x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Întrebări şi răspunsuri cu tâlc

Întrebări şi răspunsuri cu tâlc

de Luminita Ciobanu    |    20 Mai 2009   •   00:00
Întrebări şi răspunsuri cu tâlc

Jurnalul Naţional şi Muzeul Ţăranului Român vă invită la 23 şi 24 mai la Târgul de Antichităţi Ţărăneşti, unde veţi descoperi o expoziţie inedită, cu vânzare. Obiecte vechi din gospodăria ţărănească. Lucruri care au supravieţuit modernităţii, care, fără a avea grai, aduc cu ele poveşti de odinioară.



Timp de două zile veţi avea prilejul de a descoperi sau de a redescoperi bunul gust al ţăranului român, de a admira şi cumpăra obiecte rustice tradi-ţionale şi diferite mărunţişuri.

Nu trebuie să uităm că, în mod testamentar, românii au transmis de la o generaţie la alta numeroase istorioare. În poveştile poporului nostru veţi regăsi nu numai Feţi Frumoşi şi Ilene Cosânzene, ci şi povestea unor lucruri, a unor obiecte.

RĂSPUNSURI FANTASTICE
În lumea satului orice întrebare capătă întotdeauna răspuns. Fie el şi fantastic. Ţăranii, chiar şi astăzi, atribuie anumitor fenomene răspunsuri din lumea ireală. Poate tocmai de aceea, fiecare obiect din gospodăria ţărănească are o poveste anume.

PECETEA LUI DUMNEZEU
Câteva istorisiri privind originea lucrurilor, poveşti din "arhiva vie" a poporului nostru, ne-au fost împărtăşite de Şerban Anghelescu, etnolog în cadrul Muzeului Ţăranului Român: "În lumea veche ţărănească existenţa era întemeiată, legitimă, doar prin cunoaşterea originii care asigura identitatea tuturor lucrurilor: ţară, instituţie, vietate, constelaţie, unealtă etc. În absenţa unui început bine definit printr-o naraţiune obiectele erau flotante, suspecte.

Naşterea pământului, după legendele ţăranilor români, nu este simplă şi fulgerătoare ca în Vechiul Testament. Ea se petrece în trepte, cu opriri şi eşecuri. Autorii pământului sunt Dumnezeu şi diavolul aflaţi într-o colaborare involuntară, antagonică. Dumnezeu are o măreţie statică, iar dracul, sluga rebelă a Domnului, suferă de un veşnic neastâmpăr, e inventiv şi explorator.

Trebuie să înţelegem că pământul şi, vom vedea, tot ce se află pe faţa lui, rezultă din actele complementare ale adversarilor supremi. Necuratul era considerat începătorul a tot ce există: omul primordial din lut, vite, păsări, casă, car, ciubote, plug, scripcă etc. «El toate le făcea, numai nu ştia să le încheie». Dumnezeu isprăveşte în chip fericit opera diavolului, o blagosloveşte şi o încredinţează oamenilor.

Prima casă, de pildă, este invenţia dracului: «Dracul a făcut casa, dar fără fereşti; căra cu sacul lumina în casă. Trece Dumnezeu pe acolo şi îl vede tot ieşind cu un sac afară şi fuga iar în casă înapoi. "Ce faci Nifărtache?", îl întreabă Dumnezeu. "Ia, am făcut o casă, dar e întuneric înuntru şi m-am apucat să duc soarele ca să fie lumină". "Degeaba că n-a fi ce vrei tu! Dă-mi-o mie!" "Dată să-ţi fie!"

Dumnezeu a luat şi-a tăiat în părete fereşti şi îndată s-a văzut. "Dară tot eşti tu mai cu minte decât mine", a zis diavolul lui Dumnezeu.» Creaţia diavolului, oarbă şi întunecată, aşteaptă din partea Domnului lumina. Casa este începută de stăpânul întunericului şi terminată de stăpânul luminii. Legenda transpune în termeni dualişti şi domestici grandoarea Genezei biblice: «Şi Pământul era netocmit şi gol.

întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor». Şi a zis Dumnezeu: «Să fie lumină!» «Şi a fost lumină.»"

ÎNCEPUTUL TUTUROR LUCRURILOR
"Dracul meştereşte carul întreg, fără cusur, în interiorul casei, dar nu-l poate scoate pe uşă în ogradă şi începe să distrugă pereţii locuinţei. Dumnezeu cere carul, îl desface şi îl remontează în curte. Carul blagoslovit este dăruit oamenilor. Diavolul este meşterul formelor moarte, inoperante. Vioara lui nu răsună, omul lui e mut, plugul lui nu ară, vitele lui nu se împerechează.

În mare putem spune că impulsul creator după credinţele ancestrale îi aparţine diavolului, însă acesta se poticneşte invariabil în faţa însufleţirii materiei. Insuflarea duhului, act ultim al creaţiei, este totdeauna opera Domnului.

Suntem obişnuiţi să credem în perfecţiunea începutului. Mitologia ţărănească răstoarnă perspectiva. Începutul tuturor lucrurilor este demonic, imperfect.

Creaţia este scoasă din posesia primului stăpân, îndumnezeită şi dăruită oamenilor într-un chip asemănător cu botezul. Noul născut se desparte de Satana, se uneşte cu Hristos şi intră în comunitatea credincioşilor", explică Şerban Anghelescu.

Susţinător al Târgului de Antichităţi Ţărăneşti este şi Tipografia Digitală "Agrafa".

×
Subiecte în articol: special dumnezeu