
Judecătorii instanței supreme au respins, la începutul acestei săptămâni, contestația în anulare pe care cumnatul lui Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, Ionuț Costea a formulat-o cu scopul de a anula sentința ÎCCJ din 2023 prin care a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Costea a fost condamnat în dosarul în care fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu a primit 7 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru două infracțiuni de luare de mită. Imediat după ce a aflat că a fost condamnat, Costea a părăsit țara, fiind reperat și reținut, în cursul lunii februarie a acestui an, în Istanbul, Turcia.
Un complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a soluționat, în urmă cu două zile, contestația în anulare formulată de fostul director al Eximbank, Mircea Ionuț Costea, cumnatul fostului secretar general adjunct al NATO Mircea Geoană, împotriva condamnării pe care a primit-o, de șase ani de închisoare cu executare, pentru infracțiuni de corupție. Dosarul, având numărul 423/1/2025, a fost înregistrat la instanța supremă în data de 21 februarie 2025, a avut ca obiect un apel al contestației în anulare, în materia penală privind săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și de trafic de influență.
Contestatorul se numește Mircea Ionuț Costea, având calitatea de condamnat, potrivit minutei. Procesul a început la data de 14 aprilie 2025, când, la primul termen de judecată, instanța a admis declarațiile de abținere formulate de judecătoarele Rodica Cosma și Ioana Bogdan. Tot atunci, a mai fost admisă o a treia declarație de abținere, formulată de judecătoarea Maricela Cobzariu.
Astfel, judecarea pe fond a fost luată în discuție la termenul de luni, 28 aprilie 2025, când Înalta Curte de Casație și Justiție a și pronunțat sentința, prin Hotărârea nr. 9/2025. În baza acestei hotărâri, Completul de 5 judecători a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de condamnatul Mircea Ionuț Costea împotriva Deciziei nr. 48 din data de 26 mai 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. 860/21/1011. Totodată, instanța, în baza articolului 275, alineat 2 din Codul de procedură penală, l-a obligat pe contestatorul condamnat la plata sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către stat.
Implicat într-un circuit financiar fictiv
Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă. Reamintim că, în data de 15 noiembrie 2019, Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) i-a trimis în judecată pe fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, pe cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, ex-angajat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice și director al băncii de stat Eximbank, la data comiterii faptelor, pe Constantin Dascălu (ex-secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor) și pe fostul deputat PDL Cristian Alexandru Boureanu.
Cauza avea ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005 - 2017 și se referă la plăți în valoare de 20 de milioane de euro făcute de o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau către persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniilor de cale ferată.

Rețea de contracte de consultanță
Concret, potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în contextul unei licitații organizate pentru realizarea unei linii ferate, reprezentanții unei companii străine au convenit cu ministrul Finanțelor Sebastian Vlădescu, cu Mircea Ionuț Costea și cu un afacerist apropiat de conducerea de atunci a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA să le plătească, eșalonat, pe durata contractului, un comision de 35 la sută din sumele încasate de la bugetul statului român.
În schimbul acestor sume, cei trei au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.
„Pentru a se realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați. Mai exact, a fost încheiat un contract de consultanță cu o firmă de avocatură, în baza căruia compania străină a plătit, în perioada 2006 - 2011, 39.363.071 de lei, deși nu au fost prestate servicii”, se arată în actul acuzării.
Mai mult, după această operațiune, au fost încheiate mai multe contracte fictive între firma de avocatură sau societăți de tip offshore afiliate acesteia cu companii controlate de cei puși sub acuzare de DNA în acest dosar, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.
Instanța a dispus confiscări speciale
Procurorii susțin că, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit un milion de euro, iar Mircea Ionuț Costea ar fi primit 3,1 milioane de lei și 2.320.698 de euro.
La data de 5 mai 2023, instanța de judecată, pe fond, a dispus condamnarea fostului ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu la o pedeapsă de 7 ani și 4 luni de închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită. Tot atunci, Mircea Ionuț Costea a primit șase ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.
În ceea ce-i privește pe Constantin Dascălu și pe Cristian Boureanu, față de ei instanța de judecată a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Judecătorii au mai dispus confiscarea de la fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu a sumelor de 3.990.248,6 lei și 2.242.000 de euro. Iar de la Mircea Ionuț Costea au dispus confiscarea specială a sumelor de 3.121.328,41 de lei și 1.919.000 de euro. Cei doi au mai fost obligați să plătească câte 85.000 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Prins în Turcia, în urmă cu două luni
Mircea Ionuț Costea nu a putut fi încarcerat după rămânerea definitivă a acestei sentințe, deoarece a părăsit țara, fapt ce a atras emiterea pe numele său a unui mandat de arestare în lipsă. La începutul lunii februarie a acestui an, cumnatul lui Mircea Geoană a fost reperat și reținut la Istanbul, în Turcia, în baza mandatului de urmărire internațională prin Interpol emis pe numele său.
Costea a fugit din România, fiind dat în urmărire, imediat după ce a aflat că este condamnat. La finalul lunii februarie a acestui an, Mircea Ionuț Costea și-a dat, în scris, acordul să fie extrădat în România. În acest document, el menționează: „Astăzi, 23 februarie 2025, în fața instanței Palatului Justiției din Istanbul Anadolu, eu, Costea Mircea Ionuț, am acceptat solicitarea de extrădare în România și am cerut autorităților accelerarea procedurii, pentru a executa sentința judecătorească”.
De asemenea, Mircea Ionuț Costea susține că nu a fugit de încarcerare și că a fost în permanență la dispoziția autorităților. „Sunt proceduri judiciare în desfășurare care privesc nu doar situația legată de extrădare, ci însăși decizia de condamnare, care vor lămuri curând situația mea. Solicit, așadar, autorităților să accelereze procedura de extrădare și am credința că dreptatea și adevărul vor ieși la lumină”, a mai adăugat cumnatul lui Mircea Geoană în fața instanței din Turcia.