Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Culmea tupeului, la puterea a doua, din partea candidatului USR la Primăria Capitalei, Cătălin Drulă, în plină precampanie electorală pentru alegerile din data de 7 decembrie 2025. De la mijlocul lunii decembrie a anului 2024 și până în prezent, de când Cătălin Drulă a fost reales, pentru a treia oară, în funcția de deputat în Parlamentul României, acesta nu a inițiat niciun proiect de lege, nicio propunere legislativă și niciun demers de legiferare.
Cu excepția unui singur proiect, pe care l-a depus la data de 22 octombrie și prin intermediul căruia speră să culeagă „firimiturile” electorale căzute de la masa lui Nicușor Dan. Drulă a înregistrat la Senat un proiect de lege prin care susține că vrea să pună în operă „voința bucureștenilor”, exprimată la referendumul consultativ local din 24 noiembrie 2024, organizat de Nicușor Dan. Lucru doar parțial real, întrucât proiectul de lege în discuție își propune să reglementeze doar rezultatele uneia dintre cele trei întrebări supuse consultării populare și, mai mult, ale celei mai puțin validate cu „DA” dintre acestea. Este vorba despre falimentarea bugetelor celor șase sectoare, prin preluarea tuturor veniturilor și taxelor locale plătite de locuitorii acestor unități administrativ-teritoriale la bugetul Primăriei Capitalei. Această chestiune a făcut obiectul unei consultări populare la care rata de răspuns pozitiv a fost de 64,37%. Însă, tot la 24 noiembrie 2024, Nicușor Dan a mai supus aceluiași referendum alte două întrebări, dintre care una privea atribuirea dreptului exclusiv al primarului general de a emite autorizațiile de construire și a certificatelor de urbanism, care a avut o rată de răspuns pozitiv de 66,41%, iar cealaltă privea finanțarea de către Primăria Capitalei a programelor de combatere a consumului de droguri în școli, această întrebare primind o rată de răspuns pozitiv de 84,58%. Niciuna dintre aceste două teme nu face obiectul unicului proiect de lege scris, în ultimul an, de deputatul Cătălin Drulă, motiv pentru care afirmația conform căreia legea propusă pune în operă voința populației exprimată prin vot pare a fi una de „marketing politic”.
Cătălin Drulă folosește calitatea de deputat în Parlamentul României pentru a-și construi o temă de campanie electorală reîncălzită, preluată dintr-o altă șmecherie politică inventată de Nicușor Dan în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale anulate de anul trecut.
Concret, în contrast total cu lipsa de activitate parlamentară de care a dat dovadă, Cătălin Drulă a înregistrat la Senat, la data de 22 octombrie 2025, un proiect de lege denumit B523/2025 - „Propunere legislativă privind transpunerea rezultatului referendumului local asupra aprobării de către Consiliul General al Municipiului București a repartizării între Primăria Municipiului București și primăriile de sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni, desfășurat în 24 noiembrie 2024”.
Prin acest proiect de lege, Cătălin Drulă dorește să modifice Codul Fiscal, în sensul ca impozitul pe clădiri, precum și taxele pe clădiri să se datoreze către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasată clădirea, iar, în cazul Capitalei, aceste impozite și taxe să fie datorate către bugetul local al municipiului București. Același lucru ar trebui să se întâmple, dacă legea propusă de Drulă trece de votul Parlamentului, și cu impozitele și cu taxele pe terenuri.
Mai departe, proiectul mai propune ca taxa pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare să fie stabilită, în cazul Capitalei, de Consiliul General al Municipiului București și să fie de până la 20 de lei, dar și ca taxele pentru eliberarea atestatului de producător, respectiv pentru eliberarea certificatului de comercializare a produselor din sectorul agricol să fie, de asemenea, stabilite de CGMB și să fie de până la 80 de lei.
Până și taxa de reabilitare termică a blocurilor va trece la CGMB
De asemenea, proiectul lui Drulă prevede că persoanele a căror activitate este înregistrată în grupele CAEN restaurante, baruri și alte activități de servire a băuturilor, alte activități recreative și distractive datorează bugetului local al comunei, orașului, municipiului sau municipiului București, după caz, o taxă pentru eliberarea și vizarea anuală a autorizației privind desfășurarea acestor activități, în funcție de suprafața aferentă activităților respective. Astfel, se va percepe o taxă de 4.000 de lei pe an pentru suprafețele de până în 500 de metri pătrați, respectiv o taxă de 8.000 de lei pe an pentru suprafețele mai mari de 500 de metri pătrați. Nivelul acestei taxe, în București, va fi stabilit numai de Consiliul General al Municipiului București.
În continuare, se prevede că taxa pentru servicii de reclamă și publicitate, la nivelul Capitalei, se plătește la bugetul municipiului București și va avea o cotă cuprinsă între 1 și 3 la sută. Tot la bugetul Capitalei, nu la cel al sectoarelor, se va plăti și impozitul pe spectacole, taxa pentru deținerea sau utilizarea echipamentelor și utilajelor destinate obținerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală, dar și taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă, și care este în valoare de 500 de lei, dar care poate fi majorată cu 50%.
În același proiect se prevede că doar Consiliul General al Municipiului București poate institui taxa pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe și a locuințelor unifamiliale.
Consultarea populară, vehiculul electoral
De asemenea, Drulă mai propune ca, în cazul municipiului București, autoritățile administrației publice locale ale subdiviziunilor și organele de specialitate ale acestora să fie responsabile pentru colectarea și virarea integrală a impozitelor, a taxelor, a amenzilor și a penalităților aferente către bugetul local al municipiului București.
Nu în ultimul rând, candidatul USR la Primăria Capitalei propune ca, la nivelul municipiului București, să constituie venituri la bugetul local al Capitalei impozitele pe mijloacele de transport, taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, taxele pentru afișaj și publicitate, impozitul pe spectacole, amenzile, penalitățile pentru plata cu întârziere a impozitelor și taxelor locale și taxele de timbru.
În expunerea de motive care însoțește acest proiect de campanie electorală depus la Parlamentul României, Cătălin Drulă susține că „majoritatea veniturilor locale colectate de la cetățenii Capitalei ajung direct la bugetele sectoarelor, ceea ce conferă acestora o autonomie financiară considerabilă. Deși acest model se bazează pe principiul descentralizării administrative, în practică el a generat dezechilibre semnificative între sectoare și o fragmentare a politicilor publice la nivelul Capitalei”.
Cătălin Drulă scrie: La data de 24 noiembrie 2024, odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale, a avut loc un referendum local în Capitală, având ca primă întrebare exact propunerea de reglementare financiară a Bucureștiului. Întrebarea supusă votului a fost: «Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și primăriile de sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?»”. Referendumul a întrunit cvorumul și a fost validat, 64,39% dintre participanți exprimându-se în favoarea acestei propuneri”.
„Modificările preconizate prin acest proiect de lege răspund unei necesități stringente de echitate și eficiență în administrarea financiară a Capitalei, aliniindu-se totodată voinței exprimate în mod clar de cetățenii bucureșteni la referendumul local din 2024”, mai susține Cătălin Drulă.
„Marketingul politic”. Referendumul a avut trei întrebări, toate validate. Legea se referă doar la una
Demersul lui Cătălin Drulă este unul politicianist, asemenea celui făcut de Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din anul 2009 și de Klaus Iohannis la alegerile europarlamentare din anul 2019, folosindu-se de un referendum consultativ pentru a-și maximiza șansele în bătălia electorală.
Anul trecut, referendumul lui Nicușor Dan, de care se folosește acum Cătălin Drulă, a fost folosit pentru a maximiza expunerea candidaților de „dreapta” la alegerile prezidențiale, în detrimentul candidatului „de stânga” de la acel scrutin.
Cătălin Drulă vrea să pozeze în continuatorul fidel al ideilor lui Nicușor Dan, mizând, astfel, să fie identificat în ochii electoratului „tefelist” cu fostul primar general, actualul președinte al României. Mai ales că, în lupta electorală din 7 decembrie 2025, Drulă se va confrunta cu doi dintre cei mai importanți primari de sector din București. Este vorba despre edilul Sectorului 4, Daniel Băluță, de la PSD, și despre edilul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, de la PNL.
Legea propusă de Cătălin Drulă ar desființa, practic, din punct de vedere financiar, sectoarele Capitalei, sectoare controlate, în integralitate, de edili de la PSD și PNL.
Demersul lui Drulă este însă și unul ipocrit. Asta, deoarece, în ciuda celor afirmate de USR-ist în expunerea de motive, referendumul lui Nicușor Dan din data de 24 noiembrie 2024 a conținut nu una, ci trei întrebări. Cătălin Drulă a făcut o lege doar pentru a doua întrebare supusă consultării populare, și nu pentru prima, așa cum susține în documentul citat, ignorând cu totul celelalte două întrebări și răspunsuri.
Astfel, conform informației centralizate la nivelul Biroului Electoral Central, prima întrebare care a fost supusă referendumului din 24 noiembrie 2024 a fost: „Sunteți de acord ca Primarul General să emită autorizațiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?” și a fost votată cu „DA” de 66,41% dintre bucureștenii prezenți la urne. Un răspuns mult mai semnificativ decât cel la întrebarea care s-a soldat cu proiectul de lege inițiat de Drulă și care a primit un răspuns nu de 64,39%, așa cum scrie deputatul USR în expunerea de motive, ci de 64,37%.
Mai grav decât atât însă este că Drulă a ignorant cea de-a treia întrebare supusă referendumului popular, și care a fost propusă și adoptată la cererea consilierilor generali ai PSD, prin care 84,58% dintre bucureșteni au răspuns „DA” la întrebarea: „Sunteți de acord ca Primăria Municipiului București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București?”. Proiectul de lege în discuție nu conține nici măcar o referire la această chestiune.
Doi primari de sector, contracandidații celui care vrea desființarea sectoarelor
Alegerile parțiale pentru funcția de primar general al Capitalei vor fi organizate în data de 7 decembrie 2025, iar potențialii candidați cunoscuți până la acest moment sunt Daniel Băluță de la PSD, Ciprian Ciucu de la PNL, Cătălin Drulă de la USR și Liviu Negoiță de la PUSL.
Ieri, Organizaţia PSD Bucureşti l-a propus pe primarul Daniel Băluţă candidat la Primăria Capitalei, validarea urmând să aibă loc în Consiliul Politic Naţional de astăzi. Anunțul a fost făcut de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu. De asemenea, Gabriela Firea a anunțat că îi predă lui Daniel Băluţă ştafeta Organizaţiei de Bucureşti, ea urmând să coordoneze politic regiunea Bucureşti-Ilfov, la nivel central.
La finalul săptămânii trecute, Ilie Bolojan a anunțat că PNL Bucureşti l-a votat pe primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, drept candidat al partidului la Primăria Capitalei, dar a precizat că mai sunt două etape de parcurs şi a menţionat că în câteva zile această procedură va fi închisă.
Un sondaj de opinie realizat de Avangarde în perioada 19 - 25 octombrie 2025, arată că Daniel Băluță, candidatul PSD la Primăria Capitalei, se află pe primul loc în topul preferințelor bucureștenilor, cu o intenție de vot de 25%. El este urmat de candidatul PNL, Ciprian Ciucu, cu un scor de 23%.
Cătălin Drulă, candidatul USR la aceste alegeri, se află abia pe poziția a treia, cu o intenție de vot de 18 procente. Anca Alexandrescu, candidat independent, are o cotă de 16%, urmată de Cristian Popescu Piedone, cu 8%, de Vlad Gheorghe, liderul partidului DREPT, cu 4%, de Ana Ciceală, de la SENS, cu 3%, și de controversatul influencer Virgil Zidaru, zis „Makaveli”, cu 2 procente.
Citește pe Antena3.ro
