: Care este situația actuală a terenurilor agricole cultivate, din întreaga țară?

Răzvan Filipescu: Avem deja semnale, de la producători, că peste jumătate din suprafața agricolă este afectată grav de secetă. De mai bine de o săptămână vorbesc cu fermieri care spun că din cauza lipsei precipitațiilor din toamna anului 2019, a temperaturilor ridicate de la începutul anului, a temperaturilor scăzute sub 0 grade din ultima săptămână, la care se adaugă vântul puternic, se constată o deteriorare agresivă a culturilor de orz, rapiță și grâu. Cele mai multe riscă să fie întoarse și semănate cu alte culturi. Dar și acest lucru s-ar putea întâmpla doar dacă va ploua, ceea ce nu se vede încă pe prognozele meteo, și, bineînțeles, dacă agricultorii vor avea bani pentru însămânțări. Riscul este ca mare parte din suprafața cultivată să fie compromisă total, în maximum 10 zile

Care sunt zonele cele mai afectate din țară?

Răzvan Filipescu: Constanța și Tulcea, toată Dobrogea este sub impactul secetei hidrologice, cum nu s-a mai întâlnit. Trebuie acționat urgent și preventiv. Am adresat deja un mesaj prefectului județului Constanța, George-Sergiu Niculescu, precum și președintelui Consiliului Județean Constanța, Marius Horia Țuțuianu, să facă vizite pe teren, prin direcțiile de specialitate, să stabilească întâlniri cu fermieri și grupuri de fermieri, să prevadă deja procedurile, să inventarieze zonele de risc și să acționeze rapid pentru a declara calamitate naturală la aceste culturi, în zonele afectate. Din discuțiile avute cu colegii din agricultură, știm că și alte județe, precum Tulcea, Călărași, Ialomița, Galați, Brăila și multe altele se confruntă cu această situație. Trebuie să luăm atitudine și să aducem la cunoștința Ministerului Agriculturii această situație, fiind deja câteva ligi și federații care au trimis memorii în acest sens.

Se preconizează o criză de semințe Ce vor mai putea cultiva producătorii agricoli în toamnă, dacă vor fi compromise culturile actuale?

Răzvan Filipescu: Sunt compromise și loturile semincere, adică cele care asigurau semințele necesare însămânțării în toamna anului 2020, ceea ce înseamnă că majoritatea producătorilor agricoli nu vor avea semințe proprii sau soiuri românești, fiind nevoiți cu toții să importe, la costuri mult mai mari. Dar această situație afectează, în egală măsură, și producția alimentară viitoare a României. În contextul crizei COVID, aceasta ar putea avea efecte dezastruoase pentru economie și fermieri, mulți riscând să-și închidă afacerile, generând efecte de domino. O parte dintre fermieri a notificat deja primăriile, pentru a se constata starea de calamitate naturală.

Ce soluții propuneți, concret, pentru a se evita această situație?

Răzvan Filipescu: Scheme de ajutoare pentru acodare de despăgubiri, susținerea agricultorilor cu plăți în avans, cu un procent mai mare, pentru a-i ajuta să înființeze noile culturi, la toamnă, de asemenea, susținerea centrelor de cercetare românești, pentru a avea semințe în toamna acestui an și în următorii ani. Apelul de calamitate ar putea ajuta agricultura, prin procedurile demarate pentru despăgubiri, astfel încât să evităm efectul de domino, pentru că cerealele și furajele care vor lipsi vor crea probleme foarte mari în zootehnie – animalele nu vor mai avea ce să mănânce –, în industria laptelui, în toată industria alimentară, apoi în comerț și HoReCa, pentru că nici importurile nu se mai pot garanta, iar prețurile ar putea fi foarte mari, ceea ce afectează întreaga populație și economia României, în ansamblu.

Prevederi actuale care pot fi folosite

Există legislație care poate fi folosită acum, pentru a interveni de urgență în salvarea agriculturii?

Răzvan Filipescu: Prefecții pot înștiința Comitetul Național pentru Situații de Urgență despre situația secetei din fiecare județ, astfel încât să se ia în considerare ca fiind calamitate naturală, conform fluxului informațional-decizional din Hotărârea nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, cu atât mai mult cu cât art. 257 din Codul Administrativ, referitor la atribuțiile prefectului în domeniul situațiilor de urgență prevede că acesta, în calitate de președinte al Comitetului Județean pentru situații de urgență, dispune măsurile care se impun pentru prevenirea și gestionarea acestora, iar la pct 2. se prevede clar: „În cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru gestionarea situațiilor de criză sau de urgență, prefectul poate solicita primarului sau președintelui consiliului județean (...) convocarea, după caz, a unei ședințe extraordinare a Consiliului Județean, a Consiliului General al Municipiului București ori a Consiliului Local”. Acestea se completează cu prevederile Ordinului nr. 459/78/2019 pentru aprobarea „Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică (...)” și cu faptul că președintele CJ, conform art. 191 pct. 8 din Codul Administrativ, colaborează cu prefectul județului în situații de urgență sau de forță majoră.

Deși există anumite lacune legislative în domeniul despăgubirilor în agricultură, autoritățile centrale și locale ar trebui să ia în calcul Regulamentele Comisiei Europene privind aplicarea articolelor 107 și 108 din tratatul privind funcționarea UE privitoare la ajutoarele de stat și Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01 care prevede la art.1.2.1. modul în care se orgnizează schemele de ajutor și cum se pot calcula pagubele.

De asemenea, este nevoie de măsuri suplimentare pentru cei care au credite agricole, eventual de o amânare a plăților pe o perioadă de un an. Este nevoie de crearea cadrului legal privind acordarea unor facilități pentru creditele agricole - credite capital de lucru, achiziții de echipamente agricole, terenuri, investiții în active pentru agricultură - acordate de instituțiile de credit și financiare pentru producătorii agricoli afectați de secetă referitoare la perioada de creditare, eșalonări, suspendări, perioada de grătie etc.

Irigațiile pot fi salvate prin fonduri europene și debirocratizare

 

Cum pot fi ajutați acum agricultorii care au sisteme de irigație?

 

Răzvan Filipescu: Pentru cei care au sisteme de irigații este nevoie de facilități fiscale, pe lângă cele deja prevăzute de Guvern, respectiv, scutirea de la plata curentului electric. În plus, ar mai fi nevoie de scutiri de taxe și eliminarea TVA pentru experți, în cazul celor care acum depun documentația pentru a accesa fonduri, astfel încât să facă proiecte de irigații. Această documentație este foarte costisitoare și necesită zeci de mii de euro pentru expertiză.

 

Există posibilitatea de a se finanța sisteme de irigații acolo unde nu sunt, ca să se salveze cultura de anul acesta?

 

Răzvan Filipescu: Cea mai la-ndemână metodă de irigare este cu puțuri, pentru care este nevoie de debirocratizare pentru obținerea documentației, astfel încât să se poată fora, acolo unde se pot face foraje. Este nevoie de foarte multe avize. S-ar putea crea o celulă de criză, pentru a se obține toate datele existente din teren, să se vadă unde există surse de apă și unde se pot face foraje. Primăriile, împreună cu regiile de apă, pot pune la dispoziția agricultorilor hărțile cu resursele de apă care deja există. Primăriile și regiile de apă dispun de hărți vechi și au făcut prospecțiuni, în ultimii ani. Pot lucra împreună cu Asociațiile fermierilor și Organizațiile Utilizatorilor de Apă, al căror statul îi ajută să coordoneze o astfel de celulă de criză.

 

Există statistici care să arate câte hectare sunt afectate?

 

Răzvan Filipescu: Nu există. Guvernul trebuie să facă în cel mai scurt acest lucru. Primăriile, împreună cu direcțiile agricole, trebuie să identifice, cu celeritate, zonele care sunt deja afectate sau care urmează să fie afectate în următoarele două săptămâni.

 

Ar putea aproba Comisia Europeană fonduri suplimentare pentru agricultură, în actualele condiții?

 

Răzvan Filipescu: Este nevoie de negocieri, pentru a se salva agricultura. Încă din 2018, la nivelul Comisiei Europene existau preocupări privind sprijinirea fermierilor afectați de secetă. Phil Hogan, comisarul pentru agricultură de la acel moment, manifestându-și preocuparea față de evoluțiile climatice prelungite, propunea diverse măsuri, instrumente, ajutoare de stat și compensații pentru susținerea fermierilor sau acoperirea pagubelor cauzate de calamitățile naturale.

 

Domnilor, trebuie să învățăm din greșelile trecutului, să nu mai fim luați pe nepregătite și să acționăm preventiv într-un domeniu-cheie al economiei României, într-un domeniu vital pentru populație și pentru a asigura viitorul fermierilor, al producției agricole și industriei alimentare în țara noastră. Suntem conștienți cu toții că România nu trece prin cea mai bună perioadă din punct de vedere financiar, dar trebuie identificate sursele financiare nu numai la nivel național, dar și la nivel european, trebuie discutat la nivelul Comisiei europene și al instituțiilor financiare internaționale.

 

Important este să conștientizăm situația și să facem demersuri pentru constatarea calamităților. Am încredere că vom găsi înțelegere și soluții la nivelul Comisiei Europene.

Răzvan Filipescu, președintele Organizației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) “Dobrogea” Mihail Kogălniceanu

 

Propuneri de măsuri

 

Facilități fiscale pentru cei care au sisteme de irigații

Scheme de ajutoare pentru acordare de despăgubiri

Susținere cu plăți în avans, cu un procent mai mare, pentru a-i ajuta pe cultivatori să înființeze noile culturi, la toamnă

Susținerea centrelor de cercetare românești, pentru a avea semințe

Apelul de calamitate: procedurile demarate pentru despăgubiri, ca să nu se producă efectul de domino

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de