Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia LIBE, din Parlamentul European, a votat, ieri, politic pentru desemnarea noului procuror-şef al Parchetului European, reprezentanţii PPE ai acestei comisii fiind îndemnaţi să bifeze numele Laurei Codruţa Kovesi. Asta, în ciuda faptului că votul a fost unul secret. Chiar şi aşa, diferenţa dintre procurorul român, revocat din funcţie, anul trecut, pentru grave abateri şi încălcarea Constituţiei, pe numele căreia există deschisă urmărirea penală pentru mărturie mincinoasă, abuz în serviciu şi luare de mită, şi candidatul francez a fost de doar patru voturi. Retorica venită dinspre Bruxelles, în ultimii ani, cu referire la respectarea independenţei justiţiei şi neimplicarea factorului politic în desemnarea procurorilor a fost, astfel, călcată în picioare de către chiar cei care trâmbiţează aceste valori în raporturile pe care le au cu Guvernul şi cu majoritatea parlamentară de la Bucureşti.
Un vot pur politic a propulsat-o, ieri, pe Kovesi, pe primul loc din partea Parlamentului European pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al EPPO. Politicienii au ignorat toate problemele de imagine, de legitimitate şi de legalitate ale candidatei, susţinută, pe faţă, de PPE. Şi după ce, marţi seară, în timpul audierilor, Kovesi a făcut mai multe afirmaţii care intră în contradicţie flagrantă cu realitatea.
26 de voturi a primit Laura Kovesi, după ce Roberta Metsola, coordonatoarea PPE în Comisia LIBE, o apropiată a Monicăi Macovei, a cerut, imperativ, colegilor ei să voteze cu “candidatul român”, deşi preşedintele de şedinţă, Claude Moraes, a anunţat că acest vot este unul secret. Pe poziţia a doua s-a situat candidatul francez Francois Bohnert, cu 22 de voturi, iar pe ultima poziţie s-a plasat candidatul german, procurorul Andres Ritter, care a obţinut un singur vot, deşi reprezintă statul care controlează din punct de vedere politic Partidul Popular European.
Condiţiile din Regulament
Această procedură eminamente politică prin care Parlamentul European înţelege să desemneze şeful EPPO încalcă înseşi principiile care au stat la baza înfiinţării acestei unităţi de parchet continentale. În Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, din 12 octombrie 2017, la punctul 40, scrie că “procedura numirii procurorului-şef european şi a procurorilor europeni ar trebui să garanteze independenţa acestora. Legitimitatea acestora ar trebui să rezulte de la instituţiile Uniunii implicate în procedura de numire”. Una dintre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi procuror european, potrivit articolului 14 din Regulament, este aceea de a fi “membru activ în cadrul parchetelor sau al magistraturii statelor membre”. Kovesi riscă oricând să fie suspendată din magistratură, în caz că împotriva sa va fi pusă în mişcare acţiunea penală în dosarul instrumentat de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, cu privire la banii pe care Sebastian Ghiţă, printr-o firmă din Ploieşti, i-a plătit pentru închirierea avionului privat cu care a fost adus, în 2011, Nicolae Popa de la Jakarta. O altă condiţie este aceea să ofere toate garanţiile de independenţă. Reamintim că DNA, sub conducerea lui Kovesi, a îngropat Dosarul EADS, care privea în mod direct anumite zone politice ale Berlinului, care astăzi, iată, o susţin pentru preluarea şefiei EPPO. Mai mult, o altă condiţie este aceea de a deţine calificările profesionale cele mai înalte la nivelul parchetelor din statele lor. În România, cel mai înalt grad profesional în procuratură este acela de parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Kovesi deţine gradul de procuror de parchet de pe lângă tribunal, CSM respingându-i, în două rânduri, acordarea acestei calificări fără concurs. Nu în ultimul rând, trebuie să dispună de o experienţă managerială suficientă şi de “calificările suficiente pentru această poziţie”, asa cum se arată la litera “d” a articolului 14, din acelaşi Regulament. Calificările, adică şi gradul profesional, pe care nu îl are. Cât despre experienţa managerială, nu poate fi neglijat faptul că Laura Kovesi a fost demisă de la şefia DNA, tocmai pentru activitatea managerială.
Urmează negocierile dintre PE şi Consiliu
Niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită de Kovesi, însă asta nu a oprit PPE să o voteze, nici în Comisia LIBE, nici în Comisia CONT, în acest ultim caz votul fiind, însă, unul consultativ. Deznodământul acestei aventuri va fi cunoscut, totuşi, în perioada următoare. Şeful EPPO nu este numit decât prin acord încheiat între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene. Consiliul, care a elaborat Regulamentul, reprezintă statele şi a votat pentru susţinerea candidatului francez, care a obţinut 50 de puncte, faţă de Kovesi, care a reuşit să strângă doar 29 de puncte. O regulă nescrisă este aceea că poziţia Consiliului este cea care se impune.
Citește pe Antena3.ro
însă, în situaţia în care, totuşi, susţinătorii lui Kovesi vor reuşi să impună acest nume şi în urma negocierilor dintre PE şi Consiliul UE, Regulamentul face referiri şi cu privire la ce se va întâmpla în situaţia în care, în cele din urmă, se vor constata toate aceste deficienţe şi probleme din CV-ul “candidatului român”. La alineatul (5) al Articolului 14 se arată că “Curtea de Justiţie, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, îl poate elibera din funcţie pe procurorul-şef european în cazul în care constată că acesta nu mai îndeplineşte condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale sau este găsit vinovat de săvârşirea unei abateri grave”.
Principiile MCV, bune doar pentru România
O paralelă între “dojenile” primite de România în ultimul Raport MCV, de anul trecut, şi ce s-a întâmplat, ieri, în Parlamentul European demonstrează, indubitabil, dubla măsură cu care acţionează factorii de decizie de la nivelul UE. În acest Raport MCV, Comisia Europeană spune că România nu a ţinut cont de “recomandarea care făcea apel, în mod specific, la efectuarea unei modificări legislative a legilor Justiţiei care se referă la procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Nu s-a dat curs recomandării, iar efectele cumulative ale modificărilor legislative au dus mai degrabă la slăbirea sistemului de control şi echilibru care stă la baza independenţei operaţionale a procurorilor”. Iar, ca recomandare suplimentară, se cere, pentru România, nu pentru Bruxelles, “punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia”. Comentariile sunt de prisos.
Ultimul Raport MCV recomandă, cu titlu imperative, României să modifice legislaţia pentru ca procurorii marilor parchete să fie numiţi prinr-un mecanism independent. În schimb, procurorul-şef al EPPO este negociat şi votat politic.
