Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De aproape 10 ani așteaptă reabilitarea barajul Leșu. Acumularea nu mai are retenţie de apă, după ce lacul a fost golit, în anul 2015, din cauza infiltrațiilor foarte mari care puneau în pericol funcționarea în siguranță a acestuia. Acumularea Leșu a fost executată în perioada 1969 - 1973 ca acumulare permanentă, cu rol complex, având rol de apărare împotriva inundațiilor a localităților Remeți, Munteni, Bulz, Bratca și Bălnaca, alimentare cu apă pentru amenajare piscicolă și producerea de energie electrică. Barajul Leșu este un baraj de anrocamente, adică din bolovani, cu o înălțime de 60,5 metri și cu o lungime de 180 de metri. Suprafața sa este de aproximativ 150 de hectare și are un volum de apă de peste 28 milioane de metri cubi. De la punerea sa în funcțiune, barajul nu a beneficiat de nicio lucrare capitală de reparații.
Pe lângă barajul Leșu, Administrația Bazinală de Apă Crișuri va mai reabilita prin PNRR barajele Sălard (Bihor), Tămașda (Bihor), Chigher (Arad), Șicula (Arad), Zerindu Mic (Arad), suma totală alocată fiind de circa 114 milioane de euro. Ele au un rol esențial în atenuarea undei de viitură în bazinele hidrografice Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb.
Ce prevăd lucrările
Acumularea Leșu se află pe raza Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crișuri, aceasta fiind cea care a elaborat caietul de sarcini pentru derularea licitației în vederea atribuirii contractului de proiectare și execuție. Pe lângă lucrările de etanșeizare, înlocuirea echipamentelor hidromecanice etc, lucrările mai prevăd monitorizarea barajului prin aparatură modernă de tip laser-scaner și se va asigura independența energetică necesară pentru funcționarea echipamentelor prin panouri fotovoltaice. Proiectul va pune obligatoriu în aplicare toate măsurile necesare pentru reducerea impactului negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă. Astfel, prin acest proiect este prevăzută și instalarea unor sisteme de colectare a deșeurilor.
Bani pentru reabilitări prin PNRR
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are la dispoziție fonduri pentru reabilitarea digurilor de protecție împotriva inundațiilor și barajelor. Astfel, se alocă 105 milioane de euro pentru reabilitarea a 100 km de diguri până la sfârșitul anului 2024, lungimea urmând să ajungă la 506 km la sfârșitul lui martie 2026. De asemenea, se are în vedere și reabilitarea a 20 de baraje aparținând acumulărilor permanente de apă și 20 de baraje ale unor acumulări nepermanente, suma alocată fiind de 281,5 milioane de euro.
Lipsa fondurilor pentru investiții, o problemă cronică
La nivelul ANAR s-a constatat o lipsă de finanțare pentru investițiile în curs de execuție, existând lucrări de investiții începute, unele în urmă cu 44 de ani, care au rămas nefinalizate până în prezent, arăta un raport al Curții de Conturi publicat în septembrie 2023. Pe lângă lipsa fondurilor, această situație este generată de problemele legate de exproprierea terenurilor, litigii în ceea ce privește situația investițiilor în arii naturale protejate, schimbarea frecventă a conducerii ANAR (în perioada 2014-2021 au existat 10 directori generali) etc. Prin nefinanțarea corespunzătoare și la timp a investițiilor aflate în curs de execuție s-a ajuns la situația în care valoarea acestora a crescut semnificativ din cauza evoluției pieței în domeniul construcțiilor. Multe dintre barajele din România au deficiențe structurale și trebuie exploatate sub parametrii proiectați inițial pentru a asigura siguranța populației din aval. Aceste baraje au fost construite în perioada 1970-1990 și s-au deteriorat în lipsa unei întrețineri și reabilitări corespunzătoare, mai preciza raportul citat.
Barajul Siriu pierde finanțarea prin PNRR
Licitația organizată la începutul acestui an de către administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa pentru achiziționarea serviciilor de proiectare în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă a acumulării Siriu”, judeţul Buzău, a fost anulată după ce nu s-a primit nicio ofertă. „Procedura de achiziţie a fost anulată, deoarece nu au fost depuse oferte. Având în vedere atât prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice în baza cărora perioada minimă de atribuire a unui Contract de Servicii este de peste 30 de zile şi durata de elaborare a documentaţiei prevăzută în Caietul de Sarcini de 3 luni, precum şi celelalte etape necesare, respectiv aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin adoptarea Hotărârii de Guvern/ Ordinului ministerial până la data de 30.06.2023, procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare faza D.A.L.I nu s-a putut relua, deoarece proiectul nu se mai putea încadra în termenele şi jaloanele asumate de către beneficiar prin Contractul de Finanţare. În concluzie, barajul Siriu nu mai este cuprins în lista barajelor ce vor fi reabilitate prin PNRR. ABA Buzău-Ialomiţa va face în continuare demersuri pentru identificarea unor surse de finanţare pentru realizarea acestui proiect”, a anunțat la vremea respectivă purtătorul de cuvânt al ABA Buzău-Ialomiţa, Irina Mircea, citată de Agerpres.
Avem o nouă strategie contra inundațiilor. Pe vechea am ratat-o
În luna iulie a acestui an, a fost publicată în Monitorul Oficial noua Strategie națională de reducere a riscurilor de dezastre pentru perioada 2024 - 2035. În documentul citat, Ministerul Mediului recunoștea că niciuna dintre autoritățile publice implicate nu a reușit să ducă la bun sfârșit măsurile propuse în precedenta strategie, iar Administrația Națională a Apelor Române (ANAR) și administrațiile bazinale au doar 50% dintre măsurile prevăzute finalizate sau în curs de derulare. Costul total al planului de acțiune asociat strategiei se ridică la valoarea de 15,41 miliarde de euro pentru orizontul de timp 2023 – 2035 și include măsuri pentru reducerea riscurilor la inundații. Una dintre cele mai costisitoare măsuri cuprinse în noul plan este îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor prin reabilitarea barajelor care necesită intervenții de urgență, suma fiind estimată la 1,4 miliarde de euro.
