"Un secol de Rotary"

Se prezintă drept cel mai vechi club mondial şi singurul ONG cu drepturi depline la ONU. Printre membrii Rotary International, căci despre această entitate este vorba, s-au numărat înalte personalităţi din politică, diplomaţie, afaceri, cultură, precum preşedintele Jimmy Carter, scriitorul Thomas Mann, poetul James Whitcomb Riley, exploratorul arctic Richard E. Byrd.

RADACINI ADINCI ● Primul club Rotary a fost înfiinţat în 1905, la Chicago
Se prezintă drept cel mai vechi club mondial şi singurul ONG cu drepturi depline la ONU. Printre membrii Rotary International, căci despre această entitate este vorba, s-au numărat înalte personalităţi din politică, diplomaţie, afaceri, cultură, precum preşedintele Jimmy Carter, scriitorul Thomas Mann, poetul James Whitcomb Riley, exploratorul arctic Richard E. Byrd. România a reprezentat mereu un punct de interes pe "harta Rotary", primul club fiind fondat în 1929. Prezent în premieră în ţara noastră, preşedintele în exerciţiu al Rotary Club International, canadianul Wilfrid Wilkinson, a acordat un interviu Jurnalului Naţional.

• Jurnalul Naţional: Rotary este o organizaţie mai puţin cunoscută în România. Ce ne puteţi spune despre ea, cum a apărut şi care sînt scopurile sale?

Wilfrid Wilkinson: Rotary a fost înfiinţată în 1905, în Chicago, Statele Unite. Pînă în 1910 au apărut cluburi şi în Canada, iar apoi s-a extins cu repeziciune peste tot. Primul club din Romînia spre exemplu, a fost creat în 1929, în Bucureşti. În timpul celui de-al doilea război mondial şI apoi în timpul regimului comunist şi-a încetat activitatea. Nu a dispărut, dar nu au mai ţinut întruniri regulate. A "înviat" în 1992 şi am fost foarte încîntaţi de faptul că Bucureştiul a fost deschizător de drumuri în această privinţă. La momentul acesta, Rotary este prezentă în 170 de state din întreaga lume şi are peste 1.200.000 de membri. Pe lîngă organizaţia propriu-zisă, mai avem şi Rotaract, care este o structură concepută pentru studenţi şi tinerii oameni de afaceri ce numără aproximativ 160.000 de membri şi programul Interact în care sînt prinşi 200.000 de tineri. Obiectivul principal al Rotary este promovarea păcii în lume.

De la 1,000 de cayuri pe zi la 1,000 pe an

• Acesta a fost chiar scopul iniţial al organizaţiei?

Nu, scopul iniţial a fost crearea unei comunităţi a oamenilor de afaceri, pentru ca aceştia să se întîlnească, să schimbe idei. După un timp ei au decis că trebuie să îşi aducă aportul la comunitate şi s-au transformat dintr-o breaslă, într-un club care avea ca scop servirea comunităţii. După cele două războaie mondiale, rotarienii şi-au dat seama că trebuie să se implice în promovarea păcii. Încercăm să facem acest lucru prin "Ambassadorial scholarship" prin care am trimis, din 1947 şi pînă acum peste 35.000 de oameni la studii universitate într-un alt stat şi pentru care cheltuim anual peste 20 de milioane de dolari. De curînd am mai creat un program "Peace and conflict resolution fellow" prin care trimitem oameni care lucrează în cadrul ONG-urilor sau al ministerelor să facă mastere pe teme de pace şi rezolvarea conflictelor. Sperăm ca atunci cînd se întorc să fie capabili să rezolve diferendele dintre state într-o manieră paşnică. Avem de asemenea un program ce se adresează tinerilor oameni de afaceri prin care aceştia pot să meargă la rotarieni de aceeaşi profesie, din alte state, să locuiască la aceştia şi să vadă cum merg lucrurile acolo. La baza tuturor programelor noastre stă comunicarea, deoarece noi considerăm că acesta este mijlocul prin care se poate realiza pacea. Iar ţinta noastră principală este de a face ceva pentru comunitate. Această ţintă a fost extinsă în domeniul mai larg de eradicare a poliomelitei, program prin care am dorit să marcăm centenarul organizaţiei.

• Ce presupune acest program?

Am decis să ne implicăm în această direcţie în 1988 cînd am pus bazele unui parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu Unicef, cu Centrul pentru Controlul bolilor şi, în principiu, cu toate guvernele din lume. În acel an se înregistrau 1.000 de noi cazuri de poliomelită pe zi. Anul trecut au fost 1.000 de noi cazuri în toată lumea. Ne-a luat mai mult decît ne aşteptam şi mai avem paşi de parcurs, dar sperăm ca, în curînd, să avem ultimul caz de poliomelită din lume şi să ne atingem obiectivul. Considerăm că a fost o direcţie în care actorii naţionali şi internaţionali chiar s-au implicat, ei fiind marii donatori. Membrii Rotary au contribuit cu 650 de milioane de dolari, dar programul costă 5 miliarde. Este un program foarte costisitor, dar realizările sînt extraordinare, în a nu mai avea copii handicaţi care să depindă de cinvea, în suferinţele acelor copii.

Dezamagire faşă de G8

• Dar sînteţi mulţumit de felul în care s-au implicat guvernele naţionale şi organizaţiile internaţionale, precum WHO sau consideraţi că se putea face mai mult?

Organizaţiile internaţionale au făcut tot ce se putea face, au fost partenerii noştri principali. Sîntem puţin dezamăgiţi în ceea ce priveşte implicarea guvernelor, pentru că statele G8 nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate. Chiar şi ţara mea, Canada, care a fost de altfel foarte generoasă. Singurele două state care şi-au respectat promisiunile făcute la întrunirea G8 de la Gleneagles au fost SUA şi Germania. Cred că în curînd vom auzi şi alte anunţuri. Şi sper ca ţara mea să-şi asume angajamentul. În trecut aşa a procedat, dar guvernele se schimbă şi o dată cu ele ideile, direcţiile. De aceea trebuie să ne îndeplinim obiectivul cît mai repede. Am fost foarte norocoşi cînd anul trecut, la 16 noiembrie, Fundaţia Bill şi Melinda Gates a făcut o donaţie de 100 de milioane de dolari. Nu aveam nici înţelegere cu ei, dar au zis pur şi simplu "vă dăm 100 de milioane de dolari dacă reuşiţi să mai strîngeţi şi voi 100 de milioane de dolari." Şi aceasta va ridica la 850 de milioane de dolari suma pe care Rotary le-a investit în acestă campanie. Nu e puţin lucru dacă ne gîndim că banii vin de la 1.200.000 de membri şi că avem şi alte programe. A fost practic un vot de încredere din partea fundaţiei.

• Vă gîndiţi să implicaţi organizaţia şi în alte proiecte? Spre exemplu, un subiect foarte fierbinte în ultimul timp este criza alimentară.

Criza alimentară care a izbucnit într-un fel, de curînd, este creată de guverne şi cred că este treaba guvernelor să rezolve aceasta problemă. Noi putem să contribuim cu proiecte privind alimentarea cu apă, deoarece multe părţi ale lumii nu dispun de apă potabilă. Iar dacă alimentarea cu apă este în regulă, atunci ai oameni sănătoşi, care pot munci, care pot face cultiva pămăntul. Care pot de asemenea să-şi trimită copii la şcoală astfel încît aceştia să înveţe să scrie şi să citească şi să-şi rezolve singuri problemele. Acesta este un scop pe termen lung.

• Care este profilul unui rotarian?

Este aproape imposibil să realizezi profilul unui rotarian pentru că ei pot să fi de orice vîrstă, culoare a pielii, religie, naţionalitate. Trebuie doar să împărtăşească valorile noastre de bază care sunt în număr de cinci: servirea comunităţii, fie că este vorba de comunitate locală sau de cea internaţională, fraternitatea, integritatea. Ultima valoare de bază este leadershipul. Ne pregătim membrii care poate nu au această ocazie deoarece conduc afaceri mici să conducă un club Rotary sau un district Rotary. Prin urmare cu astfel de beneficii, oamenii ar trebui să se îndrepte către noi. În special femeile.

Prea puţine femei

• Sunt multe femei membre în organizaţia dvs?

Nu atît de multe pe cît am dori. Pentru că să nu uităm faptul că pînă în 1967 femeile nu aveau acces. De altfel, în 1905 femeile nu erau implicate nici în afaceri. Dar acum au, şi sînt femei la vîrful lumii afacerilor, femei care conduc state sau corporaţii, femei în Fortune 500. Prin urmare, Rotary Club ar trebui să aibă mai multe membre. În prezent sînt aproximativ 18%. În unele state procentul este mai ridicat, cum ar fi SUA unde reprezintă 23% din totalul membrilor. În altele, unde femeile încă nu au intrat atît de mult în afaceri sînt mai puţine. Din iulie anul acesta vom avea prima femeia membru în Consiliul director care conduce Rotary. Este doctor în Paris, are şi o clinică de dializă şi era şi consilier local.

• Dar în România?

Guvernatorul districtului va fi anul viitor o femeie, ceea ce spune multe. Cred că aproximativ 15% dintre membrii districtului sînt femei, dar sperăm ca acest procent să crească vertiginos.

• Ce părere aveţi de organizaţia Rotary din România? Sînteţi mulţumit de activitatea lor?

Sînt chiar impresionat. Consiliul Director a luat o decizie importantă atunci cînd a decis ca România şi Moldova să formeze un district. Pentru a deveni un district trebuie să aibă cel puţin 24.000 de membri şi să existe cel puţin 60 de cluburi. Banii organizaţiei vin din taxa plătită de membri, iar un district prespune anumite cheltuieli. Nu cu salariile, dar cu călătoriile, participarea la conferinţe. România însă a înflorit mai mult decît orice alt stat. În prezent au ajuns la 89 de cluburi. În ceea ce priveşte activitatea, ei trebuie să decidă ce este mai bine pentru comunitatea lor. Nu am putut vedea toate proiectele în cele două zile petrecute aici, dar mi-au prezentat cîteva dintre ele. Am fost impresionat de acordul semnat cu Agenţia Naţională Antidrog şi cu Ministerul Educaţiei. Practic, au realizat împreună cu Agenţia Naţionala Antidrog un film cu un profund mesaj antidrog, ce se se adresează atît tinerilor, cît şi părinţilor şi cadrelor didactice.