x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ultimul interviu al academicianului Florin Constantiniu: "Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii"

0
17 Apr 2012 - 18:01
Ultimul interviu al academicianului Florin Constantiniu:


Reluam din Cotidianul de marti, 4 ianuarie 2011, un exceptional interviu pe care academicianul Florin Constantiniu l-a acordat lui Ion Longin Popescu, interviu in care marele istoric a facut zguduitoarea marturisire: "Ce-mi doresc in 2011? Sa scap cat mai curand din aceasta lume de hotie, ticalosie si nevolnicie, care este Romania de astazi. Intrucat sunt prea batran pentru a mai emigra, cum nu exista la noi clinici de eutanasiere voluntara, cum procurarea Furadanului salvator e oprita prin lege, nu-mi ramane decat sa-l rog pe Dumnezeu sa ma ia la El rapid si usor".

De 21 de ani traim vremuri pretins istorice. Totul a inceput la Revolutie, cand grupurile de tineri care ocupau Comitetul Central strigau exaltate: "Istorie, istoriee...". De atunci asteptam mereu sa se intample ceva istoric. Asteptam ca cineva, un om de cultura sau un politician providential, sa ne spuna ca stie incotro trebuie sa mearga tara, ca exista un plan national de dezvoltare. De fapt, vrem sa ne vedem pe noi insine in postura de facatori de istorie. Din pacate, in alegeri, nu ne-am votat "visatorii" potriviti. Nimeni n-a "visat" pentru tara si pentru natiunea romana, ci eventual doar pentru sine, pentru ai sai si ai partidului sau. Multumita politicienilor, in ultimii 21 de ani, Romania aproape ca a fost scoasa din istorie. Nici unul dintre ei n-a avut curiozitatea sa deschida o carte de istorie, pentru a gasi acolo un indreptar, un ghid de orientare, o solutie anticriza. Dimpotriva, ajunsi la putere, politicienii au scos istoria pe tusa, marginalizand-o in scoli si universitati, impreuna cu latina – limba intemeietoare a romanilor. In fata acestui "holocaust" aplicat trecutului romanesc, un istoric de mare anvergura, precum este academicianul Florin Constantiniu, nu poate decat sa planga, sa se razvrateasca sub o coplesitoare durere. Pentru domnia sa, timpurile pe care le traim sunt atat de goale de continut istoric, ca nu-si mai doreste decat sa dispara fizic: "Imi doresc sa scap cat mai curand din aceasta lume de hotie, ticalosie si nevolnicie, care este Romania de astazi".

"Ne indreptam spre o saracire intelectuala, care va transforma Romania intr-un desert cultural"
● Domnule profesor, toata lumea stie ca Istoria este dispretuita si ignorata in tara noastra. Cat de gresita este aceasta atitudine din partea guvernantilor ultimilor 21 de ani?
● Cauzele restrangerii dramatice si regretabile a ponderii istoriei in invatamantul romanesc trebuie cautate, in opinia noastra, mai intai, in confruntarea dintre globalism si identitatea nationala si, apoi, in perceptia eronata a necesitatilor de pregatire intelectuala si culturala a omului contemporan. Noile forte economice globale isi propun nu ocuparea unui teritoriu sau dominarea unei tari, ci subordonarea intregii lumi. In atingerea acestui tel, globalismul intampina un obstacol: identitatea nationala a popoarelor, intruchipata in statele nationale. Identitatea nationala se hraneste si din memoria istorica, si, atunci, globalismul ataca istoria pentru a slabi constiinta nationala. In al doilea rand, globalismul nu are nevoie de oameni cu un larg orizont de cultura, el vrea specialisti de nisa, performanti intr-un domeniu restrans. Ne indreptam spre o saracire intelectuala, care va transforma Romania intr-un desert cultural. Cred ca in predarea istoriei, a istoriei romanilor in primul rand, in ultimii 21 de ani, s-a inregistrat un regres pe cat de daunator, pe atat de condamnabil. Scoala romaneasca, o scoala cu excelente traditii de invatamant solid si fertil, a fost pusa la pamant de coalitia dintre elevii lenesi, bolnavi de socializare pe Facebook; parintii isterizati de odraslele nemultumite ca trebuie "sa-si faca temele acasa" si birocratii plafonati, grijulii cu scaunele lor, nu cu educatia, si copiind mecanic din publicatii straine, pentru a redacta legi, regulamente si programe analitice. De 21 de ani se fac reforme si iar reforme ale invatamantului, care, in realitate, submineaza functia instructiv-educativa a scolii. Primul pas in cretinizarea elevilor este prigoana dezlantuita de birocratii Ministerului Educatiei impotriva volumului de cunostinte transmise elevilor. La istorie – si nu numai la noi – s-a inceput cu indepartarea cronologiei: "Sa nu incarcam mintea elevilor cu date". Foarte bine: istoria nu este o disciplina de memorizare, ci de analiza. Dar fara repere in timp nu se pot stabili legaturile cauzale. Si eu sunt impotriva invatarii pe dinafara a datelor lesne de gasit intr-o cronologie sau intr-un manual, dar – pentru Dumnezeu! – cum sa intelegi raporturile de cauza-efect dintre evenimente daca nu cunosti succesiunea lor in timp? Nu se doreste ca elevii sa aiba o pregatire temeinica, si cei trei componenti ai coalitiei de care am amintit prefera niste adolescenti ignoranti, incapabili sa depaseasca limbajul "misto" si "naspa". Cu astfel de cetateni, viitorul Romaniei este sumbru.

● In timp ce bulgarii isi impanzesc tara cu santiere arheologice, in cautarea tracilor cu care nu au nici o legatura, romanii, urmasi directi ai dacilor si romanilor, sunt gata sa cedeze strainilor, spre distrugere, vestigiile daco-romane de la Rosia Montana. Care ar trebui sa fie atitudinea statului fata de cercetarea arheologica?
● Desi se vorbeste de conservarea "patrimoniului national", nu se face nimic pentru pastrarea si valorificarea lui. S-a gasit un alibi: nu sunt bani. Dar banii se gasesc imediat cand se construiesc vile si se achizitioneaza masini de lux. Este o rusine ca statul roman nu a participat la "licitatia Brancusi", pentru a achizitiona macar pipa unui roman care a deschis drumuri noi in arta. Nu ne pasa de Brancusi, dar avem bani pentru branduri care nu conving pe nimeni. Spre rusinea guvernantilor nostri, avem mult mai putine santiere arheologice astazi, in Romania, decat pe vremea lui Mihail Roller, de trista amintire. Sentimentul patriotic se infiripa la copil din interesul si dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuitatii se naste din atasamentul pentru un monument, o cruce inaltata sa vesniceasca un eveniment, un mic schit pierdut in munti. Cine-i invata pe copii sa le ocroteasca? Grija pentru urmele inaintasilor – vezi si cazul Rosia Montana – ar trebui sa fie un principiu sadit in constiinta romanilor inca de pe bancile scolii.

"Marii guru ai culturii romane de astazi nu mai vor sa stie ca sunt romani"
● Cui credeti ca i se datoreaza situatia catastrofala in care se afla astazi Romania?
● Situatia catastrofala in care se afla astazi Romania are, ca sa spun asa, doi responsabili, in afara crizei mondiale: clasa politica si masa poporului roman. Clasa politica postdecembrista nu a avut – indiferent de partid – nici un proiect national. A avut, in schimb, un unic gand: sa se capatuiasca. S-a repezit asupra Romaniei cu singurul gand al imbogatirii. Oamenii politici au actionat ca niste vandali, distrugand si jefuind totul. Mongolii, ungurii, turcii, nemtii, rusii nu au facut romanilor atata rau cat au facut politicienii postdecembristi in doua decenii. Cand, peste ani si ani, se va scrie istoria timpurilor de azi, "nu vor ajunge blestemele" pentru a-i condamna pe cei care au facut ca Romania sa rateze o mare sansa de afirmare si bunastare si sa fie adusa la sapa de lemn. Dar clasa politica nu si-ar fi putut desfasura "opera" nefasta daca in calea ei ar fi intalnit rezistenta hotarata a opiniei publice, manifestarea viguroasa a spiritului civic. Din nefericire, am ramas un popor de tarani – spiritul civic se naste la oras!–, o turma de oi care se lasa exploatata, batjocorita, calcata in picioare, fara nici o tresarire de revolta sau de demnitate (Goga observase, in 1916, acelasi lucru). Clasa politica din Romania este intocmai ca un raufacator sigur de impunitate. Si daca stie ca nu are a se teme de nimic, atunci de ce n-ar jefui in continuare? Proteste ca in Grecia – leaganul democratiei – sunt de neimaginat in Romania. Asta e marele nostru blestem: o masa supusa, resemnata, incapabila sa se mobilizeze pentru un mare proiect sau pentru o mare idee. Ma intreb daca noi, romanii, nu am parasit deja scena istoriei. O buna parte a elitei intelectuale a capitulat in fata globalismului, a capitalismului de cumetrie si a clientelismului politic, abandonand functia de ghid spiritual al natiunii. Oameni ca pasoptistii, oameni ca fauritorii Romaniei Mari ar fi priviti astazi ca anacronici si nostalgici. Marii guru ai culturii romane de astazi nu mai vor sa stie ca sunt romani. Am avut un exemplu la 1 Decembrie a.c.: cati dintre ei au scris sau evocat cu dragoste de trecut imprejurarile crearii Romaniei Mari?

"Din soldati am facut hoti, din ofiteri, pesti, dar cu caii ce sa fac, domnule ministru?"
● Romanii au mai trecut prin crize. Spre exemplu, Marea Criza din 1929-1933. Cum s-au descurcat guvernele de atunci?
● Intr-adevar, crize economice au existat si in trecut, dar fiecare eveniment este generat de conditiile istorice care ii confera unicitate. Solutiile deci nu pot fi identice in cazul unor crize. Cea din anii 1929-1933 a lovit dur Romania, si guvernantii de atunci, ca si cei de acum, au recurs la concedieri, intarzierea platii lefurilor, reduceri de salarii ("curbele de sacrificiu"). A fost marea nesansa a lui Nicolae Iorga, cea mai stralucita minte a romanilor, sa fie prim-ministru in anii 1931-1932, cand criza se indrepta spre apogeu. A facut scandal in epoca replica data de el unei delegatii de agricultori, veniti la Mangalia, unde el isi petrecea concediul, pentru a se plange de situatia grea in care se aflau, fiind presati de banci sa-si achite datoriile. Iata relatarea lui Iorga insusi: "Iar, cum un om mai simplu strigase la capatul lamuririlor mele, ca el e «desperat», i-am spus, glumind: «Nu; fiindca aici e casa mea, colo e marea; daca erai in adevar desperat, la mare te duceai»". Ziarele care-i erau ostile l-au acuzat ca i-a trimis pe protestatari sa se arunce in mare. Exasperat de "masurile de austeritate", un colonel, sef de unitate, s-a dus la Constantin Argetoianu, ministru de Finante in guvernul Iorga, si l-a intrebat: "Din soldati am facut hoti, din ofiteri, pesti, dar cu caii ce sa fac, domnule ministru?". Criza s-a rezolvat cand a incetat pe plan international. Sunt convins ca si acum va fi la fel. Adevarul este ca mari finantisti nu am avut decat doi: Eugeniu Carada si Vintila Bratianu. Nu am avut si nu avem mari competente financiare, capabile de elaborarea solutiilor de criza. Guvernantii de astazi vadesc o gandire rudimentara: "sa taie", sa reduca salariile si sa sporeasca taxele. Un mare plan de investitii, de relansare a economiei nu exista. Sa asteptam, asadar, scrasnind din dinti, sfarsitul crizei pe plan mondial.

● Care este epoca din istoria romanilor pe care o admirati cel mai mult?
● Admiratia cea mai puternica o am pentru generatia pasoptista. O forta de creatie politica, un devotament pentru interesul national, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost inchinat natiunii romane. Esecul Revolutiei din 1848 nu i-a descurajat pe pasoptisti. Au indurat exilul, dar au continuat lupta si, in doua decenii (1859-1878), au creat statul roman modern, caruia i-au castigat independenta. Doar doua decenii, adica exact cat i-a trebuit clasei politice postdecembriste sa prabuseasca Romania in haos si mizerie. Cum sa nu-i admiri pe pasoptisti? Sunt un model care ar trebui prezentat si explicat in toate dimensiunile lui, nu ca o simpla lectie de manual, ci ca un prilej de meditatie, responsabila si fecunda, pentru adolescenti, fauritorii Romaniei de maine. Dar cum sa le "incarcam mintea" cu evenimente si date? Nu se lauda, nu demult, Ministerul Educatiei ca a mai redus cu 35% cunostintele de transmis in invatamant?

● Ce va doriti in 2011?
● Ce-mi doresc in 2011? Sa scap cat mai curand din aceasta lume de hotie, ticalosie si nevolnicie, care este Romania de astazi. Intrucat sunt prea batran pentru a mai emigra, cum nu exista la noi clinici de eutanasiere voluntara, cum procurarea Furadanului salvator e oprita prin lege, nu-mi ramane decat sa-l rog pe Dumnezeu sa ma ia la El rapid si usor.

● Ce urare le adresati romanilor, domnule profesor?
● Urez poporului roman, la inceputul lui 2011, sa se revitalizeze si sa fie capabil sa reinnoiasca, in conditiile secolului al XXI-lea, performantele stramosilor din timpul lui Stefan cel Mare, Mihai Viteazul si al luptatorilor pasoptisti.
Citeşte mai multe despre:   florin constantiniu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...
Serviciul de email marketing furnizat de